Daniel Dines este creatorul UiPath, una din cele mai valoroase companii din domeniul inteligenței artificiale din lume, cu o evaluare de 7 miliarde de dolari, conform ultimei runde de finanțare din primăvara acestui an, în valoare de 568 mil. dolari.
Fondată de Daniel Dines (CEO) și Marius Tîrcă (CTO), UiPath este o platformă de software specializată în Enterprise Robotic Process Automation (RPA), care a reușit performanța de a deveni primul unicorn românesc (companie de tehnologie a cărei valoare a depășit 1 miliard de dolari).
Într-un interviu exclusiv acordat din București ediției americane a Forbes, Daniel Dines este ilustrat ca fiind miliardarul care schimbă fața industriei din care face parte. Dines este figura reprezentativă a creșterii din domeniul tehnologiei, care a readus speranța antreprenoriatului în Europa de Est.
În timp ce răsucește printre degete un marker, privirea cofondatorului și CEO-ul UiPath se duce către tabla digitală încă albă, în timp ce gândurile îi zboară către următorul produs ce va fi lansat în octombrie. Până acum, produsul mai necesită îmbunătățiri cu privire la securitate, însă ridică și semne de întrebare în ceea ce privește designul potrivit pentru mobil. Privind în zare, către centrul Bucureștiului, locul unde a luat naștere UiPath, Dines plănuiește un produs a cărui destinație va fi Bellevue, Washington: „Aș vrea să regândesc acest produs, arată foarte complicat în momentul de față. Ar trebui să ajungă la stadiul în care să funcționeze exact ca G-mailul”.
Interfața este crucială pentru Dines, deoarece produsul său final este ceva invizibil pentru ochiul uman. UiPath creează roboți care efectuează automat sarcini repetitive. S-ar putea să asociați roboții cu alegerile din Rusia, însă compania condusă de Dines a ajuns la o evaluare de 7 miliarde de dolari, din vânzarea unor produse care pot să extragă numere din PDF-uri în software-uri de contabilitate sau să proceseze cererile de asigurare – sarcini care nu necesită un efort intelectual sporit, reușind să preia munca repetitivă a oamenilor care lucrează în sistemul bancar sau a celor care lucrează în cadrul operatorilor de telefonie mobilă.
Această schimbare a născut o tehnologie cu totul nouă care oferă soluții de automatizare a activităților repetitive efectuate de angajați (robotic process automation – RPA) și care are un potențial uriaș de a crește. Grupul bancar din Japonia Sumitomo Mitsui, client UiPath din aprilie 2017, spune că prin această colaborare reduce munca repetitivă a angajaților și îmbunătățește acuratețea activităților. Reprezentanții grupului susțin că odată cu aceste procese se așteaptă să economisească aproape 500 de milioane de dolari până în 2020.
UiPath este aproape să devină cel mai valoros start-up din domeniul inteligenței artificiale din întreaga lume
Giganți precum Toyota sau Walmart au apelat la UiPath pentru a avea beneficii similare. Configurarea roboților virtuali este mai rapidă și mai ieftină decât alocarea inginerilor pentru a construi o aplicație internă și îi scutește pe angajați de ore lungi în care creează și completează Excel-uri. Un robot UiPath îndeplinește aceste sarcini la nesfârșit, cu 15.000 de dolari pe an. Unele companii folosesc deja sute de astfel de roboți, în paralel.
