FacebookTwitterLinkedIn

Din cele aproape 600.000 de companii active în România, mai puțin de 10% au avut afaceri de peste jumătate de milion de euro și doar 5% au reușit să treacă de un milion de euro în 2020, ultimul an pentru care există date complete, an în care au realizat o cifră de afaceri totală de aproximativ 1.700 de miliarde de lei, adică 340 de miliarde de euro, la un PIB al României care a înregistrat o valoare de 1.053 miliarde lei pentru același an. Cele peste 555.000 de companii cu cifre de afaceri mai mici de un milion de euro, reprezentând 95% din numărul total al companiilor active din România, au realizat doar 15,8% din cifra de afaceri totală a companiilor active.

Iar dacă aceste ponderi vi se par mici, atunci cu siguranță o să fiți surprinși să aflați că doar puțin peste 2% dintre companiile cu afaceri peste un milion de euro, respectiv 655 de companii, au reușit să își crească an de an afacerile în ultimul deceniu și să obțină profit, conform datelor centralizate de CreditSky pentru Forbes România, date care ne arată o economie a României extrem de fragmentată și fragilă în același timp. 

Practic, campionii români ai rezilienței și creșterii, adică cele 655 de companii care au crescut permanent în ultimul deceniu cu afaceri de cel puțin un milion de euro fiecare, au realizat cumulat, în 2020, un profit net de aproape 7,7 miliarde de lei la afaceri de peste 112 miliarde de lei, ceea ce corespunde unei marje a profitului de 6,8%, obținută cu mai bine de 188.000 de angajați. 

Dacă excludem microîntreprinderile, adică acele companii care, potrivit celor mai recente norme europene, au mai puțin de 2 milioane de euro cifră de afaceri și 10 angajați, lista Campionilor României, așa cum a fost calculată de către CreditSky pentru Forbes România, se reduce la 572 de companii cu afaceri cumulate de 111,7 miliarde de lei, un profit net de 7,6 miliarde de lei și mai bine de 184.000 de angajați.

Citește și: Midas List – Cele mai profitabile companii din România ultimului deceniu

Mergând mai departe cu analiza, mai mult de jumătate dintre aceste companii, adică 312, pot fi încadrate din punct de vedere al afacerilor în rândul companiilor mici (sub 10 milioane de euro afaceri fiecare), mai mult de o treime, adică 208, sunt companii mijlocii (cu afaceri până în 50 de milioane de euro) și mai puțin de o zecime, adică 52, sunt companii mari (afaceri de peste 50 de milioane de euro anual).

În schimb, companiile mari reprezintă aproape trei sferturi (73,4%) din cifra de afaceri totală și mai mult de două treimi (67,4%) din profitul cumulat, realizate de companiile din această selecție. Companiile mijlocii aduc aproximativ o cincime din afaceri (19,4%) și profit (22,5%), iar companiile mici generează doar 6,6% din cifra de afaceri și 9,4% din profit.

Creșterea medie anuală înregistrată de campionii de business ai României în afacerile derulate de către aceștia a fost, potrivit datelor CreditSky, de 19%, înregistrând o tendință permanentă de scădere de la an, de la 28% în 2012 la 15% în 2020. Un lucru firesc, susține Coralia Zotic, Head of Data Science la Credit Sky, pentru că maturizarea pieței și creșterea competiției reduc marjele de profit. În cazul companiilor mari, ritmul de creștere anuală a ajuns la doar 11% în 2020.

În ceea ce privește acționariatul, aproape 500 dintre Campionii României, adică aproape trei sferturi, sunt deținuți de antreprenori români, însă ponderea lor în cifra de afaceri cumulată este de doar 43%, iar în profitul total de 54%. La polul celălalt, companiile deținute de acționari străini reprezintă aproape un sfert din total, dar ponderea lor în cifra de afaceri trece de jumătate, iar ponderea lor în profitul total trece de 45%. Campionii deținuți de stat sunt aproape inexistenți, atât din punct de vedere al numărului (16 companii), cât și din punct de vedere al contribuției lor la cifra de afaceri totală (1%), respectiv la profitul total (0,6%), majoritatea acestora provenind din rândul companiilor de utilități locale.

