Cautare




, Staff

https://www.facebook.com/forbesromania https://twitter.com/ForbesRo

Travel |
|

Urmărește Forbes Heroes 2015 în timp real!

Într-un moment în care societatea românească se află într-o gravă criză de adevărate modele, Forbes România organizează a doua ediție a evenimentului Forbes Heroes care aduce în fața publicului adevărații eroi, cei care își dedică timpul, energia și resursele pentru construirea unei Românii mai bune.  

Update 15:22:  „De foarte multe ori întrebarea fundamentală a clienților mei este cum să devenim lideri mai buni.Iar pentru asta sunt patru nevoi pe care le-am identificat. Fundamental stă încrederea, nimic nu merge fără încredere, până la urmă și lumea s-a stabilit pe o relație de încredere, vezi Adam și Eva. Ceea ce facem cu încredre depinde doar de noi. Primul nivel de încredere este încrederea în sine, e foarte greu să ai încredere în cineva dacă nu ai încredre în tine. Apoi e neveoi de eșec. Eu cred că eșecul e cel mai important pentru progres. A doua nevoie este cea de succes. Oamenii au nevoie de pozitiv. Psihologii spun că nevoie să oferi trei feedbackuri pozitive atunci când dai unul negativ pentru ca oamenii să rămână motivați. Al patrulea factor este nevoia de frumos”,  susține Mihai Ghyka, consultant marketing

Update 15:00: „Fiecare are un vis. Dacă vi-l urmați și credeți cu tărie  în el, se va împlini și e posibil ca realitatea să depășească visul”, încheie șeful Ropharma.

 „Foarte mulți medici români care profesează peste hotare simt că e mai bine să se întoarcă în țară, decât să nu fie recunoscuți de români”, mai spune Mihai Miron

Antreprenoriatul în serie poate funcționa și în România”, mai zice directorul Ropharma.

„Am reușit în mai puțin de cinci ani să lansez peste 80 de medicamente, dintre care multe erau formule noi. Inițial am cerut ceea ce cerea piața de medicamente, fiind un deficit major. Am început cu grupa de antibiotice. După ce am ajuns la cele clasice, cunoscute în România, am trecut la medicamente noi, originale, cum ar fi Parasinus. A fost o experiență interesantă, după care în 1997 a venit o propuenre din partea unei corparații multinaționale GlaxoSmithKlein. M-am calificat la locul de muncă atât în business antreprenorial cât și în partea de corporație, fără să fi avut studii înainte. A lucra într-o corporație de nivel mondial nu e un lucru ușor, mai ales când ai foarte multe responsabilități”, își amintește Mihai Miron, directorul general Ropharma.

„A venit un student să îmi prezinte una dintre ideile sale: un sistem de protezare a persoanelor total lipsite de vedere. Adică să construim o realitate virtuală a câmpului vizual uman și să încercăm apoi să introducem acel model matematic prin alți stimuli decât cel vizual pe care l-a pierdut. Mi-a plăcut ideea și am finanțat-o. Până la sfârșitul anului există șansa să fie implementată”, mai spune inventatorul.

Update 14:44:  „În general cercetătorii sunt văzuți ca acei oameni care stau cu barba lor în masa de lucru și caută ceea ce alții nu îndrăznesc să caute”, spune inventatorul Mircea Tudor

Update 14:25:  „Eu am impresia că noi trăim într-un fel de păhăruț limitat de familie, grădinițe, eventual școli și totuși lumea e mult mai mare, uneori e bine să deschidem fereastra să vedem și altceva”, adaugă Alexandru Solomon.

„Caragiale spunea – eu nu sunt un erou, eu sunt un burghez– . Cam așa sunt și eu, în cazul în care burghezul are îndoieli. O altă valoare adăugată societății românești ar trebui să fie îndoiala. Adică să fim mai puțini siguri de ce gândim și de ce facem” spune  regizorul Alexandru Solomon.

Update 14.07: „ Elita înseamnă cel mai bun brutar, pantofar, vopsitor, elitele astea vor da împreună un ritm de progres. Nu înseamnă că elita este un om care citește Platon și anume doar în greacă. Nu. Cred că fiecare dintre dumneavoastră schimbă lucrurile fără o rețetă”, încheie scriitorul Radu Paraschivescu

Radu Paraschivescu: „Avea Noica o vorbă, – Ai atâtea vieți câte cărți aici citit – . Dacă o carte citită înseamnă o viață, atunci probabil că o carte scrisă înseamnă o lume. Și eu am bucuria să fi contribuit la câteva lumi pe care le-am vizitat apoi cu alți oameni”.

„Un scriitor nu cred că poate schimba nici viața, nici societatea. O carte poate să îl schimbe fundamental doar pe acela care a scris-o”, mai spune Radu Paraschivescu.

„Încerc să clatin din convingerile celor care spun că scriitorii trebuie să fie o personalitate palidă”,  susține Radu Paraschivescu

„Această brumă de mândrie locală îți poate da impulsul de a fi haiduc în corporația ta”, a mai spus Șerban Alexandrescu.

