Cautare




, Staff

https://www.facebook.com/forbesromania https://twitter.com/ForbesRo

Transport |
|

LIVE TEXT – Forbes CEE Forum 2020. Ziua II: The Great RE.SET – Leadership for the New Era

Astăzi continuăm cu ziua a doua a Forbes CEE Forum 2020, eveniment care reunește oameni de business de top din România, redactori șefi Forbes din țările CEE, precum și ambasadori și autorități.
 aboneaza-te
Forbes CEE Forum_2020_Facebook_1

Forbes CEE Forum este singurul eveniment regional anual organizat în România începând cu 2014 și aduce împreună cei mai importanți lideri internaționali din sfera politică, business și financiară și editori din rețeaua Forbes din regiunile CEE și EMEA.

OFFICIAL OPENING OF THE 2ND DAY AND SUM-UP OF DAY 1

LIVIU ROGOJINARU, secretar de stat, Ministerul Economiei

„Intreprinderile au prosperat, mai ales cele din industria IT, software, comerț electronic, farmaceutic”. (…) „Sprijinirea activă a trasfomarii digitale, digitalizarea serviciilor publice și fiscale, digitalizarea trebuie să vina din doua direcții, și din partea statului și din partea partenerului privat.

Despre proiectele pe care Guvernul le demarează:

„Problema dureroasă, dură, e să avea firme suficient de capabile să absoarbă acești bani, să convingem administrația să aibă capacitatea și bunăvoință să absoarbă banii puși la dispoziție.”

Viitorul e bazat pe inovație digitală și introducerea a noi tehnologii. 2021-2027 presupun bani pentru 3 direcții: inteligența artificială, GreenDeal, Economie circulara. Trebuie să pregătim firmele din România să fie capabile să absoarbă acești bani. În România, din 10 IMM-uri, doar două sunt deja sau sunt pregătite pentru digitalizare. 

„Există trei direcții, fonduri nerambursabile: 100 milioane de euro pentru microintreprinderi, cele care până la 31 decembrie nu au avut angajați. Sperăm să-i dăm drumul săptămâna viitoare. Este extrem de simplu. Al doilea este de ajutorare a firmelor lovite de Covid. Avem 350 milioane deocamdată pentru firmele care și-au scos certificatul verde sau galben, o parte din ele vor reuși să se califice la acest program. Vor trebui să îndeplinească anumite criterii impuse de UE.  Va fi operabil începând cu 5-12 octombrie, deja este deschisă o sesiune de precalificari. Programul al treilea este investițional, 15.000 milioane de euro, un program din care puteți să faceți investiții.Trebuie să primim toate cererile și să facem analiza acestor programe până la 31 decembrie.Acestea sunt cele 3 programe principale”

IONUȚ BONOIU, Editor in Chief – Forbes România

 

GIORGI ISAKADZE, Editor in Chief – Forbes Georgia, CEO & Board Member – BMG (Business Media Georgia)  

“Ce s-a întâmplat în Georgia până în prezent? Situația Covid este stabilă acum, dar după perioada de vară Georgia a deschis granițele doar pentru cinci state, precum Franța și Germania. Nu sunt familiar cu subiectul și nu vă pot spune de ce am deschis granițele doar pentru cinci țări. Dar am văzut că afacerile au suferit enorm. S-a remarcat un deficit monetar, iar Guvernul a anunțat câteva programe de ajutor a acestor întreprinderi.

Nu a fost plăcut să vedem cum economia decade, însă guvernul a făcut o treabă bună în relația cu instituțiile internaționale, atât medical, cât și economic vorbind. Pot spune că ne-am salvat sistemele: medical, de sănătate, farmaceutic. 

Deja avem 22 de laboratoare care testează persoanele pentru Covid și devenim din ce în ce mai pregătiți. După vacanța de vară, cazurile au crescut și am avut 250 de cazuri pe zi, dar sperăm să deschidem școlile și universitățile la începutul lunii octombrie.

Nu sunt sigur dacă vom avea un vaccin împotriva Sars-CoV-2. Cred că ar trebui să facem, este să ne obișnuim cu el și să ne creem anumite obiceiuri pentru a trăi împreună cu coronavirus. 

Trebuie să realocăm toate activitățile, să purtăm măști, chiar dacă vom avea un vaccin valid, cred ca masca va fi cea mai bună formă de protecție împotriva virusului. 