Analiza pe coduri CAEN (NACE) arată ca cei mai mulți campioni au codul T, adică servicii de proximitate, ceea ce este un lucru firesc, potrivit lui Bogdan Patriniche, fondator Credit Sky. Firesc. „Odată ce firma locală depășește o talie minimă de 10 angajați, deci poate opera multiclient și acoperă bine o anumită zonă, este imună la presiunile noilor tehnologii, globalizare, conjunctura macro economică sau competiție din locații low cost. Fiecare județ ar trebui să aibă campioni locali ai serviciilor locale de proximitate (instalații, construcții, servicii de ajutor pentru persoane cu mobilitate redusă sau cu dizabilități etc.)”

Ceilalți campioni se află, potrivit statisticilor Credit Sky, în codurile E (utilități), adică activități contraciclice, C (producție), adică activități unde România are un avantaj competitiv, fiind o destinație low cost, și J (tehnologie și IT), „excepția care ilustrează că se poate dezvolta un sector care are vânt din spate chiar dacă nu există forme instituționale de suport”. 

Folosind algoritmi de clustering – procedee de machine learning pe care Credit Sky le utilizează în analizele făcute –, campionii creșterii și rezilienței au fost segmentați în trei grupe. „Ceea ce s-a constatat a fost că societățile mari au mult mai multe datorii/angajat decât societățile mici și medii. Între 2017 și 2020, raportul datorii/angajat și profit/angajat al societăților mici a fost corelat perfect, ceea ce ar trebui să încurajeze băncile să parieze mai mult decât în trecut pe societățile mai mici.

Cei mai mari dintre campioni

Dintre companiile mari, cel mai mare ritm de creștere – 50% medie anuală – l-a înregistrat Amazon Development Center Romania, centrul de dezvoltare al gigantului american cu birouri în Bucureşti, Iaşi şi Timişoara, cu afaceri de 443 de milioane de lei în 2020 și un profit net de peste 25 de milioane de lei. Un nivel apropiat al afacerilor – 444 de milioane de lei – a realizat și Cognizant Technology Solutions Romania, care a consemnat un ritm mediu anual de creștere de 44%, fiind a doua cea mai dinamică organizație mare din lista Forbes România. În topul celor mai dinamice 10 companii mari se mai află și alte companii din domeniul tehnologiei și industrial, precum Robert Bosch și Endava Romania (ambele cu 40% creștere medie anuală în ultimul deceniu) sau Accenture Services (33%), majoritatea acestor companii (6 din 10) fiind companii cu acționari străini. Transportul și distribuția au fost la rândul lor bine reprezentate în topul celor mai dinamice firme mari, incluzând atât multinaționale (GLS General Logistic Systems Romania), cât și companii locale (International Alexander, Ducfarm sau Lavira Transport). Cea mai dinamică organizație locală din plutonul companiilor mari este producătorul de materiale de construcții Bilka Steel, fondat de Horațiu Țepeș, cu un ritm mediu anual de creștere de 38% în ultimul deceniu.

Din punct de vedere al mărimii afacerilor, topul celor mai dinamice companii mari este dominat de companii din domeniul comerțului, atât multinaționale (Kaufland, Carrefour, Mega Image, Farmexpert, Farmexim), cât și afaceri autohtone (Dedeman, Altex, Fildas Trading). Doar două companii din domeniul industrial se află în top 10, ambele fiind deținute de grupuri internaționale (Robert Bosch și Arctic).

Mici, dar dinamici 

Dintre companiile mijlocii, cel mai mare ritm de creștere – 124% medie anuală, adică mai mult decât dublarea operațiunilor în fiecare an – l-a înregistrat Goodyear Operations Romania, filiala locală a gigantului american. Compania locală a fost înființată în 2011 și a crescut permanent, ajungând la afaceri de peste 60 de milioane de lei în 2020. Pe locul al doilea se află tot o companie cu acționari străini înființată în 2011, Besser Romania, parte a grupului OMS Besser, care operează două fabrici în România cu afaceri totale de peste 117 milioane de lei și profit de peste 14 milioane de lei în 2020. 

