Trendurile latente din ultimii ani care s-au accentuat după ce pandemia a schimbat relația angajator-angajat, precum și relația angajat-muncă. Este „tema numărul unu” de pe agenda liderilor de business în acest an, într-o perioadă în care economia României trebuie să se salveze prin investiții.
„Toate trendurile care erau latente s-au accelerat și sunt vizibile acum. Noi le vedem. Există componenta aceasta despre care tot vorbim, dezangajarea de la locul de muncă. Ce înseamnă? (Angajatul – n.red.) vine și așteaptă ca tu să îi spui ce are de făcut, nu are inițiativă. Dacă nu îi spui, el vine la muncă, dar nu face. E dezangajat. Și mai avem și trendul legat de prezenteism. Adică eu, ca angajat, decid că trebuie să merg neapărat la muncă, chiar dacă sunt prea bolnav, stresat sau distrat pentru a putea fi productiv. Deși poate să pară opusul dezangajării, în final, prin lipsa de productivitate, duce tot către dezangajare”, spune Ramona Jurubiță, Country Managing Partner al KPMG pentru România și Moldova, „și una dintre soluții este ca organizațiile să înceapă mult mai activ să colaboreze cu mediul medical /cercetare cu scopul de a dezvolta instrumente de a măsura sănătatea organizațională și a combate acest sindrom. Noi folosim astfel de instrumente în KPMG”.
Dosar 23 pentru 2023. Încotro se îndreaptă businessul și societatea din România?
Suntem în sala David Mitrany, de la parterul unei clădiri din zona Băneasa, care a fost subiectul celei mai mari tranzacții de închiriere semnate pe timp de pandemie. KPMG România și-a crescut spațiul office de la 6.400 de metri pătrați în fostul sediu de la Victoria Park la 8.000 de metri pătrați în Miro Offices, un proiect aflat la câteva sute de metri distanță de fostul sediu. Mutarea, concretizată spre finalul anului 2021, a fost o mișcare cel puțin neobișnuită făcută de o corporație, în contextul în care mai toate spațiile de lucru au fost închise. Dar este un spațiu altfel, adaptat la noua lume a muncii: niciun lider nu are birou propriu, existând doar săli pentru întâlniri pe proiecte, pentru interacțiune în echipe, cu tehnologie care permite întâlniri hibride sau open space pentru lucru individual.
Cea mai puternică personalitate feminină din consultanță și audit consideră că tendința de dezangajare provine din modul în care oamenii au fost afectați de pandemie și de modul de lucru implementat odată cu aceasta.
„Și aceasta are legătură cu ceea ce se întâmplă în jur, pentru că nu mai reușesc să găsească un sens sau o motivație în ceea ce fac. (…) Provocarea legată de evoluția oamenilor în locul în care lucrează ar trebui să fie tema numărul 1 pe agenda oricărui lider, de la business la administrație publică.”
Ultimele decenii au adus pentru mai multe țări o reorientare a economiei dinspre producție înspre servicii, ceea ce a deschis piața muncii și a schimbat dinamicile din interiorul acesteia. Aceasta înseamnă că oamenii au posibilitatea de a schimba mult mai repede locul de muncă, o tendință care se observă mai ales în rândul tinerilor. Dacă adăugăm și tendințele demografice în acest mix, companiile se găsesc în situația în care trebuie să găsească noi soluții.
Iar una dintre cele mai la îndemână soluții în contextul îmbătrânirii populației este aducerea în organizații a oamenilor cu vârste peste 50 de ani, chiar dacă sunt în situația în care nu mai vor/pot să continue în același ritm ca la 30-40 de ani sau poate că nu mai au un deloc de muncă și trebuie să se reprofesionalizeze. „Integrarea este foarte grea. Sunt barierele de mentalitate, legat de modul cum vor lucra cu un coleg de 30-35 de ani, dar și barierele de mentalitate ale celor din organizație, cei de 30-35 de ani, care spun că noii lor colegi poate nu vor lucra la fel de repede ca ei. Trebuie să lucrăm la mentalitate și nu este un proiect ușor.”
