Este cel mai puternic executiv român dintre toate generațiile 30 sub 30 de până acum. Dar planurile de creștere accelerată ale lui Cosmin Ghiță sunt abia la început și pe succesul lor se bazează o bună parte din strategia de independență energetică a României.
Este ora 9 dimineața la jumătatea lunii ianuarie, dar afară este mai degrabă vreme de primăvară. Urmează una din cele mai calde zile de ianuarie din istoria României, iar Cosmin Ghiță se strecoară printre mașinile parcate pe străzile înguste din zona Piața Romană, pe drumul pe care îl străbate de mai bine de cinci ani de zile către biroul său de la etajul al doilea al unei clădiri de patru etaje de pe strada Polonă.
„Tot timpul am lucrat în domeniul energiei sau am fost aproape de acesta, dar recunosc că domeniul nuclear este unul aparte, având acum șansa să contribui la reenergizarea Romaniei”, spune Cosmin Ghiță, cel care conduce din toamna anului 2017 producătorul român de energie electrică Nuclearelectrica.
Dosar 23 pentru 2023. Încotro se îndreaptă businessul și societatea din România?
După ce a absolvit Bates College, tânărul Cosmin Ghiță își începea cariera în energie la gigantul american Chevron. Câțiva ani mai târziu, drumurile îl aduceau, oarecum neașteptat, în România, în contextul în care Chevron avea planuri mari pentru întreaga regiune a Europei de Est. Apoi, pe măsură ce planurile Chevron s-au schimbat, tânărul a făcut un nou pas în carieră și a schimbat perspectiva, devenind partener la fondul privat american de investiții Amerocap, fiind implicat în tranzacții și finanțări în domeniul resurselor energetice și minerale din România, Ucraina și Marea Britanie. „Dar activitatea în domeniile conectate cu energia este ciclică, iar, pe măsură ce prețurile au revenit pe creștere, s-a redus nevoia de produse financiare complexe, așa cum erau cele în care eram implicat”, explică el decizia de a deveni consilier al prim-ministrului României pe probleme de securitate energetică și politici energetice.
În anul 2017, guvernul se afla în fața unei situații cu care nu se mai întâlnise niciodată din anii ’70, când fusese aprobat programul național nuclear, conform căruia companiile de stat locale ofereau aproape tot ce era necesar pentru a produce energia electrică din uraniu, de la extracție, prepararea și metalurgia minereului și până la apa grea și reactoarele nucleare de la Cernavodă. La nivelul acelui an, mai multe dintre entitățile implicate în acest ciclu integrat aveau dificultăți financiare, erau în insolvență sau chiar faliment, existând riscuri importante asupra viitorului acestui sector în România. „Am avut ocazia să fiu acolo într-un moment critic și să găsim o soluție, iar acum am ocazia să fiu aici pentru a implementa această soluție”, spune acum șeful companiei Nuclearelectrica, care a ajuns în urma unui întreg șir de acțiuni să dețină întregul ciclu nuclear al României, de la extracţia de uraniu, prin licenţele pe care le are la mina Tulgheş-Grinţieş, la procesarea acestuia, achiziţionând uzina de la Feldioara, fabrica de combustibil de la Piteşti şi producţia electrică de la Cernavodă.
Aproape toate aceste acțiuni s-au derulat pe perioada mandatului de CEO al lui Cosmin Ghiță, numit la conducerea Nuclearelectrica în septembrie 2017 și reconfirmat pentru încă un mandat de patru ani în vara anului 2022.
„Au fost ani cu multe decizii importante, planuri și strategii, iar acum ne aflăm în fața unei perioade în care vom implementa și operaționaliza aceste strategii”, sumarizează șeful Nuclearelectrica obiectivele celui de-al doilea mandat al său.
Acum, Nuclearelectrica are o capitalizare bursieră de 13 miliarde de lei, cu un preț pe acțiune ce s-a apropiat anul trecut de 50 de lei, de aproape cinci ori mai mare decât la preluarea primului mandat de către Cosmin Ghiță. În același interval, profitul anual a crescut de la mai puțin de jumătate de miliard de lei la peste 2 miliarde de lei anul trecut, potrivit bugetului de venituri și cheltuieli (rezultatele preliminare vor fi comunicate oficial la finalul lunii februarie).
În plus, Nuclearectrica are planuri importante de investiții, cu o valoare estimată la 12 miliarde de euro, care vor permite companiei să își dubleze capacitatea de producție până la nivelul anului 2031, cota companiei urmând să crească de la aproximativ 20% din necesarul anual al României până la 36%.