O recuperare completă a economiei Georgiei va avea loc în 2021.

ITAY ZEHORAI, Author and Head of Research Forbes Israel

La nivel macroeconomic, Israel a fost și este într-o poziție puternică. A fost prima țară care a luat măsuri imediate, a închis granițele, a impus restricții, a impus izolarea completa cu luni înainte decât alte state.

Mijloace tehnologice au fost folosite pentru a tine răspândirea virusului sub control. Au fost adoptate măsuri imediate și efective, iar rata mortalității este una dintre cele mai scăzute din lume. Aceste măsuri au dus la câteva consecințe negative asupra economiei. Comparativ cu alții, suntem mai bine, de exemplu Germania, SUA, Franța, Italia. Dacă e să cumpăram cu UK sau Spnia, putem observăm că scăderea economiei noastre a fost moderată. 

Situația economică în Israel este departe de a fi perfectă. Guvernul a creat un plan pentru patru mari segmente: medical, securitate, afaceri, piața locală. Israel a gestionat pandemia din punct de vedere economic într-un mod eficient. Politic, situația este mai rea. Vom avea alegeri?  Israel este primul stat care a impus a doua perioadă de izolare, chiar dacă are efecte asupra economiei. 

RE.opening & RE.turning to BUSINESS

ALIN POPA, Head of Residential Knight Frank România 

Pandemia a reconfigurat modelul de business dar si ideea de work place. Care sunt deciziile pe care trebuie să le ia un lider pentru a avea un management eficient?

În perioadele acestea în care cu toții ne confruntăm cu provocări pe plan profesional, ar trebui să ne axăm mult mult mai mult pe oportunități. Pandemia trebuie să fie o provocare comună, atât angajatorii cât si angajații ar trebui să facă un front comun pentru a traversa mult mai facil această perioadă. Sună foarte bine când spunem munca de acasă, dar dacă analizăm piața rezidențială din România, peste 60% din creditele impobiliare au fost achiziționate de cei care voiau spații mici. Noi am avansat un proiect rezidențial în zona Băneasa în luna februarie a acestui an, iar rezultatele au fost chiar încântătoare. Până acum  am oferit 45% din spațiul regăsit în acel proiect. Ceea ce a fost îmbucurător este faptul că în perioada de lockdown colegii mei au semnat contracte.

Este adevărat că primele trei luni de la declansarea pandemiei au influențat dedline-ul proiectelor care trebuiau finalizate, au fost mulți dezvoltatori care au lăsat deoparte proietele pentru apartamente si s-au îndreptat către cele destinate vânzării terenurilor pentru case, care în această perioadă au crescut cu 40% față de aceeasi perioadă a anului trecut. Nu cred că pe viitor ne vom muta biroul acasă.

RĂZVAN IORGU, Managing Director CBRE România 

Pentru mine este important să mă uit în această perioadă la cei care au succes, cei care îsi transformă afacerea într-un model de business de succes. Consider că privim destul de simplist în ceea ce priveste viața de real estate de la noi, însă dacă ne uităm în piața internațională lucrurile stau cu totul altfel. Multe companii profită de oportunitățile pe care le oferă acum piața: Facebook, Amazon, Microsfot si-au continua investițiile în spații de lucru. Ca să putem avea o privire corectă si de ansamblu în această zonă este important  să ne putem întrebarea: cum privim spațiile de birouri, dacă le privim ca pe un centru de cost înseamnă că ne întoarcem în timp, undeva prin 2007. Trebuie să le privim din punct de vedere al unui instrument de a ne propulsa afacerea. Proiectele de birouri se împart în două categorii: cele care sunt în plină dezvoltare si cele care sunt stagnate din lipsa de predictibilitate. Dacă este ceva ce mă deranjează foarte tare la această perioadă este această lipsă de predictibilitate. Referitor la lucrul de acasă, mie îmi place să lucrez de acasă, să stau în sânul familiei, dar atâta timp cât aceasta este o decizie ce îmi aparține, nu să fiu obligat să fac acest lucru.