KPMG are pe plan local circa 1.000 de angajați, iar media de vârstă este de 27 de ani, ceea ce înseamnă că lucrează inclusiv tineri din Generația Z. Atunci când încă o nouă generație, cu alt set de valori, trebuie absorbită de companii, apare un „conflict cultural”.
„Totuși, Generația Z pe care o vedem deja în câmpul muncii este foarte pragmatică. Pentru ei nu există aceeași perspectivă asupra unor concepte precum viață privată, timp la birou, timp personal sau acest echilibru de care vorbim. Ei vor să se bucure de ceea ce fac, indiferent că sunt la birou sau acasă, ceea ce cultural generează un conflict cu generațiile anterioare aflate în câmpul muncii. Și-atunci ai un conflict cultural, fiecare trebuie să învețe de la celălalt.”
Mai mult, compania de consultanță apelează la tehnologie ca instrument pentru a-și extinde capacitățile atunci când vine vorba de forța de muncă angrenată în activitatea sa. Astfel, colaborările part-time pot reprezenta o soluție în noul context din piața muncii.
„Tehnologia nu este o opțiune, ci este o parte din ceea ce trebuie să faci. Eu cred că, pe lângă angajatul clasic, forța de muncă trebuie diversificată, în sensul în care se dezvoltă foarte mult rețeaua de subcontractori, asta încercăm să construim. Rețeaua noastră de alumni este foarte mare, există foști angajați care poate lucrează în alte domenii și sigur au timp să mai lucreze încă două-trei ore.”
Al treilea palier prin care abordează KPMG situația din piața muncii vine din forță de muncă „importată” din alte economii, pentru care România este atractivă. Ramona Jurubiță crede că America Latină, spre exemplu, ar putea fi o soluție atât pentru compania pe care o conduce, cât și pentru ale afaceri din piața locală. „Noi încercăm să inversăm trendul și aducem oameni din țări precum Brazilia și alte țări din America Latină cu care împărtășim cultural cam aceleași valori. Am fost surprinși să constatăm că e un succes și se integrează foarte ușor.
Pentru a fi cât mai bine conectați la ceea ce își doresc tinerii, liderii KPMG România au înființat în interiorul organizației „NextGen Board”, un consiliu consultativ al noilor generații, care îi ajută pe manageri să fie mai bine conectați la realitatea noilor generații.
Economia, încotro?
Contextul macroeconomic al anului 2023 este unul mai complicat, într-un context cu inflație, dobânzi ridicate și rată de șomaj scăzută pe marile orașe. În același timp, asupra economiei globale planează o tendință de protecționism care poate decide viitorul economic al lumii. În acest climat de incertitudini, un lucru este sigur pentru România: salvarea economiei trebuie să vină din investiții.
„Ca economie, am fost destul de rezilienți în 2022, iar în 2023, dacă urmărim așteptările privind creșterea economică a României, vedem 3,1% la FMI, 2,8% la Comisia de Prognoză, 1,8% la Comisia Europeană. Probabil că multă lume își pune întrebarea de unde va proveni această creștere, pentru că în 2022 doar primele trimestre au fost influențate de creșterea consumului. Și atunci normal că revenim la tema investițiilor. Există investițiile private, care cred că vor exista, dar nu vor fi la nivelul maxim de potențial, dar și investițiile publice și cele care merg indirect către mediul privat, în principal cele din PNRR.”
Ramona Jurubiță consideră PNRR-ul drept „colacul de salvare” al economiei în următoarea perioadă, însă lansează un avertisment referitor la capacitatea instituțională și tehnică a României de a atrage și implementa proiectele de miliarde de euro.
„Nu cred că (autoritățile – n.red.) realizează că nu există capacitatea instituțională. Noi am vorbit cu colegi din Spania, Italia, Grecia, pentru că ei au pornit execuția fondului de reziliență mai devreme și autoritățile au ajuns anul trecut la concluzia că nu pot face singuri și au cerut intervenția și ajutorul mediului privat. Când vorbesc de mediul privat, vorbesc de toată lumea, de la specialiști care să scrie caiete de sarcini până la monitorizare și evaluare de proiecte, pentru că tu nu ai capacitatea necesară să le operaționalizezi.”
