Cartea noastră cea de toate zilele

Anul trecut, piața editorială autohtonă s-a încadrat în normalitate: vânzări în scădere, titluri mai puține, cărți mai scumpe, costuri de producție mai ridicate, mai puțini cititori și un guvern indiferent la cultura scrisă.

Bilanțurile financiare din 2023, publicate de „Forbes România”, arată că piața editorială a înregistrat o creștere a cifrei de afaceri de 10,4% față de anul precedent (au fost monitorizate principalele 100 de edituri). S-ar putea spune că vânzările s-au majorat! Bilanțul contabil reflectă, însă, scumpirea cărților, fapt generat de creșterea costurilor de producție (hârtie, tipografie, utilități, drepturi de autor) și nu arată, efectiv, banii încasați de edituri, plățile făcându-se cu mare greutate.

În realitatea de zi cu zi, editorii au fost prinși de presiunea inflației, pe de o parte, și de scăderea puterii de cumpărare a românilor, pe de altă parte. Singura mișcare a fost creșterea prețurilor. O decizie justificată, dar riscantă pentru că publicul este sensibil la scumpiri. Astfel, editorii au recunoscut că au lansat cărți cu tiraje mai mici ca de obicei și că vânzările au fost modeste, la limita acoperirii costurilor. În plus, intrarea în insolvență a retailerului Elefant.ro, în prima parte a acestui an, a pus în mare dificultate multe edituri, afectându-le serios pe cele mai mici. O fost o lovitură dură încasată de piața editorială.

Guvernul n-a reacționat, pentru că nu este competent, pentru că nu-i pasă, pentru că a considerat că nu are rost să intervină într-o piață în care evoluează numai firme private. Acestea fac cultura scrisă din România pe banii lor – uită guvernul. Se poate spune că anul editorial 2023 s-a încadrat în același tipar: supraviețuirea. „Forbes România” a evaluat starea de spirit a industriei.

PRECIZARE: Această dezbatere a fost realizată cu mult înainte ca patru edituri, două lanțuri de librării și Asociația Editorilor din România să fie amendate drastic de Consiliul Concurenței pentru „așa-zise practici neconcurențiale.” Este o lovitură dură încasată de piața editorială aflată și așa într-un moment dificil.

Ana Lotts-Nicolau (Nemira): „Editurile sunt singurele care investesc constat în promovarea cărții într-o Românie needucată”

Irén Arsene Máté (Curtea Veche Publishing): „Inflația și lipsa măsurilor de sprijin din partea statului au dus la o scădere a vânzărilor de carte”

Costel Postolache (Integral): „Despre un program de susținere a culturii scrise, strategii culturale și alte povestiri erotice, mai bine să nu vorbim, pentru că eu, ca editor, nu mai cred demult în basme”

Camelia Burcioiu (Editura Paralela 45): „Esența unei edituri este să educe, să producă și să promoveze cultură”

Dana Moroiu (Baroque Books & Arts): „Dacă inteligența naturală există și nu doarme, inteligența artificială rămâne doar o unealtă”

Gheorghe Erizanu (Cartier): „Cred în continuare că literatura română e un produs foarte bun pentru export”

Andra Penescu (ALL): „Statul român e foarte implicat în activitatea sectorului privat, pe care se pare că și-a propus să-l anihileze în cel mai scurt timp posibil”

Silviu Lupescu (Polirom): „Se traduce mult la noi, dar adesea într-o limbă română săracă și cu multe calcuri, o limbă strâmbă. Nu «faci cultură» cu asemenea traduceri”

Florentina Ion (Didactica Publishing House): „Este esențial să transformăm lectura într-o activitate aspirațională și să-i încurajăm pe copii să descopere bucuria de a deschide o carte”

Norbert Schmoll (Booklet): „Un stat care să investească în educație și cultură ar schimba radical aspectul României, fie și numai din perspectiva analfabetismului funcțional”

Luiza Penescu (Corint): „Fondurile de carte pentru biblioteci sunt mici, iar evenimentele de carte finanțate prin instituții publice sunt puține și cu precădere în afara țării”

Diana Mocanu (Gama): „Parteneriatul public-privat este, în continuare, aproape inexistent, iar domeniul cultural este încă subfinanțat”