Forbes: Cum considerați volumul de traduceri în 2017 raportat la cererea internă de carte? A crescut numărul de traduceri față de anul precedent?
Simona Kessler: Este știut că nu există o statistică oficială a volumului pieței de carte în general și nici a traducerilor în particular. Nu există niciun studiu de piață recent care să măsoare exact oferta și cererea de carte. Astfel nu pot decât să fac o aproximare pornind de la numărul de contracte încheiate prin agenția noastră. Anul trecut, am avut o creștere de 12% față de 2016, însumând 760 de titluri vândute. Creșterea nu este spectaculoasă, dar este!
După criza din 2008 piața de carte s-a stabilizat începând cu anul 2012, iar apoi de la an la an s-au înregistrat creșteri și scăderi ușoare, menținându-se, totuși, un trend pozitiv în ultimii cinci ani. Nivelul anului 2008, în care am încheiat 813 contracte pentru 1.054 de titluri, nu a fost egalat însă nici la 10 ani după criză.
În lipsa unui demers statistic s-ar putea face un studiu pornind de la publicația lunară a Bibliotecii Naționale, „Bibliografia cărților”, în curs de apariție. Am făcut o simplă adunare a titlurilor anunțate ca fiind în curs de apariție, iar cifra totală pe 2016 este de 24.934 de titluri, iar pe 2017 este de 23.079 de titluri până în luna noiembrie. Cum numărul titlurilor publicate în decembrie este de obicei cel mai mare comparativ cu celelalte luni ale anului, între 2.500 și 2.600 de titluri, cifra totală ar putea fi în jur de 25.000 de titluri în 2017. Trebuie menționat că această bibliografie CIP cuprinde toate publicațiile, fie ele broșuri, manuale sau materiale auxiliare etc., atât autori români, cât și străini.
Contrar așteptărilor titlurile de autori români sunt mai numeroase, astfel că, în luna martie 2016, la rubrica de literatură română apar anunțate 492 de titluri. Am făcut o medie lunară a titlurilor traduse din limba engleză, iar cifra este de 80 titluri, deci putem deduce că, în 2017, au fost anunțate aproximativ 1.000 de traduceri din limba engleză. Este posibil ca nu toate titlurile anunțate ca fiind in curs de apariție să fi fost și publicate.
Traducerile din limba franceză sunt de aproximativ 20 de titluri pe lună, cele din limba germană de 10 titluri pe lună, iar din alte limbi sub 5 titluri pe lună. Chiar dacă nu avem o statistică națională pot spune că editurile, fie ele mari, medii sau mici, au devenit mult mai atente la tendințele de pe piața de carte anglo-saxonă și au o disponibilitate sporită de achiziție de licențe de traducere.
VEZI ȘI: TOPUL EDITURILOR DIN ROMÂNIA ÎN ANUL 2017
Forbes: Care sunt domeniile editoriale care au cunoscut un interes mai mare față de alți ani de către editorii români care au cumpărat drepturile de traducere în România?
Simona Kessler: În ultimii doi ani, creșterea cea mai spectaculoasă au înregistrat-o cărțile de copii, reflectată și în statistica noastră internă cu peste 20% din numărul total de titluri vândute prin agenția noastră în 2016 și 2017, și evident în prezența sporită în retailul tradițional și online a unei diversități impresionante de cărți pentru copii, ficțiune și non-ficțiune deopotrivă. E-tailerii majori precum elefant.ro (afișează pentru 2016 – 9.166 de titluri de copii, iar pentru 2017 – 11.712 de titluri – n.b. incluzând atât titluri în limba româna, cât și în limbi străine), iar libris.ro are în oferta peste 8.000 de cărți de copii, anunțând o creștere generală a vânzărilor de 40% comparativ cu anul trecut.
Iar din sortarea pe anii de apariție la Librăriile Cărturești se poate vedea o creștere a aparițiilor pentru copii: 916 titluri în 2014, 1.065 în 2015, 1.429 în 2016 și 1487 în 2017.