„Faptul că noi ne vom dubla capacitatea și ponderea noastră în totalul pieței va crește mai puțin accelerat înseamnă că ne așteptăm la o creștere foarte puternică a consumului de energie electrică în România în următorii ani. Vedem cum totul în jurul nostru – de la telefoanele pe care le folosim până la mașinile pe care le conducem – are nevoie de tot mai multă energie electrică. (Energia nucleară – n. red.) este o sursă de energie curată, stabilă, care contribuie la siguranța și stabilitatea energetică a României și sprijină atingerea obiectivelor de decarbonare”, adaugă Cosmin Ghiță și începe să enumere cele mai importante proiecte de investiții ale Nuclearelectrica: retehnologizarea unității 1 a centralei de la Cernavodă, proiectul unităților 3 și 4 ale aceleiași centrale, dezvoltarea unor reactoare modulare mici în cooperare cu compania americană NuScale, dar și proiecte-suport pentru operarea curentă, precum instalația de detritiere a apei grele la Cernavodă. Ne aflăm, practic, în cel mai important moment din istoria recentă a programului de energie nucleară din România, dar pentru a înțelege situația e nevoie de context. Reactoarele ce folosesc tehnologia CANDU, așa cum sunt cele de la Cernavodă, au o durată de viață inițială de 30 de ani. În urma unui proces de retehnologizare, aceasta poate fi prelungită cu încă 30 de ani, ceea ce se întâmplă în prezent cu unitatea 1, care a fost pusă în exploatare comercială în 1996. Practic, procesul de retehnologizare al acestei unități a început în 2017, cu prima fază, în care s-au identificat și definit activitățile necesare printr‑un studiu de fezabilitate. Anul trecut a început faza a doua, odată cu semnarea unui contract cu Candu Energy (producătorul original al tehnologiei Candu) pentru servicii de inginerie pentru elaborarea documentației tehnice pentru achiziționarea componentelor cu ciclu lung de fabricație a reactorului. Faza a treia a proiectului va începe odată cu oprirea unității și va consta în derularea efectivă a lucrărilor de retehnologizare, precum și repunerea acesteia în funcțiune, în vederea exploatării comerciale pentru un nou ciclu de funcționare de 30 de ani, după anul 2028.
Proiectul unităților 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă este la rândul său implementat în trei etape. Demarată la finalul anului 2021, prima etapă, pregătitoare, se va încheia în al doilea trimestru al acestui an și prevedea capitalizarea și operaționalizarea companiei de proiect, Energonuclear SA, și semnarea unui contract cu Candu Energy pentru servicii de inginerie pentru elaborarea și actualizarea documentației. Etapa a doua, care va dura până la 30 de luni, constă în efectuarea lucrărilor preliminare – pregătirea serviciilor de inginerie critică pentru definirea proiectului, structurarea și contractarea finanțării, obținerea licenței și reevaluarea fezabilității. „Chiar dacă acum condițiile din piața financiară nu sunt cele mai bune, credem că situația se va schimba în bine până la momentul la care vom discuta finanțarea proiectului”, completează Cosmin Ghiță, care estimează că etapa a treia, adică derularea efectivă a lucrărilor de construcție și punerea în funcțiune a unităților 3 și 4, să se încheie după 2030.
Dacă aceste proiecte majore de investiții vin să ofere de la Cernavodă energie în bandă pentru sistemul energetic, cel de-al treilea proiect major al Nuclearelectrica oferă flexibilitate și posibilitatea unei alternative la zonele cu centrale pe cărbuni scoase din uz și o soluție pentru decarbonare și necesitățile sistemului energetic. Compania are în plan dezvoltarea unei centrale de 462 MWe (Megawatt putere electrică) cu tehnologia nucleară NuScale folosind reactoare modulare mici (SMR), primul proiect urmând să fie dezvoltat la Doicești, în județul Dâmbovița.
„România nu este singura țară interesată de dezvoltarea reactoarelor modulare mici”, adaugă liderul Nuclearelectrica. În prezent, există peste 10 proiecte de SMR anunțate în Europa și America de Nord cu punere în funcțiune estimate până în 2035, iar Franța și Marea Britanie își dezvoltă propriile tehnologii SMR. „Însă tehnologia americană NuScale este cea mai avansată, fiind deja aprobată de Comisia de Reglementare Nucleară din SUA încă din august 2020 și cea mai matură din perspectiva implementării.” Cel mai avansat proiect NuScale este cel de la Idaho Falls, dezvoltat de compania de utilități regionale UAMPS (Utah Associated Municipal Power Systems). În Polonia, compania KGHM, din industria metalurgică, are de asemenea intenția de a dezvolta propria centrală NuScale, pentru care Nuclearelectrica a semnat anul trecut un memorandum de înțelegere în vederea oferirii de expertiză. NuScale are înțelegeri și cu alte companii din țări precum Polonia, Bulgaria, Canada, Cehia, precum și un proiect cu Ucraina anunțat la evenimentul COP27 etc.
România are, potrivit lui Cosmin Ghiță, potențialul de a implementa primele reactoare modulare mici din Europa și de a deveni un catalizator pentru implementarea SMR în regiune, în special în alte țări din cadrul Inițiativei celor Trei Mări care doresc să își consolideze securitatea energetică cu o sursă de energie sigură, stabilă, accesibilă și curată și să își atingă în același timp obiectivele de decarbonizare.
„Avem ocazia să obținem o poziție de lider și potențialul de a deveni o bază pentru susținerea producției și asamblarea componentelor SMR și un centru de pregătire și formare a viitorilor operatori și specialiști. Avem experiență de peste 26 ani în operare la cele mai înalte standarde de siguranță, iar unitățile 1 și 2 de la CNE sunt pe locul 1 și 2 în ceea ce privește productivitatea, din peste 440 de unități nucleare la nivel global. Noi am recrutat în fiecare din ultimii doi ani câte 500 de persoane și vom atrage în continuare, pentru că proiectele pe care le avem sunt suficient de interesante și provocatoare pentru menținerea forței de muncă înalt calificate, pentru stimularea cercetării și chiar și pentru repatrierea celor din străinătate.”
Nuclearelectrica are aproximativ 2.500 de angajați, iar industria nucleară asigură în prezent, conform informațiilor disponibile, 11.000 de locuri de muncă, iar valoarea s-ar putea dubla la orizontul următorului deceniu.
„Cu un deceniu în urmă nu mă vedeam în domeniul nuclear, dar acum nu mă văd departe de acest sector, cel puțin până nu terminăm ce am început. Am hotărât strategiile și direcțiile, iar acum ne apucăm de treabă pe toate planurile. Suntem la un punct de inflexiune.”