ANDREI POGONARU, Partner CEFS

În această perioadă, noi ne-am mutat cu birourile într-un singur loc  si ce a contat foarte mult pentru noi a fost faptul că ne-am văzut fața-n fața, mai ales in momentele dificile din lunile iulie-august. Acest mixt între virtual si fizic în sfârsit se întâmplă. Sinceri, eu îmi doresc să fiu în prezența colegilor. În ceea ce priveste mall ca business, să stiți că mall-ul este un organism viu. El are o dinamica care în ultima criză nu a fost deloc usoară, vorbim aici de la măsurile de sănătate luate si până la cele de business. La început nu se stia nimic , ceea ce ne crea tuturor o stare de disconfort, dar pe măsură ce am reusit să amân deciziile, cu atât acestea au fost mai bune, asta este ceea ce am observat eu. Si un mall trebuie să aibă partea de online, este ceea ce am învățat în această perioadă. Toate evenimentele pe care le făceam si ele se duc spre o componentă online, make-up-urile se pot realiza si prin zoom. Recunosc că, nouă, ca proprietari de mall, ne era frică de online, dar în timp am început să privim acest aspet ca pe un avantaj. Si până la urmă am reusit să găsim plusurile situație, o situație de care noi, repet, ne temeam.

 

 RE.imagining THE NEW NORMAL – THE NEW MARKETING VS THE NEW CUSTOMER

SERGIU MIRCEA, Director Marketing si Comunicare Banca Transilvania

Acum sistemul bancar se luptă să nu devină un provider de utilități pe care îl vedem în domenii precum energie, internet etc. Bătălia de fapt aici se dă: să rămâi relevant în relația cu clientul tău și să nu fi un furnizor de utilitate care pur și simplu oferi un serviciu. Asta e bătălia pe care o duc acum băncile. În momentul în care devi o utilitate vei avea o marjă mult mai coborâtă decât dacă ești o companie și ai monopol pe relația cu clientul. Vor fi bănci care vor reuși să facă tranziția asta și care nu vor reuși.

Ce s-a întamplat în ultimele șase luni este că anumite sisteme critice cum ar fi și infrastructura de plată sau infrastructura de banking și-au dovedit reziliența. Și-au dovedit că fac față.

Situația asta a fost apocaliptică pentru toată lumea. Faptul că am rezistat și plățile au mers e un punct în plus pentru că în perioada asta cumva clienții s-au uitat mai degrabă la funcțiile core. Și cumva lucrurile s-au atenuat. Ritmul schimbării, deși toată lumea vorbește că s-a accelerat, în anumite domenii s-a atenuat. Însă bătălia asta rămâne: vei fi sau nu vei fi un serviciu de utilitate.

(…) Dacă stăm să ne uităm la banking, zona de cash este iremediabil pierdută iar ăsta este un lucru foarte bun pe care oricum toată lumea și-l dorea. Ăsta e un comportament în care în zona aia nu o să mai mergem înapoi.

Overall viziunea noastră este că pe măsură ce efectele medicale si sanitare se vor îmbunătăți și lumea va reveni cumva pe stradă și se va atenua mare parte din impactul pe care îl vedem acum.

(…) Empatia e un model de business. Poți alege să fii empatic sau poți alege să nu fii empatic. Sunt o mulțime de companii care aleg să nu fie empatice și le merge foarte bine. Sunt companii în România din toate domeniile care au ales la modul voit să fie empatice. Dacă compania are în ADN-ul ei empatia trebuie să o valorifice. Dacă nu are, nu trebuie să o forțeze, pentru că va crea niște așteptări de la clienți pe care nu le vei putea face niciodată și un nu sincer la momentul potrivit poate să valoreze la fel de mult ca și un da. Teza noastră e simplă. Ține de companie. Sunt niște lucruri foarte greu de afișat dacă nu le ai. Nu merge fake it till you make it pe partea de empatie.

(…) Nu știi niciodată cât de rău poate să degenereze spirala.

CARLA PARNICĂ, Marketing & PR Manager Tinmar Energy

Î: Cât de personal poți ajunge să fii prin digital sau prin alte căi într-un domeniu precum energia?

Digitalizarea cred că va conduce la o reinventare a industriei energetice în sine. Furnizorii de energie și cred că tot lanțul de producători, distribuitori și până la consumatorii finali cred că au fost supuși acestei ere a digitalizării și cred că este important să învățăm să gestionăm lucrurile în așa fel încât să aducem beneficii în viața consumatorilor finali.