Daniel Dines, antreprenorul român în vârstă de 47 de ani, nu a inventat RPA-ul, dar ceea ce a făcut a fost să se poziționeze cu atenție în acest sector, pentru a-l putea domina. În urmă cu doi ani, când investitorii europeni au evaluat-o la 110 milioane de dolari, UiPath era o companie puțin cunoscută, cu 150 de angajați, cu sediul în România, care avea venituri mai mici de 5 milioane de dolari. Astăzi are sediul într-un zgârie-nori strălucitor pe Park Avenue, din Manhattan și are un număr de 3.200 de angajați, în peste 30 de birouri din întreaga lume. Anul trecut, compania a generat venituri de 155 de milioane de dolari și se așteaptă ca anul acesta să ajungă la o valoare dublă. UiPath a ajuns pe locul trei în ediția din acest an a Cloud 100, topul celor mai bune companii private din industria de tehnologie din lume, realizat de Forbes.com. În aprilie, investitorii de pe Wall Street, inclusiv Wellington Management, au investit în UiPath 568 de milioane de dolari, compania românească ajungând la o evaluare de 7 miliarde de dolari, ceea ce l-a transformat pe Daniel Dines, care deține peste 20%, în primul miliardar din lume care a obținut venituri din aceste activități.
Les Echos: UiPath ar putea ajunge la o evaluare de 10 mld. dolari, devenind primul decacorn al Europei
Bineînțeles, nu va fi ultimul, având în vedere ascensiunea fulminantă creată de roboții care eficientizează activitățile uzuale din cadrul unei organizații prin intermediul inteligenței artificiale. Blue Prism, companie listată pe Bursa de la Londra și, totodată cea care a dat startul acestei nișe, a atras recent capitaluri în valoare de 130 de milioane de dolari. SoftBank a investit 300 de milioane de dolari în Automation Anywhere, business localizat în San Jose, California, similar cu UiPath, dar care susține că bate UiPath în inteligența artificială. De aici și nerăbdarea lui Dines de la București. Uipath trebuie să continue să își împingă limitele cât de mult poate un start-up să o facă și cât mai rapid posibil. Businessul lui Dines trebuie să treacă de riscul asociat cu ideea că roboții sunt creaturi malefice, menite să „fure” locurile de muncă.
Pentru Dines, care nu și-a spus niciodată povestea până în prezent, o astfel de discuție pare familiară.
„Bill Gates obișnuia să vorbească la Microsoft despre un computer pentru fiecare casă. Eu vreau un robot pentru fiecare persoană”, spune Dines.
Nelipsitul „humbleness”
Smerenia (sau „humbleness” dacă ne raportăm la termenul din limba engleză) este unul din cele patru criterii de bază după care se ghidează întreaga activitate a UiPath. La masa de prânz cu Dines în București, fondatorul spune că nu se consideră un om care codează excelent, ci doar unul foarte bun. Până la ora cinei, el spune, însă, că este încă mai bun decât oricine de la UiPath. În oricare din cei doi Dines de mai sus alegeți să credeți, este bine de știut că programarea este cea care l-a dus pe antreprenorul român dincolo de granițele României. Originar din Onești, Dines este fiul unui inginer civil și a unui profesor, care s-au întâlnit după ce amândoi au fost relocați de guvernul comunist al lui Nicolae Ceaușescu către o fabrică de produse chimice. Daniel Dines a crescut în vremea unui regim aspru, dar care l-a făcut totuși să viseze și să își dorească să devină un scriitor. Ulterior, însă, a descoperit că este mult mai bun la matematică. A intrat la facultate în 1990, la un an de la căderea Zidului Berlinului și tot la un după căderea regimului lui Ceaușescu. Plictisit de prelegeri impersonale, Dines a sărit peste toate, cu excepția unor clase de matematică și informatică pentru a se menține pe linia competititvă. S-a remarcat ca fiind un arbitru post-comunist al monedei inflaționiste a României, cumpărând mărfuri când erau mai ieftine în București și trimitându-le acasă (la Onești) cu un adaos al prețului inițial, pentru a-și scoate profitul.
Cine este Daniel Dines, primul român care apare pe coperta revistei americane Forbes?
Pe la mijlocul anilor `90, Dines a aflat că programatorii români din București care lucrau la proiecte externalizate pentru companiile tehnologice din SUA câștigau aproximativ 300 de dolari pe lună. Atunci a fost și momentul în care tânărul a decis să învețe singur programare, așa că a împrumutat de la bibliotecă un manual de C++, folosind un computerul unui prieten în timp ce acesta dormea. Până în 2001, a avut o ofertă de la Microsoft și s-a mutat la Seattle, unde a lucrat ca programator timp de aproape cinci ani.