Update 13:40: „ O societate sănătoasă se creează prin acțiunea noastră zilnică, promovând valori nu doar când e confortabi și asumându-ți mici riscuri și – sacrificii – financiarel”, notează Șerban Alexandrescu.

„Întotdeauna schimbările de orice fel au fost până la urmă opera unei minorități. Minoritatea inactivă trebuie să se activeze, să devină mult mai vocală, mai implicată”, este de părere Șerban Alexandrescu.

„ Suntem responsabili pentru că noi am desființat valoarea. Businessul a început să dea un pic din picioruș acum 20 de ani. Noi am vrut să stăm aici, să schimbăm, să facem, să dregem, cred că am ratat enorm ocazia asta. Noi voiam să ne facem toate damblale noastre, dar au fost două decenii în care oamenii și-au văzut foarte tare de banii făcuți, de mașinile cumpărate. Suntem parte a unde am ajuns și e interesant de ce am ajuns. Noi am finanțat totul, desființând valorea”, spune Șerban Alexandrescu.

Update 13:18: „Școala ne învață să investim extrem de mult într-un lucru extrem de perisabil, și anume memoria. Totuși nu învățăm ce să facem dacă mâine nu ne amintim ce am avut azi dimineață la micul dejun. Poate ar fi mai interesat ca școala să ne învețe cum să investim în curiozitate și spontaneitate”, mai spune Adrian Hădean.

„Școala nu încurajează spontaneitatea, creativitatea ci încurajează învățarea, repetarea unor lucruri pe care le-au descoperit alții cu mult înainte. Am un fiu, iar unul dintre preocupările mele este să-l feresc de școală, nu de învățătură, de școală”, aduagă Adrian Hădean.

„Am aproape 40 de ani și mi-am petrecut mai bine de două treimi din viață în școală într-un sistem, sau altul. Soția mea a trăit în școală mai mult. A fost liberă cu adevărat până să meargă la grădiniță și după ce m-a cunoscut pe mine. Să spunem că e o coincidență fericită, deși nu cred deloc în coincidențe. Cred cu tărie că învățătura e absolut necesară și foarte bună. Școala, în schimb, mi se pare îngozitoare. Un paradox în care trăim cu toții, de care s-a întâmplat să îmi dau seama la vârsta asta”, povestește Adrian Hădean

Update 12:44:  „Nu cred în actorul care se menajează la repetiții, pentru că nu ai tu ca actor să îți cunoști limitele dacă nu mergi până în străfunduri”, mai zice Vlad Ivanov .

Vlad Ivanov: „E important ca un regizor să iubească actorii și nu să se iubească pe sine, la fel cum și actorul este important să iubească piesa și publicul nu să se iubească pe sine ca actor”

„Pasiunea asta m-a dus foarte departe și mărturisesc că nu este o profesie ușoară, ci este o profesie extrem de grea, complicată, trebuie să munecști foarte mult ca să poți să faci un rol bun, să joci alături de colegii tăi. Nu există spectacol bun în care doar tu ești bun și ceilalți sunt proști. Sanda Manu ne-a insuflat toate lucrurile astea”, aduagă Vlad Ivanov

„De la Dem Rădulescu am învățat că numai cu pasiune poți să mergi înainte și să îți produci ție plăcere în primul rând și publicului. El spunea că – la mine studentul vine privighetoare, eu tot ce pot să fac e să îi aranjez penele -. Ceea ce înseamnă că fără talent nu ai de ce să urmezi o facultate de actorie ”, spune Vlad Ivanov

Update 12:00: „Concertul meu preferat este cel pe care îl cânt atunci când urc pe scenă”, mai spune Răzvan Stoica.

„Am început să cânt la vioară încă de la patru ani, drintr o pasiune foarte mare apărută după ce am ascultat un violonist de renume la televizor. Deși m-am și născut cu muzica în familie, tatăl meu fiind flautist iar sora mea pianistă, aveam acces la concertele artiștilor locali, mă plictiseam. Atunci când i-am cerut tatălui meu să mergem la festivalul George Enescu în 1998 să ascultăm un violonist, un om la 50 și ceva de ani, fără frac cum eram obișnuit,  pe scenă și am văzut cum lejer a făcut un concert încât mi-a adus lacrimi în ochi. Am știut că vreau să ajung să cânt ca el”, spune violonistul Răzvan Stoica.

Update 11:40: „Eram de acord că familia este foarte importantă, este fundația societății, ceea ce facem noi în societate se vede și ceea ce vor face copiii noștri se va vedea. Și astfel, nu este normal să îi dăm atenție adecvată și să-i facem loc? Fiindcă oricum întotdeauna o poți neglija, și nu mai ești eficient cu ea, apoi te trezești că ești o statistică la INS unde pentru două căsnicii declarate una este divorț”, susține Liria Themo.

