„Întrebarea reală, cea mai importantă, nu este când va avea loc criza următoare sau de unde va veni, întrebarea este: ce facem să ne protegătim pentru așa ceva. O criză este precum iarna: unii se îmbolnăvesc de gripă, alții răcesc și foarte mulți nu pățesc nimic. Ar fi arogant să pretindem că știm că va veni criza criza de-acolo sau de-acolo. Când vorbim despre criză, prima concluzie la care trebuie să ajungem este că absolut totul este legat”, a spus Steven van Groningen, în cadrul „Romanian Business Leaders Summit”, ediția a 7-a.
CEO-ul Raiffeisen a dat exemplul unui atac cibernetic care, în prezent, ca urmare a globalizării, poate afecta mai multe țări, simultan.
„Cel mai plauzibil scenariu este o corecție brutală, fie pornită din datoriile substanțiale care există acum, fie din supraevaluarea prețurilor pentru equity, cu două consecințe – una pe grup de clasă de active, o aversune față de risc, incluzând cam toate țările emergente, și România să fie lovită, într-o măsură mai mare sau mai mică, depinzând de reziliența construită până în acel moment, printr-o combinație de depreciere, care poate fi, bineînțeles, contracarată, de Banca Centrală, dar, simultan, cu o creștere a capitalului, inclusiv pentru afacerile private, nu numai pentru stat. Aici trebuie să facem față și nu este atât de neimportantă pe cât ar părea. Sigur că lucrurile sunt gestionabile. Suntem o țară la care necesarul brut de finanțare la nivel anual este undeva de vreo 9% din PIB, dacă eu calculez bine. Nu e puțin. În momentul în care aversiunea față de risc crește major și capacitatea de a împrumuta la costuri pe care le poți suporta funcțional, ca buget, la nivelul statului, și ca bilanț, la nivelul firmelor, devine mult mai limitată. Deci, aceste lucruri trebuie luate în considerare de la început și trebuie rulate politicile, respectiv strategia firmei, în consecință, pentru a face față în bune condiții și acestui scenariu foarte limitat ca probabilitate, dar nu imposibil”, a explicat Popa.
INS confirmă că economia României a crescut cu 7%, în 2017, până la 856 de miliarde de lei
Cu toate acestea, dacă suntem suficient de bine echipați și gândim în perspectivă, criza economică nu este nici pe departe atât de înfricoșătoare pe cât pare.
„O criză este și o oportunitate. Riscul cel mai mare este că România nu se uită la o criză ca la o oportunitate. O oportunitate înseamnă să facă un salt înainte, să se apropie de mediul european, dar ratează oportunitatea aceasta”, a menționat Groningen, continuând ideea lui Sorin Mîndruțescu, CEO al Oracle România. Cel din urmă a spus că, pe termen scurt, cel mai mare risc al României este leadership-ul politic. În plus, președintele Raiffeisen a menționat că Jeffrey Franks, fostul șef al misiunii Fondului Monetar Internațional în România, a spus că, în prezent, avem, de fapt, o criză de leadership.
Cum ne putem pregăti să facem față unei crize?
„Ca țară este evident ceva de poziționare. Într-o criză trebuie să ne uităm și în termeni relativi, așa cum mă uit și ca bancă: vreau să fiu ultima bancă care are o problemă. Trebuie să păstrăm un anumit echilibru între risc și aversiune față de risc: de la îndatorarea la maximum până să evităm orice. Deci, să evităm excesele și să ne uităm și în viitor, să facem scenarii. Ce mă îngrijorează este că noi, ca țară, ne uităm la astăzi, nu la viitor, nu facem scenarii pentru viitor. Situația demografică nu este ceva cu care ne-am trezit azi dimineață. Întrebarea este ce facem ca să ne pregătim pentru asta. Incluziunea este foarte importantă”, a punctat Groningen.
CEO-ul Raiffeisen a adăugat că ar trebui discutat mai mult și despre faptul că decalajele dintre orașele mari și cele mai mici tind să se adâncească. „Nu cred că ajută această situație, când se ajunge într-o stare de criză”, a subliniat Groningen.
Președintele Raiffeisen nu crede nici că mediul de afaceri din România este prea îndatorat. Cristian Popa a subliniat firmele iau credite pe termen scurt, din cauza perspectivei investiționale reduse.
„Dacă ne uităm la structura de finanțare, probabil că putem spune că, din punct de vedere al creditului bancar, avem prea mult credit bancar și prea puțin equity. Ce trebuie dezvoltat, și vorbim de cel puțin zece ani, este: cum să dezvoltăm piața de capital? Ne trebuie capital de risc. Când politicienii îmi explică mie, după 17 ani (n.red. – de când este CEO al Raiffeisen România), că tot ce mă interesează este să fac profit pe termen scurt, nu poți să ai un dialog despre cât de importantă este piața de capital într-o țară. Pur și simplu, m-am oprit să mă repet”, a precizat Groningen.
De la începutul acestui an, Raiffeisen a renunțat să mai ofere servicii de tranzacționare cu acțiuni, titluri de stat și alte instrumente financiare intermediate pe piață bursieră, în numele și pentru clienții săi, desființându-și compania responsabilă de acestea. În schimb, aceasta a rămas activă pe piață de oferte publice inițiale și secundare, cât și în tranzacțiile de private equity și M&A. În plus, le oferă clienților fondurile de investiții administrate de Raiffeisen Asset Management și servicii dedicate segmentelor Premium și Private Banking.
„Una dintre căile cele mai sigure de a dezvolta piața de capital este să lăsăm fondurile de pensii la locul lor, să nu umblăm la ele”, a completat Radu Crăciun, președintele Consiliului de Administrație al BCR Pensii, în condițiile în care fondurile de pensii investesc resurse importante pe piețele de capital.
De asemenea, în Uniunea Europeană, România este pe ultimul loc la intermediere financiară.
Are mediul de afaceri vreo șansă să compenseze anumite naivități ale clasei politice?
„Bineînțeles, dar ce lipsește în România este un anumit nivel de organizare. Foarte bine că suntem aici cu toții, la Romanian Business Leaders, dar, dacă ne uităm la structurile patronale, care sunt extrem de puternice în toate țările europene care fac parte activ din Consiliul Economic și Sociale, în România nu am reușit, ca mediu de business, să punem asta pe picioare. Țările europene au Consiliul Economic și Social, care, prin lege, are obligația să participe în procesul de dezbatere și legilativ. Aici nu funcționează treaba aceasta. Avem o Coaliție (Coaliția pentru Dezvoltarea României), neoficială, care se implică, dar nu folosim structura pe care o avem la dispoziție prin lege”, a adăugat Groningen.
El a subliniat că nici sistemul bancar local nu stă mai bine la acest capitol, comparativ cu alte țări.
„Sistemul bancar are probabil un profit de un miliard de euro net, dar, dacă ne uităm cum sunt improvizați, ce resurse sunt dispuși să folosească pentru a participa la un dialog despre temele importante în societate, este prea mic. Trebuie să facem mult mai mult”, a completat Groningen.
