Aflați la mijlocul dintre două lumi, cea a secetei și cea a războiului de la granițe, fermierii români privesc pragmatic către unul dintre cele mai importante sectoare ale agriculturii: piața de îngrășăminte și pesticide.
Piața locală de îngrășăminte, produse fitosanitare şi semințe începe să se consolideze, cel puțin în ceea ce privește zona de distribuție națională. De altfel, rămâne o piață în care concurența agresivă se manifestă la nivel de actori de distribuție, fiind susținută și de campaniile de promovare ale furnizorilor.
Acest tablou de business conduce la practici comerciale tranzacționale, în care prețurile și discounturile ajung să fie elementele principale ce motivează decizia de achiziție a fermierilor. „Vorbim despre o piață fragmentată care începe însă cu pași mici, dar siguri să se consolideze. Piața locală de îngrăşăminte, produse fitosanitare şi seminţe este, de asemenea, o piață influențată și de mărimea fermelor. În România, fermele sub cinci hectare cumulează trei milioane de hectare. Aici, orientarea către tehnologie este mai redusă și accesibilitatea pentru transfer de produse și know-how se face pe alte principii decât cele dezvoltate la nivel de fermă”, explică Monalisa Ungureanu, CEO Agrii România.
La începutul anului 2022, reprezentanții asociațiilor agricole românești estimau un an agricol extrem de provocator, mai ales privind către prețurile foarte mari la îngrășăminte.
Aceeași îngrijorare plana, la acel moment, și asupra fermierilor europeni, care, de teama efectelor războiului dintre Rusia și Ucraina, au început să-și asigure din timp aproximativ 70% din necesarul de îngrăşăminte pe bază de azot pentru acel an. Mai mult, analiştii de la VTB Capital atrăgeau atenția la începutul lui 2022 că, din cauza costurilor ridicate la îngrășămintele necesare pentru culturile de iarnă, șansele ca fermierii să planteze mai puține culturi de primăvară sunt foarte mari. Ceea ce punea zona agricolă europeană într-o poziție foarte dificilă, ținând cont că aceste culturi reprezintă aproximativ o treime din producţia de cereale a Europei.
La mai mult de un an distanță de la aceste afirmații, Monalisa Ungureanu, CEO Agrii România, unul dintre jucătorii puternici din această industrie, recunoaște că acest sector este, în prezent, unul foarte dinamic, dar „afectat de schimbări importante, dictate de adaptarea la Politicile Agricole Comune și măsurile de sustenabilitate și protecția mediului”. În plus, susține aceasta, „în ultimii ani, se conturează schimbări importante în supply-chain”.
Mai exact, aprovizionarea cu produse și distribuția acestora sunt din ce în ce mai mult marcate de riscuri, cum ar fi lipsa de stocuri și volatilitate privind prețurile de aprovizionare. „Mediul distribuției este afectat de activitatea de promovare a furnizorilor, care fixează practici comerciale tranzacționale, axate pe discounturi și gratuități. În acest context, este evident că focusul deciziei fermierilor se mută de la utilitatea produsului și beneficiile pentru culturile care le înființează”.
Astfel, un top al celor mai bine vândute produse Agrii România, în primul trimestru din 2023, arată astfel: „gama de semințe Atlas – am produs peste 4.500 tone de uree tratată – Agrii Start N46 și am crescut semnificativ în gama de produse ce rezolvă problemele micului cultivator – soluții tehnologice, Agrii Pack – pachete complete pentru gazon, pomi fructiferi, legume bio, tuia și flori”, enumeră CEO-ul companiei.
Privind către o altă linie importantă de business, cea destinată pesticidelor, cele mai recente date Eurostat arată că, în România, vânzările de pesticide au scăzut cu 27% în ultimii zece ani. Acest trend a fost deja adoptat de majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene.
Conform raportului realizat de Oficiul European pentru Statistică cu privire la acest sector, volumul total al pesticidelor vândute în 16 state membre ale Uniunii Europene, pentru care există date disponibile, a scăzut, între anii 2011 și 2021, în 11 țări. Cel mai sever declin s-a înregistrat în Cehia (minus 36%), Danemarca (minus 35%), Portugalia (minus 32%), Italia (minus 29%) și România (minus 27%). În schimb, vânzările de pesticide în 2021 comparativ cu 2011 au fost semnificativ mai mari în Letonia (85%) și Austria (68%).
