Ultimii ani au creat o oportunitate de creștere pentru Bursa de la București, care a atras în mod accelerat atât investitori, cât și companii reprezentative. Iar anul 2023 și potențialul ofertei publice inițiale (IPO) a Hidroelectrica reprezintă o nouă oportunitate pentru vizibilitatea și dinamica pieței locale de capital.
„Listarea Hidroelectrica este, poate, cel mai important eveniment din acest an și vrem să aibă succes. Este adevărat că asistăm la un context de impredictibilitate, însă vorbim despre listarea la Bursă a celui mai important producător de energie din România. Ar fi de departe cel mai mare IPO de pe Bursa locală și ne dorim cu toții să iasă foarte bine întrucât această listare creează oportunitatea să promovăm piaţa de capital, să promovăm investiţiile românilor în această companie”, explică Adrian Tănase, CEO-ul Bursei de Valori București.
Dosar 23 pentru 2023. Încotro se îndreaptă businessul și societatea din România?
Conform informațiilor disponibile în piață, listarea unei participații de 15-20% din Hidroelectrica ar putea trece de 2 miliarde de euro, marcând de departe cea mai mare tranzacție de acest fel din piața locală.
După ce a fost promovată în 2020 la statutul de piață emergentă de către agenția FTSE Russell, listarea Hidroelectrica aduce o nouă șansă de vizibilitate internațională pentru Bursa locală. „Pe cale de consecință, va veni upgrade-ul la categoria piețelor emergente și de către agenția MCSI, deci practic ne mută cu economia la un alt nivel”, completează Radu Hanga, președintele Bursei de Valori București.
Cei doi executivi cu experiență relevantă în domeniul financiar fac parte din noul val de lideri de la conducerea Bursei de după 2018, iar de atunci rezultatele au fost permanent tot mai bune.
Creșterea accelerată a Bursei locale înseamnă că în 2022 a fost spart pentru prima dată pragul de 100.000 de investitori, ajungând la finalul anului la 133.000, după ce numărul s-a dublat într-o perioadă de doi ani. La nivelul anului trecut, au fost înregistrate 1,67 milioane de tranzacții, un nivel care nu a mai fost atins în România decât în perioada 2007-2008.
„Ne aducem aminte că în 2021, când am făcut bugetul pentru următorii patru ani, aveam cinci capitole la planul strategic, iar unul dintre capitole era numărul de investitori și acolo era ținta de 100.000. Ne-am uitat la ținta asta de 20 de ani și nu am atins-o, însă acum s-a întâmplat. Erau 65.000 de investitori la final de 2020”, a punctat Hanga.
Cum am crescut
Adrian Tănase a explicat că această creștere accelerată a Bursei din ultimii doi-trei ani s-a bazat pe un cumul de factori, pe lângă eforturile companiei care operează piața de capital de a populariza rolul BVB.
„Simțim că se conturează niște lucruri și simțim că eforturile au început să se unească și să lucrăm înspre același scop. Simțim că se întâmplă și că eforturile devin mai structurate, că nu facem numai noi eforturi, ci și alți stakeholderi, precum ASF.”
El a subliniat acest efort comun și oportunitatea de creștere care s-a născut din mai mulți factori, dar este de părere că trendul trebuie susținut, chiar cu eforturi mult mai mari. Conducerea Bursei își propune să dubleze numărul de investitori în următorii ani și, luând în considerare și așteptata listare a companiei Hidroelectrica, evoluția numărului de investitori individuali la Bursă ar putea fi mult mai bună.
„Până și crypto a contribuit la această evoluție, pentru că mulți au investit în crypto și așa au început să afle și de Bursă, și de lucruri mai serioase. În pandemie au fost oameni care nu și-au mai cheltuit banii pe vacanțe și au început să investească. De asemenea, titlurile de stat listate de guvern au ajutat, la fel și eforturile noastre de educație. Și nu doar ale noastre, ci și ale ASF, spre exemplu, nu putem spune că nu se văd rezultatele. Continuând eforturile comune de promovare a ideii de investiție și a Bursei în rândul publicului larg, putem dubla numărul actual de investitori la Bursă.”
În plus, Adrian Tănase aduce în discuție și rolul important pe care îl au jucătorii din piața de asset management, prin produsele lor și prin eforturile lor de educare. La toate acestea s-a adăugat și un context cu dobânzi reduse, care a fost succedat de un mediu cu inflație ridicată, în care acțiunile și plasamentele în piața de capital se pot dovedi avantajoase.
