Denisa Comănescu, director general, Editura Humanitas Fiction
Forbes: Care este cuvântul care caracterizează cel mai bine piața editorială din România în anul 2020? (Argumentați/Dezvoltați.)
Denisa Comănescu: Incertitudine, sau sinonimul său, nesiguranță.
La început, nu avea cum să se știe că virusul va marca prima mare pandemie a secolului. Carantina, cu toate consecințele ei, a afectat sectorul editorial în ansamblul său. Lovitura de grație a fost dată de închiderea, pe mai multe luni, a librăriilor fizice și de anularea târgurilor de carte. Astfel s-a produs prima depărtare de cititori: încetarea lansărilor și a târgurilor de carte, a festivalurilor literare, a contactul direct al cumpărătorilor-cititori cu cartea fizică și cu creatorii ei.
Reorientarea s-a produs în dublu sens simultan: în izolare, oamenii s-au îndreptat spre cartea on-line, în timp ce sistemul de vânzare de carte on-line a luat locul lanțurilor de librării fizice, vânzarea on-line întărindu-se spectaculos. Editurile au publicat un număr mai mic de titluri, mai ales ceea ce se considera a fi potențiale bestselleruri.
Consolidarea prezenței cărții on-line s-a manifestat prin târguri de carte on-line, diferite forme de promovare și marketing on-line precum lansările și dialogurile pe zoom și alte platforme, transmise pe facebook și ulterior postate pe YouTube, scurte video-uri cu autori prezentându-și cartea, podcasturi cu autori/actori citind un fragment de carte etc. Scăderea pieței de carte a dus în primul rând în librării, dar și în edituri, la șomaj tehnic și trimitere în șomaj.
Neimplicarea statului în acordarea unui sprijin întregului lanț editorial, dar mai ales librăriilor, a contribuit serios la pierderile acestui sector, care s-au ridicat la 10%, în timp ce pierderea globală a sectorului de carte europeană se situează între 2% și 5%, foarte mică sau zero în țările în care statul a oferit asistență financiară.
Forbes: Care a fost impactul crizei asupra editurii dvs. în 2020?
Denisa Comănescu: Ținând cont de faptul că anul 2019 a fost cel mai bun an, din punct de vedere financiar, din existența Editurii Humanitas Fiction, cred că scăderea vânzării de carte cu 10% în 2020 înseamnă că am scos-o mulțumitor la capăt.
Politica de austeritate a constat în reducerea numărului de titluri publicate și a tirajelor, punînd accent pe bestselleruri. Astfel au apărut 54 de titluri (fără a considera prelungirile de tiraj), dintre care 41 de titluri noi și 13 reeditări. Prin bestselleruri înțeleg titluri de calitate literară care au cucerit publicul cititor de la noi.
Al doilea roman al scriitoarei ruse multipremiate Guzel Iahina, Copiii de pe Volga, s-a vândut, spre exemplu, din mai, când a apărut în colecția „Raftul Denisei“, până la sfârșitul lui decembrie 2020, într-un tiraj de 19.300 de exemplare. Iar un autor nou, japonezul Hiro Arikawa, cu romanul Memoriile unui motan călător, apărut în aceeași colecție tot în mai 2020, a vândut, până la sfârșitul anului 11.600 de exemplare.
Nu am avut blocaje financiare, o parte dintre angajați au intrat în șomaj tehnic pe perioada de carantină, nu a fost disponibilizată nici o persoană, iar după carantină am revenit cu toții la lucru pe normele noastre.
Forbes: A apărut vreo oportunitate nouă și surprinzătoare în 2020?
Denisa Comănescu: Spuneam mai sus că pandemia a adus și depărtarea de cititori. Contactul fizic, a da mâna, a vorbi față în față, a oferi autografe, toate astea apropie cititorii chiar de cartea pe care vrei să le-o vinzi. Când nu a mai fost posibilă o asemenea legătură prin închiderea librăriilor, evenimentele on-line s-au insinuat încet, încet în mintea și inima cititorilor, care au început să le frecventeze cu regularitate.
Mesajele din timpul lansărilor pe zoom trădează bucuria și emoția celor care asistă on-line. Depărtarea s-a micșorat, în așteptarea regăsirii în cadrul unor întâlniri „adevărate“, cititorii noștri ne-au susținut și le-a placut ce am proiectat pentru ei on-line.
Forbes: Ce ar fi trebuit să facă guvernanții (Ministerul Culturii/Guvernul) în sprijinul culturii scrise și nu au făcut (trei măsuri concrete), în perioada 2020 – prezent?
Denisa Comănescu: Propunerile lansate Guvernului/Ministerului Culturii încă din toamna trecută de Asociația Editorilor Români și de asociațiile de librari pentru sprijinirea sectorului de carte nu s-au concretizat.
Dintre acestea, menționez pe cele mai simplu de realizat: reluarea achizițiilor centralizate la nivel de minister pentru reînnoirea stocului de carte din biblioteci; reluarea programului de 100 de euro acordați anual profesorilor pentru achiziționarea de cărți și extinderea acestui program la alte categorii sociale: elevi, studenți, medici etc.; flexibilizarea sistemului de vouchere culturale.
Forbes: În mediul de business, se spune că online-ul este marele câștigător al pandemiei. Este valabil acest lucru și pentru editura dvs?
Denisa Comănescu: Desigur. Să nu uităm că on-line-ul a ținut vănzările de carte pe linia de plutire. Ne-am reapropiat cititorii tot prin on-line. Și am putut lucra de acasă tot on-line.
Forbes: Care sunt principalele schimbări ale consumatorilor de carte pe care le-ați constatat în ultimul an (2020 – prezent)?
Denisa Comănescu: Oamenii s-au obișnuit să participle la evenimente fără prezență fizică. Vânzările de carte s-au reorientat on-line. Acum, în relaxare, librăriile fizice au de luptat să-și recâștige cumpărătorii.
Forbes: Care considerați că sunt „vaccinurile” eficiente pentru piața editorială din 2021?
Denisa Comănescu: Editorii și librarii au dovedit reziliență, creativitate și acțiune în conectarea cititorilor cu cartea în condițiile pandemiei.
Statul nu a oferit nici o asistență financiară librăriilor în nevoie. Statul trebuie să se implice în revenirea la normal a pieței de carte. Sprijinirea financiară a librăriilor e necesară. Nici măcar reglementări pentru lansări în librării nu există încă. Organizarea de târguri de carte la care să ne bucurăm de o masivă prezență fizică e o prioritate.
(14 iunie 2021)
