Marilena Iovu, agent literar
Forbes: Cum arată piața editorială din România după anul pandemic 2020?
Marilena Iovu: Nu atât de rău cum ne-am fi așteptat, deși toate editurile și-au restrâns brusc activitatea în primăvara anului trecut, ca urmare a instalării intempestive a stării de urgență. Unele au făcut disponibilizări, multe au trimis o parte dintre angajați în șomaj tehnic, lucrul la distanță a devenit utilizat pe scară largă.
Editurile educaționale au fost foarte afectate de închiderea școlilor și grădinițelor, cele care achiziționau masiv cărți și auxiliare. Librăriile fizice s-au închis timp de două luni, iar unii distribuitori au suspendat plățile către edituri. Evenimentele cu public, lansările, târgurile de carte fizice nu au mai avut loc, cele mai afectate fiind editurile mici, fără bugete de marketing.
Activitatea editurilor s-a adaptat din mers, planurile editoriale au fost ajustate, amânându-se apariția unor cărți, rămânând doar cele ușor vandabile, cu costuri mai mici de producție.
Campaniile de marketing s-au adaptat pentru online, tentând cititorii cu reduceri de preț uriașe. Îmi închipui că ghidurile turistice și cărțile de călătorie n-au avut căutare, însă piața de carte pentru copii, pe care o cunosc destul de bine, a fost mai puțin afectată, unele edituri de pe acest segment înregistrând chiar creșteri semnificative ale vânzărilor. Neputând ieși cu cei mici la plimbare, părinții au avut nevoie de metode alternative de petrecere a timpului, comandând online cărți și jocuri educative.
Forbes: În ce măsură criza medicală din 2020 a afectat activitatea agenției dvs.?
Marilena Iovu: Anul 2020 a debutat în forță pentru mine și pentru editurile cu care colaborez, părea să fie mai grozav decât precedentul (care fusese foarte bun!), cu multe proiecte și planuri mari de dezvoltare. În primele două luni nu pridideam să răspund tuturor solicitărilor, voiam să mă clonez, iar ziua de muncă să aibă 24 de ore!
Odată cu instalarea stării de urgență, când școlile și librăriile s-au închis, distribuitorii au anunțat sistarea plăților către edituri și nimeni nu știa cât va dura pandemia, activitatea agenției a intrat pe o pantă descendentă. Editurile manifestau prudență, diminuarea vânzărilor uneori chiar și cu peste 50%, reducând drastic bugetul de achiziții.
Cum să-și facă planuri de viitor când nu știau ce va urma și cum vor rezista până la sfârșitul anului, măsurile guvernamentale neoferind niciun sprijin concret sectorului cultural?
Totuși, lucrurile s-au înviorat la sfârșitul lunii mai, îndată după deschiderea librăriilor. Încurajați de vânzările masive de carte pentru copii din mediul online în perioada de carantină, pentru unii o revelație, editorii au reînceput să-și facă planuri de publicare, iar activitatea de contractare s-a reluat pentru majoritatea partenerilor tradiționali, au apărut chiar și clienți noi. Făcând un bilanț, veniturile totale ale agenției au înregistrat o scădere cu 17% față de 2019, un rezultat mai puțin dramatic decât cel la care mă așteptam.
Forbes: Criza medicală a influențat volumul de traduceri contractate și difuzate în piața autohtonă?
Marilena Iovu: La jumătatea lunii martie, efectele crizei sanitare au început să se facă simțite în privința numărului de contracte încheiate, nu și a încasărilor. În lunile aprilie și mai însă, numărul de contracte noi și încasările au scăzut la jumătate.
Liniștea nefirească de pe străzi s-a mutat și pe email, interesul editurilor pentru proiecte noi scăzând dramatic, ca urmare a sentimentului de nesiguranță generat de pandemie și de prognozatul val doi din toamnă, a reducerii activității editoriale și a subțierii veniturilor, online-ul nereușind să suplinească decât o parte din vânzările realizate în librăriile fizice. Pentru a reuși să vândă cărți în perioada de carantină, librarii și-au consolidat prezența online, încercând să găsească modalități creative de a ajunge la clienții lor.
