Exclusiv Forbes. Liga campionilor în business: care sunt companiile care au reușit să crească 10 ani la rând și au avut permanent profit

Care sunt afacerile care au reușit să fie profitabile și să crească permanent în ultimul deceniu indiferent de vremurile pe care le-au traversat economia și societatea românească?

Diferența dintre campioni și oamenii de rând este reprezentată, în primul rând, de capacitatea de a-și îmbunătăți permanent performanțele. Abilitatea de a-și evalua permanent, prin introspecție, punctele-forte și slabe, perseverența și anduranța le permit campionilor să progreseze chiar și atunci când alții abandonează. În același fel, companiile de succes reușesc să se dezvolte indiferent de contextul economic și social pe care-l traversează.

Forbes România a realizat, pentru al doilea an la rând, lista campionilor ultimului deceniu*, adică acele companii care și-au crescut permanent afacerile și au rămas profitabile în ciuda oricăror adversități, fie că a fost vorba de criză economică, socială sau pandemie.

Din cele peste 600.000 de companii active în România, mai puțin de 5% au avut afaceri de peste un milion de euro în 2021, ultimul an pentru care există date complete, iar dacă ridicăm limita minimă la 10 milioane de lei (sau două milioane de euro), pentru a exclude microîntreprinderile, atunci lista companiilor se reduce la mai puțin de 20.000, sau puțin peste 3% din total.

Dintre acestea, doar puțin peste 1.000 de companii au reușit să fie campioni ai creșterii conform metodologiei Forbes România, adică au reușit să obțină profit și să aibă afaceri în creștere în fiecare an din ultimul deceniu, conform datelor centralizate de Credit Sky.

Practic, doar două din 1.000 de companii active în România au reușit în 2021 să aibă o activitate profitabilă, să consemneze un deceniu de creșteri permanente ale afacerilor și un volum de cel puțin 10 milioane de lei la finalul anului 2021.

Cele peste 1.000 de companii‑campion au realizat afaceri cumulate de circa 150 de miliarde lei în 2021, adică puțin peste 10% din Produsul Intern Brut, și mai puțin de 8% din cifra de afaceri cumulată realizată de toate companiile active în România.

Mergând mai departe cu analiza, aproape două treimi dintre aceste companii, adică aproape 700, pot fi încadrate din punct de vedere al afacerilor în rândul companiilor mici (sub 10 milioane de euro afaceri fiecare). Mai mult de un sfert, adică aproape 300, sunt companii mijlocii (cu afaceri până în 50 de milioane de euro) și mai puțin de o optime, adică circa 80, sunt companii mari (afaceri de peste 50 de milioane de euro anual).

În schimb, companiile mari reprezintă aproape 70% din cifra de afaceri totală și aproape două treimi din profitul cumulat realizat. Companiile mijlocii aduc aproximativ o cincime din afaceri (21%) și aproape un sfert profit (24%), iar companiile mici generează aproximativ o zecime din cifra de afaceri și din profit.

Mircea Varga, președintele consiliului de administrație al Teilor și unul dintre cei mai experimentați manageri financiari din țară, constată că doar 17 companii, adică 1,6% din numărul total, au avut în 2021 o cifră de afaceri de peste un miliard de lei fiecare, iar acestea realizează împreună circa 50% din cifra de afaceri a tuturor campionilor Forbes România și peste 41% din profitul net total, deținând, în același timp, aproape o treime din numărul total de angajați.

Interesant este însă că, spre deosebire de situația înregistrată la nivelul întregii economii românești, unde companiile multinaționale domină clasamentele care se fac anual în funcție de cifrele de afaceri, în cazul campionilor ultimului deceniu, pozițiile sunt echilibrate, 47% dintre companiile foarte mari (afaceri peste un miliard de lei) și aproape 40% din cele mari (afaceri peste 250 de milioane de lei, adică aproximativ 50 de milioane de euro) fiind controlate de oameni de afaceri locali. „Nu mă așteptam să fie așa multe companii românești, iar rentabilitatea pe care o au le face interesante pentru investitori”, recunoaște Mircea Varga, care aduce în discuție alți indicatori pe care îi consideră relevanți.

Marja de profit net medie a companiilor este de 7,1%, înregistrându‑se o marjă mai mică la companiile foarte mari (5,9%) și o marjă mai mare la companiile mici (9,7%). „Aceasta respectă, oarecum, o regulă de bază a scalării, și anume că pe măsură ce un business devine din ce în ce mai mare, își sacrifică din marja de profit pentru a-și «finanța» creșterea”, adaugă Mircea Varga. El aduce în discuție alți indicatori importanți de măsurare a performanțelor companiilor. Rentabilitatea capitalurilor proprii (ROE) ale acestor companii, calculată ca raport între profitul net și capitalurile proprii, este, în medie, de aproximativ 24%, cu o marjă de 20% a companiilor foarte mari și de 33% a companiilor mici.

„Din perspectiva acestui indicator foarte important, aceste companii sunt deosebit de atractive pentru potențiali investitori, ceea ce le face foarte interesante atât din punct de vedere al listării la Bursă sau al unor tranzacții de M&A”, completează Mircea Varga.