Radu Hanga propune o perspectivă de timp puțin mai lungă pentru a înțelege de ce crește Bursa acum mai accelerat și de ce eforturile de educare și popularizare au un randament mai ridicat.
„Educația este importantă, dar cred că un trend care se vede mai profund este reprezentat de creșterea nivelului veniturilor. Degeaba mergeai acum zece ani la oamenii care câștigau 2.000-3.000 de lei să le vorbești de plasamente în acțiuni sau în crypto, că oamenilor nu le ajungeau banii să-și plătească chiria.”
Președintele BVB este de părere că dincolo de eforturile care sunt realizate la nivelul pieței este important și momentul în care vin aceste eforturi, iar creșterea înregistrată la nivelul bunăstării în România a reprezentat un sol fertil pentru promovarea bursei.
„Ce s-a întâmplat în România în ultimii șapte-opt ani ne-a ajutat foarte mult. Veniturile medii au crescut accelerat, se vede bunăstarea dacă te uiți, de exemplu, la nivelul depozitelor bancare, adică în ultimii șapte‑opt ani au fost dobânzi de 1-2%, iar nivelul depozitelor persoanelor fizice la bănci a crescut cu circa 10% anual, ceea ce poate fi un indicator pentru veniturile disponibile. Îți arată că am trăit într-o economie în care s-a acumulat bunăstare”.
Cum creștem în continuare
BVB țintește în acest an să ajungă la 150.000-200.000 de investitori și vrea să atingă un volum istoric al tranzacțiilor, dar va fi nevoie de eforturi susținute pentru a ajunge acolo.
Pentru investitorii aflați la început de drum, o poartă de intrare foarte bună pe Bursă o reprezintă fondurile de investiții locale și conceptul de investiție recurentă, crede Radu Hanga. Investiția recurentă presupune a investi periodic, de exemplu, lunar, aceeași sumă de bani într-un vehicul ușor de înțeles cum este un fond de investiții.
„Investiția recurentă face ceva magic: nu te mai uiți zilnic la ceea s-a întâmplat cu portofoliul tău, îți lungești orizontul, te gândești că luna viitoare mai ai de investit. Deci faptul că piața poate să scadă are și o componentă pozitivă, pentru că tu mai ai încă de cumpărat, nu ai investit toți banii tăi astăzi și te uiți zilnic să vezi ce se întâmplă. Începi să ai o perspectivă pe termen lung, care te ajută ca investitor.”
Pe măsură ce o astfel de logică de investiții se popularizează, președintele BVB speră că va dispărea „ideea că trebuie să fii șmecher la Bursă, să știi când să intri, să știi când să ieși”. Iar acesta este încă o temă importantă atunci când vine vorba despre transformarea investițiilor la Bursă dintr-un fenomen de nișă într-unul de masă: modul în care un român „obișnuit” se identifică cu „investitorul la Bursă”.
„Noi ne uităm cum promovăm imaginea investitorului obișnuit, de pe stradă. O idee care mă preocupă este cum ieșim cu mesajul din zona de investitor superspecializat, cum ieșim din ideea că nu poți să investești dacă nu știi să citești în detaliu rezultatele financiare.”
Piața de capital le dă oamenilor șansa de a investi în economia locală, mai ales dacă Bursa reușește să devină în continuare din ce în ce mai reprezentativă pentru structura economiei românești.
„Te uiți ce se întâmplă la nivel global și mi se pare că după 30 de ani începem și noi să ne uităm mai serios la noi, să ne întrebăm ce produce economia României, cine produce ceea ce mâncăm. Ne uităm la ce s-a întâmplat în situații de criză medicală, ai văzut că s-ar putea ca hârtia igienică, salamurile sau brânzeturile să nu mai vină de unde veneau și să depinzi de ce produci tu mai aproape de casă.”
Astfel, Bursa are oportunitatea de a juca un rol mult mai important în economia reală și se poate plasa drept un canal de finanțare important, mai ales că antreprenorii locali încep să analizeze noi moduri de a crea valoare adăugată. „Devenim mai conștienți de importanța businessului local și, în plus, se coalizează și se coagulează ecosisteme locale. Începem să fim mai orientați spre dezvoltarea locală. Aceasta crește, practic, importanța Bursei pentru că vorbim de creșterea businessului local, înseamnă acces la finanțare, acces la creditare. Aici în România avem un sistem bancar deja solid și cu o istorie, iar lângă sistemul bancar este la fel de important să existe și o piață de capital solidă. Companiile au nevoie de credite, dar au nevoie și de equity și trebuie să ai canalul prin care ajunge equity în companie.”