Va fi o reinventare a industriei în sine. De ce? Pentru că industria energetică pare într-adevăr mai greoaie, cu un limbaj mai de lemn, însă putem personaliza și campaniile și felul în care facem engage cu consumatorul final și cum ne adresăm lor. Cred că prin digitalizare este și o oportunitate sau un tool de comunicare potrivit. Brandurile pot să-și spună povestea altfel, cred că pot acapara mai mult prin esență și printr-un conținut de calitate și în momentul în care stii sa gestionezi cu succes acest canal cu siguranță vei ieși mai câștigat decât ai intrat în pandemie.

(…) Profilul consumatorului nu cred că s-a schimbat în pandemie cel puțin atunci când vorbim de consumul serviciilor de utilități. Clienții dintotdeauna au știut ce au nevoie și au știut ce să ceară, însă nu știu dacă au fost ascultați și nu știu dacă ei au o problemă neapărat cu furnizorii actuali sau cu faptul că vin dintr-o piață de monopol și sunt un pic bulversați probabil și de legislația aceasta în continuă schimbare care mai mult agită apele decât să le liniștească. De patru ani de zile noi comunicăm că suntem în piața liberă și încercăm să îi familiarizăm cu tot acest mecanism al schimbării. Dar, în continuare nu sunt încă conștienți că au acest drept prin lege, ei nu înțeleg că sunt mai mulți furnizori în piață și că sunt într-o piață competitivă europeană și că pot avea beneficii multiple, de la faptul că prețurile sunt mult mai competitive, pana la alte beneficii cu valoare adăugată. Întotdeauna vrem să facem parte din soluție și nu din problemă. Dar este greu. Ei sunt foarte sceptici.

(…) Nu poți să marketezi un produs sau un serviciu bazându-te doar pe profit la fel cum nu poți să faci profit dacă nu știi să marketezi corect acel produs. Empatia cumva este o valoare importantă în companie. În pandemie ne-am aplicat destul de mult pe nevoile clienților. Trebuie să fii flexibil și transparent și să poți să ai un dialog cu acești clienți. Strategia este în continuă schimbare și mereu ne adaptăm la climatul existent și cred că ne-a ajutat foarte mult experiența anilor trecuți.

Am învățat că trebuie să fii deschis la schimbare, că trebuie să știi să te adaptezi. Viitorul este pentru cei care știu să se adapteze rapid. Viteza de reacție este foarte importantă și în business și la locul de muncă și cum acționezi și cum comunici mai departe mesajul.

ANTONIO ERAM, CEO și Fondator Netopia Payments

În contextul actual înainte de a vorbi de personalizare trebuie să vorbim de depersonalizare. Ca să poți să ai succes trebuie să depersonalizezi toate acțiunile pe care le faci în sensul în care să ai acces la date în cel mai primordial format, faci deconstructia și apoi din această deconstrucție reușești cu ajutorul sculelor care există sau pe care le inventezi (machine learning, IA), începi să construiești profile și apoi te duci și faci campanii, oferte sau orice altceva care este personalizat. Și văd că ăsta este un trend.

În momentul de față ceea ce se întâmplă nu este doar pandemia. Pandemia este cireașa de pe tort. Noi trăim într-un context în care totul se schimbă. Noul normal de azi nu mai este noul normal care a fost ieri. Comportamentul utilizatorului s-a schimbat în pandemie.

Ceea ce s-a întâmplat în martie, aprilie, mai, iunie și se mai întâmplă și acum cu un nivel mai scăzut a fost să educăm lumea pe ce înseamnă schimbarea de paradigmă în businessul pe care îl fac.

În perioada pre-pandemie făceam undeva la vreo 100 de conturi pe lună, în momentul pandemiei, martie-iunie, făceam cam 1200 pe lună, dar în momentul în care toată lumea a putut să iasă din casă a scăzut numărul de înregistrări, numărul de plăți cu cardul și se pare că nu acceptă noua normalitate. Noua normalitate înseamnă să te adaptezi. Tot ce a fost înainte de 1 ianurie 2020 nu mai există. Chestia asta nu o să se mai termine niciodată, din contră vor apărea chestii din ce în ce mai provocatoare și cine nu se adaptează va fi foarte nasol.

Plățile cu cardul sunt doar o componentă. În momentul de față există soluții alternative la plata cu cardul. Viitorul plăților nu are de-a face cu plățile. Nu o să mai conteze. Contează intenția și execuția, dar cum o faci, prin ce o faci este irelevant.