În total, în topul celor mai dinamice 10 companii mijlocii se află cinci companii cu acționari străini și tot atâtea deținute de antreprenori locali, activi în special în domeniul distribuție și agrobusiness, precum Cristian-Impex din Tulcea, Misavan Trading din Iași sau Șerban Distribuție din Bacău, parte a Grup Șerban Holding. Toate companiile din top 10 au realizat creșteri medii anuale ale afacerilor de peste 40%. 

Din punctul de vedere al mărimii afacerilor, topul celor mai dinamice companii mijlocii este dominat de companii antreprenoriale locale, precum Diana Com, înregistrată în județul Vâlcea, deținută de familia Crăciunescu, sau Autonom Services, compania fraților Marius și Dan Ștefan, ambele cu afaceri de peste 240 de milioane de lei în anul 2020. Doar două companii cu acționari străini se află între cele mai mari 10 companii mijlocii, printre care și filiala locală a grupului Electronic Arts, aflată pe locul al treilea, cu afaceri de peste 238 de milioane de lei în anul 2020.

Cele mai dinamice 10 companii mici au înregistrat la rândul lor creșteri medii anuale de peste 40%, topul fiind dominat de companii deținute de antreprenori locali (7 din 10). Interesant este, însă, că printre acestea se remarcă prin dinamism și două companii cu activități de pază și protecție.

„Analiza deceniului al doilea din secolul 21 ne arată o România fără u n model clar de creștere și dezvoltare, adică „«stuck in transition». Absența unui model de creștere nu e neapărat un defect, ci o realitate”, adaugă Bogdan Patriniche, care consideră că este foarte bine că firmele cu peste 10 angajați din codul CAEN T, care prestează activități de proximitate, reprezintă cea mai sigură șansă de creștere constantă și profit pentru un antreprenor local. „Sunt activități în codul CAEN T care nu necesită CapEx (cheltuieli de capital – n. red.), tehnologie modernă și contabilitate de ultimă oră, bănci agile, consultanță și o strategie complicată de management și vânzări, adică este un sector perfect adaptat economiei românești. În plus, codul T are un impact local social pozitiv direct, care ar permite crearea unor locuri de muncă pentru personal cu pregătire medie și ar duce la încetinirea procesului de emigrare către UE sau deșertificarea satului românesc și ar fi și congruent cu creșterea duratei medii de viață a populației.” 

Pe de altă parte, mai spune Bogdan Patriniche, „performanța firmelor din codul CAEN J (adică sectorul IT) este o dovadă a creativității antreprenorului local care reușește să supraviețuiască și să fie competitiv against all odds, adică în absența oricărui suport bancar și instituțional și cu un sector VC (Venture Capital) și PE (Private Equity) homeopatic. Restul câștigătorilor sunt toți «the usual suspects», adică firmele din sectorul G, C, E și M, așa cum regăsim în orice economie emergentă”.

METODOLOGIE – Pentru realizarea clasamentului au fost considerate doar societățile care au avut profit în fiecare an între 2011 și 2020, creștere de cifră de afaceri în fiecare an din perioada analizată, minimum 10 angajați și cifra de afaceri de cel puțin un milion de euro la nivelul anului 2020, ultimul pentru care erau date complete.

RADIOGRAFIE ROMÂNIA 2020

– valoare PIB – 1.053 miliarde lei;

– aproximativ 600.000 companii active cu o cifră de afaceri totală de circa 1.700 de miliarde de lei (aproximativ 340 de miliarde de euro);

– aproximativ 5% din companiile active au o cifră de afaceri de peste 1 milion de euro fiecare și contribuie cu aproape 85% la cifra de afaceri totală, în timp ce 95% din companiile active au o cifră de afaceri de sub 1 milion de euro fiecare și contribuie cu doar 15% la cifra de afaceri totală;

– 655 companii cu cifra de afaceri de peste 1 milion de lei fiecare (2,2%) și-au crescut afacerile și au înregistrat profit în ultimul deceniu, din care:

• 74,2% sunt companii cu acționariat majoritar român, care au realizat 42,7% din cifra de afaceri totală, respectiv 53,9% din profitul total;

• 23,4% sunt companii cu acționariat majoritar străin, care au realizat 56,3% din cifra de afaceri totală, respectiv 45,5% din profitul total; 

• 2,4% sunt companii de stat, care au realizat 1% din cifra de afaceri totală, respectiv 0,6% din profitul total.