În același timp, România se apropie de momentul în care prima generație de antreprenori se pregătește să facă un pas în spate, apare problema succesiunii. Succesiunea și continuitatea businessului antreprenorial se poate întâmpla fie prin păstrarea afacerii în cadrul familiei, fie printr-un exit parțial și listare la Bursă.
„Suntem la 33 de ani de la revoluție. Practic, noi vorbim în România de prima generație de antreprenori care acum se apropie de momentul succesiunii, de momentul transferului, este o perioadă de explorare în care învățăm din experiența unor economii mai avansate. Sigur, există mai multe soluții pentru a merge înainte. Poate fi vorba despre transferul către noua generație din familie, poate să fie o vânzare către un alt investitor, sau poate să fie listarea la Bursă ca la o formă de a aduce parteneri și de a construi o structura de guvernanță care să asigure viabilitatea pe termen lung a afacerii, păstrând chiar un anumit nivel de control al familiei.”
Deschiderea antreprenorilor către Bursă vine fie prin acțiuni, fie prin obligațiuni, iar anul 2021 a adus un nivel de aproape 50 de emisiuni de obligațiuni listate, care poate fi considerat ridicat raportat la istoricul Bursei locale. Pe lângă poveștile de succes, investitorii s-au confruntat anul trecut și cu vestea că retailerul online Vivre Deco a rămas fără bani, deși compania a ridicat anterior bani de pe Bursă prin două emisiuni de obligațiuni. Radu Hanga consideră că evoluția Vivre este o dovadă a faptului că orice afacere care poate genera profit implică de asemenea și un risc, iar acest risc se poate manifesta uneori și în această formă. Astfel, investitorii trebuie să înțeleagă că investițiile la Bursă presupun riscuri, așa cum generează și câștiguri pe măsură.
„Până la urmă, atunci când investim în obligațiuni listate cu un cupon de 7-9%, în timp ce dobânda la bancă este de 1-2%, înțelegem că acea diferență înseamnă că există un risc. (…) Cred că în zona de obligațiuni nu trebuie să cădem în greșeala de a spune că ceea ce s-a întâmplat cu Vivre este o mare eroare și să ne propunem să nu se mai întâmple niciodată. Atunci când investim, fie că o facem în acțiuni, fie în obligațiuni, o facem cu obiectivul de a câștiga mai mult, și suntem conștienți că orice investiție într-o afacere presupune și un risc. Aceasta este parte din regula jocului, iar ce e important este ca riscul să fie unul normal, de business.”
Companiile listate utilizează numeroase instrumente care să asigure investitorii că afacerea este condusă cu respectarea regulilor. Orice companie listată are o structură clară de guvernanță, un board care supraveghează echipa executivă și auditori care supraveghează atât boardul, cât și executivii, și care raportează direct acționarilor.
Președintele Bursei crede că vorbim despre un „ciclu de învățare”, iar situațiile precum cea generată de Vivre le oferă tuturor, inclusiv Bursei și intermediarilor, oportunitatea de a învăța cum să gestioneze relația cu companiile care se listează și cu investitorii chiar și în astfel de cazuri.
„Cred că e un ciclu de învățare și pentru noi ca Bursă, dar mai puțin pentru noi, cei care gestionăm partea de comunicare. Este în primul rând un ciclu de învățare pentru brokeri. Pentru că în momentul în care faci o emisiune de obligațiuni pentru o companie, practic, te duci și vinzi produsele respective – obligațiunile – clienților tăi. Aceia sunt clienții tăi și trebuie să ai grijă de relația cu ei, dar indiferent cum ai pune lucrurile în propoziție, esențial este că e un lucru care este într-un fel normal să se întâmple. În mod normal, dacă te duci și faci un depozit la bancă, banca ia banii tăi pe care i-ai dat cu 2% și îi dă unei companii cu 7%. Pentru că acel 5% acoperă riscul ca acea companie să greșească, să dea faliment, să intre în insolvență. Există un risc ca banca să nu-și recupereze banii.” Și ajungem astfel, din nou, la tema educației financiare.
