Este și normal să fie așa, pentru că Ion Stoica este profesor de Computer Science la Universitatea din Berkeley. Adică un fel de informatică, dar nu din aceea pe care am învățat-o la orele din școala generală sau liceu, ci din aceea care schimbă lumea.
De altfel, acesta este și motivul pentru care Ion Stoica pleca din România la începutul anilor ’90. „Îmi era bine în România, dar voiam să am un impact la o scară mult mai mare, să schimb lumea. Este același lucru pentru un profesor, pentru un cercetător sau pentru un om de business”, spune Ion Stoica. Este ora 8 dimineața la el, în Silicon Valley, și 18.00 în București, și discutăm – cum altfel – prin Google Hangouts.
L-am văzut pentru prima dată pe Ion Stoica în 2017, la cel mai important eveniment de tehnologie din țară, Techsylvania, profesorul român de la Berkeley fiind chiar primul speaker din cadrul evenimentului.
Patru ani mai târziu, Ion Stoica nu este doar profesor la Berkeley, ci și miliardar în dolari, potrivit colegilor de la ediția americană a Forbes, și ajung să discut cu el despre acest subiect tot prin intermediul lui Vlad Ciurcă, organizatorul Techsylvania.
„Să fiu sincer, nu-mi place să vorbesc despre bani, cu atât mai mult cu cât orice sumă ar fi în discuție este doar pe hârtie. Singurul moment când se va putea vorbi mai exact despre o valoare concretă va fi la IPO (listarea la bursă prin ofertă publică inițială – n. red.). Dar sunt de acord să discut și despre acest subiect, pentru că este bine ca românii să înțeleagă că este important să îți pui în minte să faci lucruri importante, care să schimbe lumea și care să ofere soluții la probleme importante”, recunoaște cu sinceritate Ion Stoica.
38 de miliarde de dolari valorează Databricks, potrivit celei mai recente runde de finanțare din august
Acum, este co-fondator și președinte ale Consiliului de Administrație al Databricks, o companie care a finalizat în luna august o rundă de investiții (Seria H) care o evaluează la 38 de miliarde de dolari, ceea ce ar face ca participația lui Ion Stoica să valoreze – pe hârtie, e drept! – mai mult de un miliard și jumătate de dolari.
Plecat din România la începutul anilor ‚90, Ion Stoica, un absolvent de Automatică și Calculatoare de la Politehnica din București care i-a avut ca profesori, printre alții, pe Nicolae Țăpuș sau Trandafir Moisa, creatorii primului PC românesc, ajungea la Carnegie Mellon University pentru un doctorat. Lucrarea sa de disertație – Stateless Core: A Scalable Approach for Quality of Service – era premiată ca fiind cea mai bună lucrare din domeniul computerelor în anul 2001, potrivit AMC (Association for Computing Machinery). În plus, una dintre lucrările sale, care detaliază un algoritm pe care l-a inventat și l-a botezat „Chord”, publicată în ACM SIGCOMM Computer Communication Review, devine cea mai citată lucrare din domeniul computerelor.
Liga mare
Rezultatele obținute îi deschideau lui Ion Stoica ușile celor mai importante facultăți de profil din SUA. Recunoaște că i-a fost greu să aleagă între MIT și Berkeley, dar în cele din urmă a preferat Silicon Valley în locul coastei de est și așa a început cea mai importantă perioadă a carierei lui Ion Stoica, atât academică, dar și antreprenorială. Iar relația între cele două tipuri de carieră este cât se poate de directă, pentru că universitățile americane au obiceiul de a oferi profesorilor titulari posibilitatea de a-și lua o perioadă sabatică de un an sau doi la finalul unui ciclu de 5-7 ani de muncă neîntreruptă. Iar această perioadă este folosită, de multe ori, de către profesori pentru a se dedica cercetării sau altor activități, inclusiv de business, care le-ar crește reputația la nivel personal și, implicit, a facultății.
„Eu am folosit de fiecare dată această perioadă pentru a valida în business rezultatele muncii mele academice”, spune Ion Stoica, cel care, în anul 2006, în prima sa perioadă sabatică, lansa în calitate de cofondator Conviva, o platformă AI de măsurare și analiză în timp real destinată creatorilor de conținut și companiilor de streaming TV, precum HBO. La un moment dat, valoarea companiei ajunsese la aproximativ 300 de milioane de dolari, conform Forbes.com.
Revenit la Berkeley, Ion Stoica devine tot mai implicat în celebrele laboratoare de cercetare ale Universității Berkeley, care se derulau în general pe o perioadă de cinci-șase ani și aveau o anumită viziune și un anumit scop. În urma unor astfel de laboratoare, au apărut procesoarele de tip RISC (Reduced Instruction Set Computer), mult mai rapide datorită arhitecturii inovatoare, bazate pe un set de comenzi simple și rapide, în care viteza crește datorită simplificării instrucțiunilor sau sistemul de stocare RAID (Redundant Array of Inexpensive Disks), în fapt o configurație inovatoare de discuri dure care oferă un timp de acces redus și o toleranță mai bună la erori.
