„Cum se poate că editorii să aibă un discurs atât de pesimist când România traversează cea mai bună perioadă din toată dezvoltarea ei economică?” Această întrebare, în care pot să văd și o acuzație de nerecunoștință, a încheiat dialogul pe care l-am avut recent cu un jurnalist specializat în chestiuni financiare.
Mihai Mitrică, director executiv al Asociației Editorilor din România
După ce ați citit tabelul înșelător* care însumează cifrele de afaceri pe 2023, prezentat la începutul acestui dosar, sunt șanse mari să aveți aceeași nedumerire. Pentru că, nu-i așa, știm toți că „cifrele nu mint”!
Da, suntem contemporani cu cele mai bune cifre legate de nivelul PIB și de creșterea economică din timpul vieții noastre de până acum. Nuanțele din spatele cifrelor sunt însă cele care compun răspunsul la întrebarea de la începutul textului și încerc în continuare să explic câteva dintre ele.
Piața de carte din România a traversat un 2023 relativ „normal”, deși niciun alt segment economic nu-și poate dori o astfel de „normalitate”: ecourile insolvenței cu repetiție a unui important lanț de librării fiind abia stinse (cu marcarea unor pierderi reale de 70% în majoritatea cazurilor), cei rămași în piață s-au străduit să-și asigure lichiditățile folosind alte repere. Folosind puține alte repere, pentru că mai avem doar 250-300 de librării în toată România, ba și într-o fluctuație negativă, în condițiile în care Parisul Jocurilor Olimpice 2024 numără cel puțin 1.100!
Librăriile continuă să se închidă în România, pentru că nu pot ține pasul cu dezinteresul general față de carte și cele câteva care se mai deschid nu reușesc să compenseze scăderea pieței: așa cum dispariția unui jucător de retail nu înseamnă că publicul său migrează integral la cei rămași, nici deschiderea unor noi librării nu înseamnă că publicul de carte crește, ci doar că el se redistribuie parțial între cei din piață, adesea cu prețul sufocării treptate a jucătorilor vechi.
Este un paradox certificat de toți oamenii de vânzări cu care am vorbit și el are la bază o problemă insurmontabilă pentru ultimele decenii: scăderea constantă a publicului de carte. Nu, mă grăbesc să îi temperez pe hiper-optimiști, românii nu și-au mutat în mediul virtual obiceiurile de lectură, nici nu citesc din bibliotecile proprii (cvasi-inexistente în noile gospodării) sau publice (cele sub 50% rămase față de 1 ianuarie 1990) pentru că acestea din urmă au fondul de carte vechi de cel puțin un deceniu, dar în majoritatea decalajul e și mai mare.
Probabil de aceea a făcut relativ puțină vâlvă anul trecut constatarea certificată de Institutul Național de Statistică (INS), că 60% dintre români sunt necititori asumați; îndrăznesc să spun că mulțimea necititorilor este și mai mare, iar vestea bună din măsurătoarea INS este că 60% dintre români sunt onești cu privire la relația lor cu cartea.
Când Eurobarometrul din 2011 a constatat că 51% dintre români nu au citit nicio carte în ultimul an, ecourile au fost mult mai puternice și cifra a rămas reper negativ pentru multă vreme; tot în 2011, singurul bacalaureat serios supravegheat video ne-a pus în față o oglindă cât se poate de dură, după ce doar 44,47% dintre candidați au reușit să promoveze examenul. Între timp, lucrurile s-au degradat agresiv.
Anul trecut, AER a comandat un studiu D&D Research susținut de Fundația Tinmar, care sonda obiceiurile de lectură din urbanul dezvoltat (primele 20 de orașe din România cu peste 100.000 de locuitori); cercetarea a relevat între altele că, deși aveau la dispoziție o infrastructură culturală bogată (comparativ cu restul țării), 51% dintre tinerii între 18 și 24 de ani se declarau necititori!
Să adăugăm aici și constatările PISA 2023, pe care doar le enumăr pentru că, pe lângă că nu mint, cifrele mai au și obiceiul să vorbească singure: 49% dintre elevii de 15 ani sunt analfabeți funcțional la matematică; 44% la științe; 42% la lectură!
Mai e nevoie de justificări pentru discursul pesimist? Zic doar că locul al șaselea la nivel european în ce privește consumul de alcool pur (conform statisticilor Organizației Mondiale a Sănătății pe 2020) nu mai pare o întâmplare, ci un proiect pentru care chiar se depun eforturi susținute.
Poate ar fi bine să alocăm în alte zone pasiunea asta, să vedem ce iese; și, dacă nu ne place rezultatul, putem folosi oricând scuza oferită de rezultatele PISA mai sus citate.
* Momentul validării oficiale acestor cifre de afaceri în sistemul ANAF (final de ianuarie 2024) a coincis cu anunțul insolvenței unui alt jucător din retailul de carte, elefant.ro, care ajunsese, în 2023, la circa 20% din piață.
(29 iulie 2024)