„Primii mei ani au fost groaznici, în ședințe, înțelegeam cam 50% până la 60% din ceea ce vorbeau și nu am putut să vorbesc nimic”, își amintește Daniel Dines.
Abia mai târziu avea să descopere că unele cuvinte – cum ar fi „folder” – erau mai mult decât numele unor pictograme de la Windows. În 2005 s-a întors în București pentru a pune bazele unei companii de outsourcing, pe tehnologie- DeskOver.
“El și-a asumat multe riscuri, știind că de cele mai multe ori va pierde, dar i-a plăcut să transforme pierderile într-o experiență din care să învețe ceva”, spune Marius Tîrcă, care a apărut ca locotenent șef al lui Dines. „Se juca uneori cu cărțile pe față și îi întreabă pe toți cum ar juca dacă ar fi în locul lui”. Aceste lecții au fost puse la încercare în 2011, când Dines și-a pierdut cel mai mare client. Ulterior, însă, l-a cooptat pe Marius Tîrcă pentru a fi cofondator și, mai târziu CTO, cu care s-au concentrat împreună pe activitățile companiei de vânzare de kituri de dezvoltare software sau SDK-uri, care au ajutat inginerii să să aplice mai rapid aplicațiile de cod. Dar acest lucru s-a dovedit a fi o soluție temporară. Schimbarea fundamentală a apărut atunci când un client indian a instruit software-ul pentru a imita sarcinile de bază, cum ar fi introducerea de date, fără a mai fi nevoie de un inginer.
Forbes 500 – Daniel Dines, Marius Tîrcă: Tricornul
Dines a trimis oameni în vizită la respectiva companie indiană, după care au preluat contractul de la Blue Prism, care tocmai inventaseră termenul de RPA după ce au automatizat funcțiile de back office pentru bănci. „Ne-au spus că aceasta este cea mai bună utilizare a tehnologiei noastre. Software-ul nostru a fost util în lumea RPA”, spune Dines.
A făcut cunoștință cu roboții
Așadar, Dines a intrat în afacerea robotilor virtuali, concentrându-se pe programe software care rulau autonom, fără a necesita scrierea unui nou cod. Până în 2014, compania a avut venituri de 500.000 de dolari, o cifră deloc rea pentru România. Inspirat de mesajele de pe platforma Hacker News, Dines a vizat clienți mari, la scară largă, la fel cum fac companiile din Silicon Valley. El a schimbat modelul de business ajungând la abonamente software-as-a-service. Ulterior a strâns 1,6 milioane de dolari de la fondurile de investiții europene Earlybird, Credo Ventures și Seedcamp și a redenumit în grabă compania UiPath, după un termen tehnic din codul de pornire. În loc să concureze cu marile firme de audit și consultanță, UiPath a devenit partenerul lor. Companii precum Cognizant și EY au încheiat deja parteneriate cu multinaționalele pentru eficientizarea anumitor precese, cum sunt cele tranzacționale. În calitate de clienți UiPath, ei ar putea economisi bani per client automatizând o parte din acea muncă. Iată un scenariu și mai profitabil: Dines ar încuraja consultanții să introducă UiPath clienților lor, lăsând consultanții să păstreze mai mult de 80% din totalul cheltuielilor legate de bot, în schimbul înființării și menținerii programului.
Dintr-o dată, unele dintre cele mai mari companii din lume și-au dorit produsele de la UiPath. Interesant este că abia după primii doi ani de activitate Dines s-a întânit cu unul din clienții săi față în față (Swiss Re a insistat ca Dines să zboare la Zurich pentru un contract de 100.000 de dolari). Când rivalul din piață Blue Prism s-a listat la bursă, în 2016 (capitalizarea actuală este de 750 de milioane de dolari), Dines s-a decis să ducă UiPath global. Încheiase deja contracte cu clienți din SUA, cum ar fi General Motors, cu care a încheiat un contract la telefon în valoare de 300.000 de dolari. Dar Dines știa că pentru oferte mai mari va avea nevoie de mai multe birouri, pe care le-a și deschis, unul în Bangalore în 2016, apoi la Londra și New York.