Rentabilitatea activelor totale (ROA) este, în medie, de 11,8%, cu o marjă mai mică în cazul companiilor foarte mari – 10,4% – și de 16,4% la companiile mici. „Concluzia este aceeași – cu cât o companie este mai mare, cu atât își sacrifică mai mult din marjele de performanță pentru a-și finanța scalarea”, mai spune Mircea Varga, care consideră că în plutonul de companii mici și medii, care reprezintă 92% din numărul total de companii și doar 32% din cifra de afaceri totală, respectiv 39% din profitul net total, există potențial de creștere/scalare. „Însă, pentru a realiza acest lucru, acționarii și/sau managementul ar trebui să fie pregătiți și să aibă curajul de a sacrifica din marjele de performanță (2 până la 3 puncte procentuale), pentru a câștiga în cifra de afaceri absolută și implicit în profitul net absolut, pe care eu, personal, l-aș prefera în detrimentul unor marje mai mari, dar al unor profituri nete absolute mai mici, pe principiul că fiecare leu în plus din buzunarul acționarului/companiei creează noi oportunități de business.”

Pe de altă parte, mai spune Mircea Varga, dacă am avea informații cu privire la obligațiile financiare ale acestor companii, am putea calcula atât gradul de îndatorare, cât și rentabilitatea capitalului angajat (ROCE). „Aceasta ne-ar arăta că un anumit grad de îndatorare al companiilor este sănătos și ajută la creșterea businessului și implicit a performanței capitalurilor proprii (ROE), în sensul în care pe banii atrași din diverse surse de finanțare, acționarii își pot spori profiturile proprii.”

Creșterea medie anuală a afacerilor înregistrate de campionii de business ai României a fost, potrivit datelor Credit Sky, de 16%, înregistrând o tendință ușoară de scădere în ultima jumătate de deceniu. Un lucru firesc, susține Coralia Zotic, Head of Data Science la Credit Sky, pentru că maturizarea pieței și creșterea competiției reduc marjele de profit. În cazul companiilor mari, ritmul de creștere anuală a ajuns la doar 11% în 2020.

Folosind algoritmi de clustering – procedee de machine learning pe care Credit Sky le utilizează în analizele făcute –, campionii creșterii și rezilienței au fost segmentați în trei grupe.

„Ceea ce s-a constatat a fost că societățile mari au mult mai multe datorii/angajat decât societățile mici și medii. Între 2017 și 2021, raportul datorii/angajat și profit/angajat al societăților mici a fost corelat perfect, ceea ce ar trebui să încurajeze băncile să parieze mai mult decât în trecut pe societățile mai mici.”

În ceea ce privește acționariatul și structura firmelor multinaționale în raport cu firmele locale, analiza Credit Sky constată că rata de acumulare primitivă de capital rămâne modestă în condițiile în care companiile au ieșit din comunism fără capital. De asemenea, analiștii Credit Sky remarcă prezența covârșitoare în lista campionilor ultimului deceniu a industriilor tradiționale – „brick & mortar” sau așa-numitele „legacy industries” – în comparație cu companiile de tehnologie. „Nu în ultimul rând, absența listării pe Bursă a societăților private românești înseamnă un acces restricționat la piețele de capital și aceste companii nu sunt confruntate cu exigențele acestor piețe în ceea ce privește transparența, succesiunea și strategia de business. În plus, constatăm absența societăților românești private de pe piața de M&A în calitate de cumpărători în alte piețe natural mai mici.”

Din punct de vedere al mărimii afacerilor, topul celor mai dinamice companii este dominat de cele din domeniul comerțului, atât multinaționale (Kaufland, Carrefour, Mega Image, Alliance Healthcare – fostul Farmexpert, Farmexim), cât și afaceri autohtone (Dedeman, Altex, Fildas Trading). Doar două companii din domeniul industrial se află în top 10, una multinațională – Robert Bosch și alta locală – Interstranscom Impex.

Dintre companiile mari, cel mai mare ritm de creștere – 45% medie anuală – l-a înregistrat Amazon Development Center Romania, centrul de dezvoltare al gigantului american cu birouri în Bucureşti, Iaşi şi Timişoara, cu afaceri de 555 de milioane de lei în 2021 și un profit net de aproape 20 de milioane de lei. Un ritm apropiat de creștere a realizat și compania Cristian Impex, cu afaceri de peste 267 de milioane de lei în domeniul agriculturii.

În topul celor mai dinamice 10 companii mari se află alte patru companii românești importante, precum Bilka sau Intertranscom Impex, și un număr egal de companii internaționale, precum Cognizant Technology Solutions sau Endava Romania.

Dintre companiile mijlocii, cel mai mare ritm de creștere – 69% medie anuală – l-a înregistrat compania Primonet Ro din Satu Mare. O creștere medie anuală de 65% a avut și Naturpharma Products Ro din București, iar compania de tehnologie Tremend Software Consulting s-a apropiat ca ritm mediu de creștere de 60%.

* Lista a fost realizată pe baza informațiilor publice și vizează companiile care au realizat permanent creștere a cifrei de afaceri în ultimul deceniu. Au fost incluse în calcule doar companiile care au înregistrat permanent profit în ultimii zece ani pentru care există date disponibile complete (2012-2021) și au fost excluse cele care au consemnat, fie și pentru un singur an, pierderi.