Riscul de a nu face investiții și de a nu executa PNRR-ul reprezintă cel mai mare pericol la adresa economiei României, după cum consideră liderul KPMG România, pentru că ar însemna, în final, un semnal negativ în perspectiva încrederii în economia României.
„Lucrurile se întrepătrund. Dacă nu execuți PNRR-ul, încrederea în România scade, investițiile private intră pe aceeași linie. Anul 2023 este, din punctul meu de vedere, anul investițiilor. Ori le facem, ori nu le facem.”
Totodată, anul 2023 este cel în care vom putea vedea dacă trendul protecționismului continuă în defavoarea unei lumi globalizate, iar Ramona Jurubiță arată spre tema conferinței de la Davos din acest an, „colaborarea într-o lume fragmentată”. Și aici România are o șansă de a atrage investiții.
„Aici vorbim de inițiativa privată și revenim la investițiile pe care trebuie să le atragem, pentru că atunci când vorbim de investiții ne referim inclusiv la relocări. Este o inițiativă bună luată de guvern (înființarea Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior, o structură care se află în subordinea guvernului și în coordonarea directă a premierului – n.red.), care îi dă mai multă flexibilitate. E abia la început, dar e un pas înainte. În ultimii ani, vedem că investitorii vin și au nevoie de un punct de legătură și au nevoie să înțeleagă că statul, autoritățile își doresc investiții.”
De aceea, devine cu atât mai important ca imaginea României ca destinație favorabilă investițiilor să fie promovată mai mult ca niciodată, mai ales că la nivel global se conturează miza industriilor care fac parte din tranziția energetică.
„Infrastructura contează. Contează foarte mult și imaginea externă a României. Noi avem nevoie de ambasadori de imagine pentru România pe toate planurile, politic, de business, chiar și studenții români care lucrează în străinătate sunt ambasadorii noștri.”
Revenind la strategia de business a KPMG România, Ramona Jurubiță afirmă că a fost bugetată o creștere de 15% a afacerilor în 2023, bazată pe mai multe direcții de creștere și dezvoltare, inclusiv digitalizare, sustenabilitate și companii mijlocii.
„În primul rând, ne uităm la agenda clienților și agenda clienților este în continuare înspre investiții pentru tot ceea ce ține de digitalizare. Și aici avem competențe clare și, în plus, am investit în competențe suplimentare, adică în diversificarea competențelor și diversificarea serviciilor”, spune Ramona Jurubiță, care consideră că ESG (temele legate de mediu, social și guvernanță corporativă) ar putea fi „următoarea digitalizare” la nivel de priorități, strategie și proiecte, în contextul în care și strategia Uniunii Europene, și fluxurile de capital se orientează tot mai mult în acest sens.
„Ne uităm foarte mult în continuare și la segmentul acesta de companii mijlocii, care sunt agile, reușesc să își păstreze și să aibă o prezență sustenabilă în piață, pentru că au reușit să-și păstreze un bilanț sănătos chiar și în condițiile de adversitate din 2022. Lucrăm acum la mai multe tipuri de servicii, audit adaptat acestor tipuri de companii, dar și servicii specifice. Pentru că ele vor fi cele care vor face pasul următor”, afirmă Ramona Jurubiță, care recunoaște că dacă în martie 2022 ar fi descris sentimentul clienților drept optimism, până la finalul anului în care a început războiul din Ucraina, atitudinea s-a transformat în optimism moderat, menținându-se totuși apetitul de investiții. Acum, sentimentul este tot de optimism moderat, la un nivel puțin mai redus față de începutul anului trecut.
„Acum, în 2023, tot auzim că vine recesiunea, că o să fie foarte grav și așa mai departe, dar, pe de altă parte, companiile deja erau pe trendul de a-și analiza foarte atent costurile. Resursa umană și salariile vor avea o creștere destul de limitată, cel puțin în prima jumătate a anului. Se caută în continuare modalități de optimizare a costurilor și de regândire a proceselor interne în așa fel încât să poată fi reduse sau eliminate ineficiențele pe care orice organizație le are. Dar în 2023 continuă optimismul moderat.”