În 2011, este lansat oficial AMPLab, adică laboratorul care avea în centru algoritmii, mașinile și oamenii („people” în limba engleză), iar Ion Stoica devenea co-director al programului în urma căruia apăreau inovații precum Apache Spark (un sistem distribuit pentru analizarea unor mari cantități de date), Apache Mesos (un sistem destinat administrării grupurilor de calculatoare) și Alluxio (un sistem de fișiere distribuite virtual).
Interesant este că soluțiile dezvoltate la Berkeley sunt open-source, adică oricine se poate folosi de ele, iar Berkeley nu patentează aceste invenții. Chiar dacă rodul muncii de cercetare este oferit gratuit, costurile pe care le au aceste laboratoare sunt susținute, în general, de marile companii din domeniul tehnologiei.
Marea lovitură a carierei antreprenoriale a lui Ion Stoica vine însă în 2013, când, alături de unii dintre cei care i-au fost alături în cadrul AMPLab, a lansat Databricks, o platformă în cloud care folosește inteligența artificială pentru a interpreta cantități importante de date și pentru a face predicții despre viitor. Povestea acestei afaceri, pe care Ion Stoica a condus-o de la început până în anul 2016, când a devenit președinte al Consiliului de Administrație, ați putut să o citiți deja pe forbes.ro, iar cea mai recentă rundă de finanțare atrasă a ridicat evaluarea companiei la 38 de miliarde de dolari.
În același timp, AMPLab s-a încheiat, iar din 2017 Ion Stoica este director al celui mai recent laborator al Berkeley, RISELab (Real-Time Intelligent Secure Explainable Systems), un proiect care le va permite computerelor să ia decizii rapide, bazate pe datele generate de utilizatori. Unul dintre cele mai importante produse ale noului laborator a fost Ray, un software open source care oferă o interfață simplă și flexibilă de a construi și rula aplicații distribuite, cum ar fi aplicații AI. Pe baza acestui software a fost dezvoltată compania Anyscale, care a atras deja finanțări de câteva zeci de milioane de dolari.
O radiografie sinceră
Îl întreb pe profesorul și cercetătorul plecat din România pentru a se împlini pe plan profesional dacă este mulțumit de cariera lui academică și de cele trei afaceri pe care le-a construit și dacă se va schimba ceva după ce statutul său de milardar va fi validat prin listarea companiei la bursa americană. „Eu lucrez foarte mult de când mă știu și toți oamenii din jurul meu lucrează foarte mult. Dar suntem norocoși pentru că suntem pasionați de ceea ce facem și atunci munca este mai ușoară și mai eficientă.”
De la mii de kilometri distanță, profesorul Ion Stoica face o radiografie sinceră a IT-ului din România. „Vin în România o dată pe an, în general, dar sunt în contact cu profesorii de la Facultatea de Automatică, cu Nicolae Țăpuș și cu Costin Raiciu. Știu că sunt multe talente în România, dar nu e ușor să faci inovație. Pe de o parte, salariile în mediul academic sunt mici, iar mulți dintre studenți lucrează. E o soluție pe termen scurt pentru acești studenți, dar pe termen lung nu ai cum să păstrezi inovația în universități.”
Antreprenorul Ion Stoica vine, la rândul său, cu o radiografie la fel de sinceră a mediului de business din România. „Uite, îți dau un exemplu. În America sunt cunoscuți și celebrați oameni de afaceri precum Steve Jobs (fondatorul Apple), Bill Gates (fondatorul Microsoft) sau, mai recent, Elon Musk (fondatorul Tesla si SpaceX), care au creat lucruri importante de la zero și au avut și succes financiar după ce au găsit soluții pentru anumite probleme. Cred că și tinerii din România au nevoie de astfel de role-models. Dar trebuie să plece de la un lucru simplu: să vrea să aibă impact în tot ceea ce fac”, crede Ion Stoica, care adaugă și o nuanță importantă în contextul modei antreprenoriatului care pare că a cuprins România ultimilor ani, în special în domeniul tehnologic. „Nu este de ajuns să faci business de dragul de a face un business. Trebuie să găsești o soluție pentru o problemă; o singură problemă, nu mai multe. Și, de preferat, o problemă care va fi chiar mai mare în 5 sau 10 ani, nu una care este posibil ca mâine să nu mai reprezinte o problemă. Apoi, trebuie să ai în vedere piața pe care o ataci. Dacă este ceva prea evident, atunci probabil că va face toată lumea acel lucru. De aceea, ar trebui să faci un pariu pe ceva mai puțin vizibil, dar cu potențial. Și dacă ai dreptate, trebuie să execuți foarte bine, să ai ceva noroc și poți câștiga big time.”