Comparativ cu anii precedenți, în vânzările noastre de drepturi de traducere predomină cărțile ilustrate pentru preșcolari și cele pentru gimnaziu (middle-grade). Interesul pentru titlurile de adolescenți (young adult) a scăzut, după vârful spectaculos atins de Stephenie Meyer cu Saga Amurg publicată de editura RAO, dar se păstrează la un nivel relativ constant.
Orientarea spre piața de copii a fost vizibilă încă de acum 10 ani. De exemplu editura Arthur, parte a Grupului Editorial Art, s-a axat încă de atunci exclusiv pe piața de copii, publicând atât clasici, cât și autori de top din ultimul deceniu, precum Jeff Kinney cu „Jurnalul unui puști” și Rachel Renée Russell cu „Jurnalul unei puștoaice”.
Apoi, editurile de manuale, precum Paralela 45, Corint, Aramis etc., au făcut pasul firesc spre piața de copii și au început să cumpere drepturi de traducere. Dar în ultimii doi ani, orientarea spre piața de copii a editurilor majore, precum Humanitas, Litera, Trei, Polirom, Nemira, Curtea Veche, bine-cunoscute de aproape 30 de ani pentru colecțiile de carte pentru adulți, a devenit un fenomen. Astfel s-au umflat în pene și „puii” editurilor mari: Humanitas Junior, Litera Mica, Panda, Polirom Junior, Nemi, Cărțile Copilăriei.
În plus, edituri precum Didactica Publishing House, Gama, Univers Enciclopedic Junior, dar chiar și „bătrânul” Univers, Cartea Copiilor etc. au investit în achiziția de drepturi de traducere pentru cărți de copii.
Trebuie menționat că editurile au făcut și o promovarea mai intensă pentru cărțile de copii, iar în 2014 s-a organizat prima ediție Bookfest Junior având un program de evenimente special conceput pentru copii şi adolescenţi.
CELE MAI VÂNDUTE CĂRȚI ALE ANULUI 2017
Forbes: Alte domenii în care ați remarcat o revigorare e pieței editoriale?
Simona Kessler: Alte domenii care au devenit interesante pentru editori, care au răspuns cererii pieței, sunt știința pe înțelesul unui public mai larg, o tendință, după părerea mea, declanșată de bestseller-ul internațional „Sapiens: O scurtă istorie a omenirii” de Yuval Noah Harari, parenting, spiritualitate, lifestyle, în mod special arta fericirii la japonezi și danezi precum ichigai și hygge.
Forbes: Potrivit monitorizărilor dumneavoastră, vânzările totale de carte în 2017 au crescut în România față de anul precedent? Care sunt cauzele?
Simona Kessler: Nu pot da o cifră exacta a vânzărilor totale pe 2017, dar baza noastră de date generează un raport cu totalul tirajelor declarate de editori la apariție.
Potrivit acestui raport în ultimii 4 ani se poate constata o ușoară fluctuație a numărului de titluri publicate și a tirajelor totale: în 2014 au fost publicate 712 titluri, negociate prin agenția noastră, însumând 2.791.355 de exemplare, în 2015 au apărut 791 de titluri în 2.968.298 de exemplare, în 2016 au fost 665 de titluri publicate în 1.850.855 de exemplare, iar în 2017 – 788 de titluri publicate în 1.769.714 de exemplare.
Astfel făcând un calcul al tirajului mediu potrivit raportărilor de publicare primite de la editori pentru titlurile achiziționate prin agenția noastră, tirajul mediu apare în scădere de la 3.920 de exemplare în 2014, la 3.752 de exemplare în 2015, la 2.783 de exemplare în 2016 și la 2.245 de exemplare în 2017. Nu mă pricep la extrapolări și nu vreau să trag concluzii generale privind întreaga piață de carte, dar, din experiența mea de agent, creșterea numărului de titluri în tandem cu scăderea tirajului mediu poate indica apropierea unei crize.
Nu mă pricep la economie, dar dacă ne uităm la evoluția ratei inflației de la -0,5% în 2016 la 3,3% în 2017, cel mai ridicat nivel din 2013 încoace, la 4,3% în ianuarie 2018, și la estimarea de 5% pe 2018, cred că editorii trebuie să fie prudenți în ciuda creșterii economice prognozate la 6,1% pentru 2018.