În anul 2021, s-au vândut în UE peste 355.000 de tone de pesticide, o creștere moderată, de 2,7% față de anul 2020 (346.000 de tone). Cele mai ridicate volume de vânzări de pesticide în 2021 au fost raportate în Spania (21% din totalul UE), Franța (20%), Germania și Italia (ambele cu 14%). De menționat este faptul că aceste patru state sunt printre principalii producători agricoli ai Uniunii Europene.
În ceea ce privește categoria pesticidelor vândute, cele mai ridicate volume de vânzări în 2021 au fost pe segmentul „fungicide și bactericide” (44% din total), „ierbicide și distrugători de buruieni” (34%), „insecticide și acaricide” (14%).
În acest context, Monalisa Ungureanu recunoaște că strategia de business pe acest segment rămâne una foarte bine conturată și se axează pe următorii piloni principali: „portofoliul de produse, adaptat nevoilor fermierilor și testat intern în loturile noastre de cercetare, logistica eficientă și răspunsul rapid din punct de vedere operațional și inovația care trebuie să existe în toate procesele de business”.
Pentru 2023, bugetul investițional al companiei se axează pe partea de supply-chain în sensul adaptării spațiilor logistice. De asemenea, oficialii companiei au în plan investiții în produse digitale, în special în cele care se adresează optimizării proceselor de business, dar și în capitalul de lucru. „Țintim creșterea sustenabilă atât în segmentul de ferme, cât și în segmentele de retail cu portofolii de produse și servicii noi. Pe segmentele de ferme aducem serviciile cu valoare adăugată cu ajutorul beneficiilor pe care le oferă serviciul nostru de agricultură digitală Rhiza: analizele de sol, analizele foliare. De asemenea, tratarea de semințe, alături de transferul de know-how pentru bune practici tehnologice, testarea soiurilor și hibrizilor din portofoliu pentru a le urmări calitățile agronomice, dar și productivitatea reprezintă un alt atu al nostru”, completează CEO-ul companiei.
Tot anul acesta, reprezentanții Agrii România și-au propus să retehnologizeze secția de produse microambalate de la Timișoara. Toate aceste investiții au ca drept scop dezvoltarea businessului, tradusă într-o singură sintagmă: „afacere profitabilă”. „Principial vorbind, business fără profit nu există, iar afacerea sănătoasă fără cashflow pozitiv nu există în mod real. Atât profitul, cât și cashflow-ul sunt indicatori critici. Ca să mă exprim în termeni plastici, «sunt ca sângele și apa într-un corp sănătos». Profitul oferă o liniște sufletească, iar fluxurile de numerar stabile și fiabile pot demonstra succesul afacerii. Profitul este măsura diferenței între venituri, care reflectă în mare măsură efectul direct al gradului de satisfacție al clientului și angajaților și costurile cu care atingi această satisfacție”, conchide Monalisa Ungureanu.
Grupul irlandez Origin a preluat, în anul 2015, distribuitorii de îngrăşăminte, produse fitosanitare şi seminţe Redoxim Timişoara, deţinut anterior de şase acţionari români, şi Comfert Bacău, afacere fondată de familia Grigoriu.
Astfel că la finalul lui 2019 se lansează Agrii România, care îngloba companiile româneşti Comfert şi Redoxim. La nivel național, compania furnizează îngrășăminte, pesticide și oferă servicii agronomice către mii de fermieri.
În 2021, Agrii România a înregistrat o cifră de afaceri de peste 928,5 milioane de lei, în creștere cu 127% față de cea raportată în 2020. De asemenea, profitul net a depășit suma de 42,6 milioane de lei, ceea ce reprezintă o majorare cu 34% față de valoarea din 2020. În plus, și numărul angajaților a crescut în 2021 cu 43%, ajungând la 364. Adică o evoluție care confirmă prezența Agrii pe lista campionilor Forbes România ai ultimului deceniu.