Anul următor, în ziua de Valentine ’s Day, Dines semnase actele pentru o finanțare de 30 de milioane de dolari de la Accel, în timp ce directorii îl așteptau în aeroport pentru a merge la deschiderea biroului din Tokyo. Dines a avut o întrevedere cu investitorii de la Accel Partners înainte de a pleca.
„Daniel se uita la noi și spunea: <<Voi face foarte mulți bani, băieți!>>”, spune Luciana Lixandru, Accel Partner. Aspirațiile au crescut, iar Daniel Dines și-a mutat sediul și familia la New York, în urmă cu doi ani.
Încă își petrece aproximativ o treime din timp lucrând la biroul din București, care acum este un centru de cercetare și dezvoltare. Până la sfârșitul anului 2017, UiPath avea venituri de puțin peste 30 de milioane de dolari și, spre deosebire de startup-urile tipice din Silicon Valley, care de cele mai multe ori încep să se vândă între ele, UiPath susține că 60% dintre cele mai mari companii din America îi sunt clienți.
Vânzările UiPath provin din America de Nord, Europa și restul lumii. Această creștere rapidă și diversă a atras imediat foarte mulți investitori. Parteneriatul cu CapitalG din martie 2018, care se află sub umbrela startup-ului Alphabet, a ridicat evaluarea UiPath la 1,1 miliarde de dolari. În vara aceea, în condițiile în care vânzările au ajuns la 100 de milioane de dolari, Dines a primit o ofertă care a devenit un ritual pentru fondatorii de unicorn. Reprezentanții SoftBank Vision Fund, motorul de investiții de peste 100 de miliarde de dolari condus de Masayoshi Son, s-au întâlnit cu Dines în timp ce se afla în vacanță pe Coasta de Azur.
Dines a zburat în Japonia pentru a se întâlni cu Masayoshi Son în persoană, despre care românul spune că i-ar fi oferit o investiție de 1 miliard de dolari. „I-am spus lui Masa că este binevenit în companie”, spune Dines, „dar doar din postura de investitor”, completează Daniel Dines.
UiPath a ales CapitalG și Sequoia pentru a conduce investiția de 225 de milioane de dolari, care evalua compania la 3 miliarde de dolari. „Daniel este un negociator genial. Este ca un crocodil în apă”, spune Mihai Faur, directorul financiar al UiPath.
Cultura agitată din Silicon Valley îi idolatrizează pe președinții companiilor care se trezesc înainte de zori să facă exerciții fizice sau să mediteze, în timp ce restul oamenilor nu știu cum să apese mai repede butonul de snooze. Daniel Dines se trezește în fiecare dimineață și citește până când se plictisește – o oră sau mai mult – apoi mai trage un pui de somn rapid.
O discuție la cină cu Dines poate să pornească de la istoria bizantină până la secretele lui Zig Ziglar. Programatorul Microsoft care nu știa ce este un folder discută acum despre romanul lui Amor Towels, „A Gentalman in Moscow”, bestsellerul care se află pe lista de vară a lui Bill Gates. Dines este fascinat de modul în care protagonistul, contele Rostov, își schimbă viața în bine atunci când adoptă o fetiță. „Eu și contele avem cam aceeași personalitate și viziune”, spune acesta. „Lucrez foarte mult pentru companie, dar numai ce îmi place. Fiind o persoană mai leneșă a trebuit să-mi construiesc un model de identitate și recunoaștere mai bună în viață.”