Nici eu nu am stat degeaba, unele edituri au solicitat drepturi de e-book și audiobook, pentru contractele existente, care fuseseră încheiate doar pentru formatul tipărit, în încercarea de a veni în întâmpinarea cererilor diversificate ale publicului cititor. Din fericire, treptat, lucrurile au intrat pe un făgaș normal, iar editurile au continuat să dezvolte seriile începute.
În ansamblu, numărul titlurilor contractate în 2020 prin intermediul agenției a scăzut cu circa 15% și au fost publicate cu circa 10% mai puține titluri noi față de anul precedent. Retipăririle în schimb au înregistrat o creștere.
Forbes: Care sunt domeniile/categoriile de carte care au funcționat cel mai bine în 2020 (solicitate de editorii români)? Dar cel mai slab?
Marilena Iovu: Domeniul de care mă ocup cu prioritate este cel al cărților pentru copii, iar acestea au fost la mare căutare și anul trecut. Așa cum am menționat deja, editorii au preferat să continue seriile începute, atât pentru cărțile de povești, cât și pentru cele educative, cu mesaj, care vin în sprijinul părinților, pentru dezvoltarea emoțională, sau pentru a gestiona momentele-cheie din viața copilului.
În unele cazuri, editurile străine au pus la dispoziție gratuit, sau cu costuri modice, câte o povestire cu un personaj celebru, care să le explice copiilor ce este coronavirusul, măsurile de prevenție împotriva infectării și de ce este nevoie să stea în casă.
A existat un interes crescut pentru achiziția de cărți în care personajele poveștilor se îmbolnăveau și trebuiau să meargă la spital. Au fost solicitate în continuare cărțile bogat ilustrate, în care narațiunea e împărțită pe capitole, cu texte amuzante, care să-i atragă pe elevii de școală primară, ajutându-i să dobândească fluență în lectură.
De asemenea, nonficțiunea a câștigat tot mai mult teren – editorii au fost interesați de enciclopedii, atlase, cărți de activități, dar și jocuri educative.
Nu au mai fost contractate cărți complexe, spectaculoase, cu costuri mari de tipar, prudența fiind cuvântul de ordine.
Forbes: Considerați că 2021 va fi un an al relansării pieței editoriale din România?
Marilena Iovu: Ne aflăm într-o perioadă dificilă, în care vânzările de carte stagnează. Oamenii și-au schimbat obiceiurile de lectură, iar unii și-au pierdut locurile de muncă. Pandemia a generat o scumpire a materiilor prime și a prețului hârtiei, deci și a costurilor de tipar, iar la tirajele modeste din România aceasta ar putea antrena o creștere semnificativă a prețului de vânzare a cărților, făcând ca puținii cititori să aibă o putere și mai mică de cumpărare, să fie mai selectivi.
O carte valoroasă nu poate fi ieftină, fiindcă în spatele ei este enorm de multă muncă, e scrisă, ilustrată, tradusă, redactată, paginată, corectată, tipărită și apoi distribuită.
Nu se poate vorbi de o relansare în lipsa unui sistem de creditare adaptat la nevoile industriei de carte, a unor facilități fiscale, unor programe naționale de stimulare a lecturii, și a fondurilor acordate bibliotecilor pentru achiziția de carte.
Vechile tare, blocajele financiare dintre distribuitori și edituri, se mențin, sau chiar se acutizează.
Procesul de redresare va fi lent, însă sunt convinsă că nu va trebui să așteptăm zece ani, așa cum s-a întâmplat după precedenta criză economică. Cel mai important lucru este să nu se mai întrerupă activitatea economică din cauza altor valuri pandemice, campania de vaccinare să-și dovedească eficiența, pentru ca cititorii să se reîntoarcă în librăriile fizice și să se reia evenimentele culturale cu public, lansările, festivalurile și târgurile – esențiale pentru vânzarea de carte.
(24 mai 2021)
