Forbes: Cum caracterizați piața editorială din România în anul 2018? A fost un an deosebit, care s-a remarcat prin ceva anume față de anul precedent?
Simona Kessler: Piața de carte s-a menținut pe un curs ascendent din 2012 încoace și am putea spune că abia după zece ani s-a apropiat de nivelul anului 2008.
Cu 839 de contracte încheiate, agenția noastră a depășit în 2018 nivelul anului 2008 când am încheiat 813 contracte. Față de 2017 creșterea noastră a fost de 30%, iar numărul titlurilor vândute în 2018 a fost de 947 in comparație cu 745 in 2017.
Ne bucurăm, firește, dar persistă temerea că, odată cu încetinirea ritmului de creștere economică și creșterea inflației, în 2019 piața de carte ar putea intra într-un ușor declin.
Forbes: Care au fost categoriile de cărții străine cele mai căutate de editorii români pentru a le traduce și lansa în România, în anul 2018? – din perspectiva companiei dvs.
Simona Kessler: Tendințele editoriale ale lui 2017 s-au menținut și în 2018: literatura pentru copii, non-ficțiune și literatura comercială pentru femei.
Am vândut aproape 400 de titluri de non-ficțiune, cărți practice, motivaționale, inspiraționale, de parenting, lifestyle, știința și istorie.
În 2018 mi s-a părut mai evidentă atenția editorilor îndreptată spre cărți care abordează teme fierbinți de actualitate, precum pericolul iminent al schimbării climatice, degradarea democrației în societatea occidentală, ascensiunea populismului. Amintesc câteva dintre titlurile majore care sînt în pregătire la diferite edituri: „Death of Democracy” de Benjamin Carter Hett (Polirom), „The Lonely Century” de Noreena Hertz (Humanitas), „The Workshop and the World” de Robert P. Crease (Litera), „Humans: A Brief History of How We F*cked It All Up” de Tom Phillips (Trei).
Forbes: Ce fel de măsuri credeți că ar putea adoptat statul român pentru a încuraja atât importul cât și exportul de cultură scrisă în România? Cu alte cuvinte, cum ar putea să se implice mai mult instituțiile statului (Ministerul Culturii, ICR, Ministerul Finanțelor) în încurajarea traducerilor pe piața autohtonă?
Simona Kessler: Nu pot formula păreri privind măsuri exacte de adoptat și nu cunosc precis activitatea recentă a instituțiilor responsabile cu cultura scrisă, dar senzația mea, pur subiectivă, este că preocuparea pentru cultură, în general, este plăpândă. Cadrul legal de susținere a culturii scrise există și, firește, poate fi îmbunătățit, dar ceea ce pare să lase de dorit este voința politică.
Dacă ar fi ceva de făcut urgent ar fi repopularea orașelor mici și a comunelor cu librării.
(9 aprilie 2019)