Asta înseamnă că Dines își petrece acum o mare parte a timpului în avion, încercând să-și mențină personalul pe aceeași lungime de undă. Nu este ușor deloc, iar UiPath încearcă, prin intermediul unor executivi de la HP, Microsoft și SAP să grefeze expertiza corporativă pe etosul unui startup. Au dispărut zilele în care board-ul excutiv se reunea la o masă de ping-pong în limba locală. „Este mult mai ușor să înjur în română”, spune Bogdan Ripa, șeful de producție din București. În urmă cu 13 ani, Amazon Web Services s-a lansat, iar cloud computing au „bubuit” pe piață, instituind o nouă ierarhie a titanilor din tehnologie care domină piața de 200 de miliarde de dolari, în timp ce vehii moguli își făceau exit-ul. RPA încearcă să fie următorul, însă piața RPA este încă mică – doar 846 de milioane de dolari venituri în 2018 la nivel global, potrivit Gartner – dar valoarea acestor cifre de pe contract se vehiculează a fi mult mai mari. Acolo unde există operațiuni manuale va exista și RPA. „Toyota a automatizat 86 de procese în America de Nord folosind UiPath în producție, cercetare și dezvoltare, dar și în servicii corporative, economisind 40.000 de ore de muncă pe an. Roboții se ocupă de orice.
Toyota intenționează să automatizeze alte 60.000 de ore până la sfârșitul anului, iar această ambiție nu include și Japonia. „Ne-am târât, am mers, iar acum ne ridicăm într-un ritm de joggig”, spune Jason Ballars, directorul general al Toyota America de Nord. Compania UiPath este departe de a fi neajutorată. Companii de consultanță precum Deloitte lucrează agnostic cu mai mulți furnizori RPA. La Automation Anywhere, pe lista clienților sunt incluși și Juniper Networks ș Symantec, precum și companii de servicii financiare ca Australia și Noua Zeelandă Banking Group. CEO-ul Mihir Shukla a strâns 550 de milioane de dolari din finanțări anul trecut pentru a combate avântul UiPath, inclusiv 300 de milioane de dolari de la SoftBank. Afacerea lui Shukla nu își dezvăluie veniturile, dar se mândrește cu vânzările sale, iar numărul clienților este mai mare decât cel al UiPath. „Diferența de produs arată ca un telefon Nokia față de un iPhone”, spune Dines. „Nu facem greșeli, suntem cei mai mari, iar următoarea noastră rundă de finanțare vă va arăta asta”.
Prima linie a luptei în automatizare rămâne inteligența artificială (AI), iar creșterea vine prin crearea de roboți mai inteligenți, mai durabili și mai capabili să facă față unor sarcini complexe de lucru. Blue Prism a raportat, în luna iunie, o achiziție de inteligență artificială în valoare de 100 de milioane de dolari. Automation Anywhere spune că a oferit servicii de AI, precum aprobarea unei ipoteci în mai puțin de cinci minute.
La UiPath, vizitatorii „Centrului de Excelență” pot experimenta demo-uri AI, care prezic ce funcții de rutină ar putea fi preluate de către roboți. În octombrie, compania intenționează să anunțe mai multe achiziții focusate pe AI. „Facem investiții pentru a-i ajuta pe clienții noștri să interacționeze cu roboții”, spune Dines.
Cele mai mari companii de tehnologie s-au “jucat” frumos deocamdată, dar liniile devin din ce în ce mai complexe. Google este un client al UiPath și un investitor indirect prin CapitalF, iar software-ul UiPath este construit în mare pare cu ajutorul software-ului, instrumentelor de hosting și cloud ale Microsoft. Microsoft este un investitor de bază în cel de-al doilea mega-fond SoftBank, care se pare că lucrează îndeaproape cu companiile din portofoliul său și care acum include și cel mai de temut rival al UiPath. În același timp, Microsoft continuă să investească în propria sa platformă de automatizare, Microsoft Flow, pe care unii experți din industrie o consideră o provocare pentru automatizarea proceselor robotizate (RPA).
