
Şi totuși, avem motive de optimism. În metrou, tinerii citesc, adesea în engleză, nemaiaşteptând ca romanele respective să fie publicate în română. Apar, timid, noi librării și edituri, coșmarul crizei financiare care a devorat multe companii mai mari sau mai mici fiind istorie. O istorie care pe mulți editori i-a făcut să devină hiperprudenţi, pariind doar pe alegeri sigure. Așa se explică faptul că, deși mică, piața românească de carte este extrem de concurențială. Toată lumea își dorește să scoată cam aceleași titluri, cu succes verificat în străinătate.
Aici intervin agenții literari, cei care mediază contractele şi fac posibilă apariţia acestor cărți. Sau mai bine zis „cele“, pentru că în spatele pieței noastre de carte se află trei doamne care reprezintă în România cei mai importanți publisheri și agenții literare internaționale. Tot ce înseamnă informație profesională legată de un titlu sau autor prin intermediul lor ajunge la editori, pentru care sfatul acestor doamne este neprețuit. Și pentru că despre ele se vorbește nedrept de puțin, vă propun să le cunoaștem mai bine!
Simona Kessler: „În România nu te-ai îmbogăţi nici dacă ai descoperi-o pe J.K. Rowling“
Nu este un capitol din viaţa editorială românească, ci chiar enciclopedia ei. Ştie povestea fiecărei edituri. Istoriile pe care le spune compun o adevărată comedie umană, cu zeci de personaje şi tipologii. Optimistă, plină de vervă, dar extrem de riguroasă când vine vorba despre business, Simona Kessler este omul care a adus conceptul de agent literar în România.
Ce sfaturi i-ați da azi unui om de afaceri care ar vrea să-şi facă o editură în România?
Nu îndrăznesc să dau sfaturi, îmi exprim doar părerea, iar după părerea mea un potenţial editor trebuie să aibă inteligenţă, pricepere, pasiune şi multă răbdare.
Aţi devenit primul agent literar de aici într-o vreme când românii care nu aveau un impex, sigur dețineau o editură. La prima vedere aveați o adevărată mină de aur la îndemână. Erau sute, mii de edituri. Cum decurgeau relațiile dvs. cu ele, cum făceați „cernerea“?
La sfârşitul anului 1990 se aflau 457 de edituri „în evidenţa Ministerului Culturii“, cu cele mai fanteziste nume precum Iulcozrom, Intercontempress, Edcompublexim, Nob, Ploscau, Pusi, Templer, Vis-à-vis Succes etc., iar după un an s-a ajuns la 4000 de edituri, dar majoritatea au sucombat în scurt timp şi nu am apucat să-i cunosc pe mulţi dintre întreprinzătorii cu o imaginaţie onomastică atât de bogată. Am lucrat zece ani în „sistemul editorial“ la editura Meridiane, astfel că unii dintre cei noi erau cei vechi, pe care îi cunoşteam de mult (Denisa Comănescu, Gabriel Liiceanu, Mircea Martin etc.). Pe noii întreprinzători, fie ei geologi (îi amintesc aici pe regretatul Valentin Nicolau de la Nemira, pe Ovidiu Enculescu de la RAO), fie ingineri, medici, agenţi imobiliari, poeţi, i-am cunoscut pe rând, iar de cernut s-au cernut singuri prin seriozitate sau lipsă de seriozitate.

Alegeți vă rog doar unul dintre momentele de inspirație, de fler, când ați intuit potențialul unei cărți sau autor şi povestiți-l cititorilor revistei ForbesLife.
Era într-o vineri, pe seară, cand am primit manuscrisul unui roman de debut cu un titlu mirobolant: Extraordinarul voiaj al unui fakir care a rămas blocat într-un dulap Ikea, de Romain Puértolas. Cum sunt insomniacă am citit până târziu în noapte. Nu m-am putut opri, m-am delectat cu jocurile de cuvinte, am râs cu lacrimi la situaţiile de un comic nebun, am plâns şi iar am râs, apoi l-am trimis editurii Baroque Books and Arts. Luni am primit prompt o ofertă pe care am transmis-o imediat editurii franceze care a acceptat-o instantaneu. După care a început „fakiromania“. România a fost prima ţară în care s-a vândut acest năstruşnic şi delicios roman; au urmat Finlanda, Germania, unde S.Fischer a câştigat licitaţia oferind o sumă substanţială, cu cinci zerouri, apoi Italia, unde Einaudi a câştigat tot cu o sumă imensă, Israel, Suedia, Brazilia, Danemarca, Norvegia, Korea, Grecia, Spania, Taiwan, Polonia, Ungaria, Marea Britanie, Australia, Canada, SUA, unde prestigioasa editură Alfred A. Knopf a câştigat licitaţia, China şi aşa mai departe – în total 36 de ţări care „au înnebunit“ după fakir. În Franţa, romanul a fost vândut în peste 400 000 de exemplare, a tronat pe locul întâi în topul vânzărilor şi a fost distins cu Le Grand Prix Jules Verne. În 2017 va veni şi filmul în regia lui Marjane Satrapi, cunoscută pentru Persepolis, graphic novel autobiografic şi film.
*** Află în exclusivitate ce pasiuni și ce tabieturi au doamnele din spatele industriei de carte: Simona Kessler, Marilena Iovu și Livia Stoia, în ediția tipărită a numărului 55 al revistei Forbes Life.