Pentru a nu ajunge la divorț, fiindcă nu și-a dorit asta niciodată, Liria Themo alături de soțul ei au început să își trateze familia ca o afacere, iar rețeta sa de succes a început, după cum spune cu un fișier excel : „am pornit un fișier excel în care am creat paginile cu sarcinile și temele, analizele medicale, proiectele de văzut și planurile strategice,  iar fiecare copil al nostru are o pagină separată care cuprinde activitățile și interesele cât și  construirea caracterului”.

Update 11:16:  „Din 2007 până în 2013 de trei ori am fost diagnosticată cu cancer, iar ultimele citostatice foarte puternice le-am terminat anul trecut. Maica Teresa spunea: Am știut întotdeauna că Dumnezeu îmi dă atât cât pot să duc, dar mi-aș fi dorit să nu aibă atâta încredere în mine. Același lucru îl spun și eu. Am să vă spun cum într-un moment al vieții toate ți se năruiesc și cum poți până la urmă să ajungi să fii primul tău erou”, spune Dana Deac, președintele Fundației Orange.

„Am încercat să mă lupt cu cancerul, iar psihologul a spus: draga mea, nu te mai lupta cu cancerul, fiindcă întotdeauna cancerul te face, iar dacă este în interiorul tău iese victorios. N-ai cum să scapi de el. Iar psihologul meu m-a învățat să negociez. De atunci, în fiecare zi, clipă de clipă negociez, îl recunosc, știu că este acolo și încerc să am cu el o relație de echilibru și de prietenie. Când trecem prin lucruri mai puțin fericite, atunci totul se schimbă, pentru că și în jurul nostru persoanele cu care interacționăm se schimbă. Mulți din prietenii mei n-au știut să intre în dialog cu mine și s-au retras, am reușit să îi înțeleg, am această credință că întotdeaauna când comunic cu cineva trebuie să te așezi în pantofii lui ca să ai o comunicare reală, i-am înțeles că nu au știut să aibă o relație reală, dar au apărut oameni noi care să mă înconjoare cu iubire și să aibă grijă de mine. E foarte adevărat că în orice moment dramatic iubirea și prietenia sunt reperele care îți dau până la urmă credința că poți să mergi mai departe. Sunt un om fericit și bogat și deși unii prieteni au plecat de lângă mine au venit unii noi, care sunt frumoși și de la care am învățat foarte multe”, își amintește Dana Deac.

Update 10:59: „Sportul nostru este parașutismul, iar eorii noștri sunt cei care sar cu noi, care vin  pentru prima dată. Pe 16 iunie 2010, când am deschis eram șase oameni acolo și când a venit primul client, toți am tăbărât pe el. După o oră cu noi a semnat actele și a urmat îmbarcarea în avion. Când să decolăm, ne zice: văd că voi chiar știți ce să faceți aici, cred că aveți clienți mulți. Noi am râs. I-am zis că e primul client, râzând, și n-a crezut, prima persoană pe care am convins-o să sară de la 4000 de metri. Provocarea cea mai mare a fost să formăm piața, să îi convingem pe toți că e un sport sigur, că se poate face și în țară și că pot face parte din comunitatea noastră dacă își doresc”, spune Bogdan Boeru, de la TNT Brothers.

Procesul e următorul: când ajungi la aerodrom, jumătate de oră durează formalitățile, apoi explicațiile instructorului, verificarea, după aeronava ajunge în 12 minute la 4000 de metri, iar saltul cu parașuta durează practic un minut. „Aterizezi, bei o cafea și aștepți filmarea și fotografiile”, conchide acesta

Update 10:28: „Cel mai improtant principiu este cel al bunului simț. Bunul simț în politică nu-l prea întâlniți, între relațiile dintre oameni lasă de dorit, în procesele de conștiință, acolo unde tu cu tine însuți ai de luat hotărâri s-ar putea să fie fundamental”, spune Ion Caramitru, directorul Teatrului Național TNB.

Cultura nu s-a oprit niciodată, ea și-a văzut de drum în orice condiție”, adaugă acesta.

„Pentru cultură se pot găsi bani dacă există cultură politică, dacă cultura este înțeleasă ca fiind un produs intern, necesar, al identității noastre naționale, al ființei noastre naționale. Prin cultură putem asigura bunăstarea economică a țării”, menționează directorul TNB.

Potrivit acestuia, la ora actuală, Teatrul Național este cel mai spectaculos teatru din Europa, iar consolidarea care s-a făcut salvează teatrul de cutremurele mari. „Finanțarea  și lucrările au început în plină criză. Lucrările au început acum patru ani și jumătate, totuși de-a lungul celor patru-cinci guverne care s-au succedat nu s-au oprit lucrările, deși s-a încercat. Reconfigurarea teatrului duce la o reconstrucție a găurii covrigului”, mai zice Ion Caramitru

___

Pentru că de aproape o sută de ani, brandul Forbes promovează oamenii care contribuie la progresul societăţii şi a căror voce contează, personalităţi ale vieţii publice româneşti vor fi prezente în faţa tinerilor dornici de a afla cât mai multe de la ei.

Găsiți aici cele mai importante declarații. Articolul va fi actualizat în timp real.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii