Despre viața și sănătatea cărților în pandemie

Guvernul, în speță Ministerul Culturii, a avut o prezență discretă (inexistentă) în sprijinirea culturii scrise. Dar oamenii din industria cărții s-au obișnuit să se descurce singuri și să supraviețuiască fără niciun ajutor de la stat.

Cum au reușit editorii și librarii să treacă prin criză? – aceasta este tema dosarului propus de „Forbes România”.

Starea de spirit a acestor antreprenori oscilează de la un optimism moderat până la deprimare. Cartea în România pare să devină un obiect nefolositor. Lectura, o îndeletnicire pe cale de dispariție. Librăriile, tot mai sărace în clienți. Totuși, antreprenorii din acest domeniu nu-și pierd speranțele și își reiau activitățile în slujba cărților, o cauză nobilă, deloc înțeleasă de guvernanți și politicieni.

În vremea pandemiei, cartea nu se mai află pe lista de priorități a românilor. (A figurat în puține rânduri și în vremurile normale.) Cartea poate să reprezinte un „mijloc de evadare” dintr-un cotidian stresant și anxios pentru un public restrâns, dar semnificația profundă a lecturii, a cunoașterii, începe să se estompeze într-o societate dominată de mediocritate și modele lamentabile. Întrebarea „românii au citit mai mult în pandemie?” are un singur răspuns: nu.

Consumul de carte și lectura au rămas la nivelul de dinaintea izbucnirii pandemiei. Dar editorii și librarii nu-și pierd speranțele într-o lume… mai bună pentru cărți.

Ana Nicolau (Nemira): „Anul 2020 a fost unul mult mai bun decât ne-am imaginat la începutul pandemiei”

Angela Naghi (Publica): „E o perioadă grea pentru aproape toți jucătorii din piață, iar orice sprijin pentru edituri va fi cu siguranță apreciat”

Silviu Lupescu (Polirom): „Sumele alocate culturii prin buget ne prezintă mai curând o «Românie (ne)educată», aculturală, căci cea educată e doar în propaganda electorală”

Mihail Penescu (ALL): „Guvernul a mimat niște măsuri de sprijin prost gândite, prost conduse, parcă pentru a demonstra încă o dată diletantismul și incompetența administrației”

Lidia Bodea (Humanitas): „De infinit mai multă expunere media decât orice scriitor român au beneficiat autorii de maculatură produsă în vederea mai grabnicei eliberări din pușcărie”

Costel Postolache (Integral): „Ministerul Culturii nu a făcut absolut nimic să ajute cultura scrisă”

Barna Nemethi (Curtea Veche Publishing): „Fiecare carte este ca un vaccin împotriva ignoranței, minciunii și delăsării”

Denisa Comănescu (Humanitas Fiction): „Editorii și librarii au dovedit reziliență, creativitate și acțiune în conectarea cititorilor cu cartea în condițiile pandemiei”

Dan Vidrașcu (Litera): „Industria cărții a reușit, totuși, să supraviețuiască mai bine acestei perioade decât alte sectoare culturale”

Dana Moroiu (Baroque Books & Arts): „Cărțile își așteaptă într-o nerăbdare discretă atenția care li se cuvine”

Gheorghe Erizanu (Cartier): „A fost un an în care am pierdut oportunitatea de a intra într-un ritm firesc de dezvoltare”

Cristina Poterășoiu (Aramis): „Deși puterea de cumpărare a scăzut, iar cartea nu este un produs vital, lunile de izolare i-au apropiat pe oameni de citit”