În următoarea perioadă vor exista mașini care vor discuta cu mașini. Mașini care vor avea suficient de multă inteligență artificială în ele încât să devină corporații prin ele însele. Deci lucrurile se schimbă într-un mod radical.

Avem o oportunitate în față să putem construi ceva radical mai bine. Dacă vom face parte din cei care înaintează mai repede vom ajunge undeva departe.

Trebuie să facem un shift radical în felul în care trăim și în care înțelegem ceea ce se întâmplă în jurul nostru dacă vrem să supraviețuim. Oricum șansele sunt mici, dar hai măcar să încercăm să le maximizăm măcar atât cât putem.

Schema de bază în momentul de față este: acoperă cât mai mult teritoriu și după aia vezi ce se întâmplă. Dematerializarea banilor, depersonalizarea este o chestie care deja s-a terminat. Lucrurile astea se întâmplă cu un motiv.

Am învățat două lucruri în toată perioada asta. Primul lucru este că tot ce știam, tot ce cunoșteam au valorat fix 0. Nu s-a aplicat, nu se aplică și nu se va aplica nimic din ce am învățat până acum. Al doilea lucru pe care l-am învățat este că am avut și încă mai am și sper să mai am o mare capacitate de a învăța lucruri noi și de a mă adapta. Rolul nostru este dat de capacitatea de a înțelege și de a acționa pe loc. Nu vă fie teamă să luați decizii. Acționați pe instinct și mai puțin pe cunoștințe.

RE.writing THE RULES – DIGITAL & AI

VOICU OPREAN, CEO și Fondator AROBS Transilvania Software

Avem acest val care sperăm să nu treacă dar cred că trebuie să luăm în calcul și componenta umană. Digitalizarea fără acea componentă umană, care este trainuită să folosească aceste procese și instrumente nu-și are sensul. Oamenii împreună cu softurile fac această digitalizare. Cred că digitalizarea este ca un tsunami venit acum și care ajută industria de IT să ajute la rândul ei mai departe acele industrii care au nevoie. Și este un proces personalizat pentru fiecare.

(…) Aș sublinia componenta de introducere treptată, nu prin șocuri. Făcând treptat acest lucru elimini acea frică. Zona de creare a unui cadru deschis și transparent în ce implică această digitalizare pentru oameni, pentru companie și pentru clienți. Până la urmă avem cei trei stakeholderi pe care ne bazăm businessul toți: angajați, clienți și parteneri. Toți cei trei trebuie să fie într-un perfect echilibru ca să poată implementa aceste strategii de digitalizare.

(…) Ar trebui să nu ne blocăm. Cred că eliminarea fricii și crearea acelui environment safe pentru toți din ecosistem ajută la eliminarea acestor blocaje, pentru că de cele mai multe ori sunt blocaje pe care ni le punem singuri.

ANDREI PITIȘ, Investitor si Fondator Simple Capital

Digitalul e o formă de interacțiune între oameni. De aceea eu aș vrea să interacționeze cu businessul meu. Însă un business digital nu are neapărat procesele interne digitalizate.

(…)  Foarte multe softuri corporate nu sunt făcute user friendly. Ei zic că utilizatorii sunt proști, dar o astfel de atitutine duce la pierderi pe termen lung.

Firmele care fac astfel de sisteme nu se preocupă de acel user experience al oamenilor care stau în spatele ecranelor. 

RĂZVAN ATIM, General Manager Eastern Europe UiPath

Ca să ajungem în zona de AI trebuie să avem un cumul de tehnologii și o lungă durată de training. Dar exerciții deja s-au făcut cu roboții care răspund la telefon și empatizează cu clienții, așa că nu mai avem mult de așteptat.

(…) Am folosit cu succes chatboții. Acolo unde oamenii pierdeau 10 minute pentru procesarea fiecărei cereri, robotul a executat-o în 10 secunde.  Avem exemple de inovație în domeniul bancar. Spre exemplu, Banca Transilvania a dezvoltat o serie de chatboți care au dat 20 de milioane de răspunsuri clienților, dar și la nivel intern.

(…) Tehnologia trebuie să facă bine umanității, să ne aducă avantaje, face parte din exponențialul de evoluție, însă unii o adoptă mai redepe, alții mai încet.

Este decizia managerului dacă păstrează o sumă de oameni să facă numai procese repetitive de tip copy/paste. Practic, omul acela e un robot, care nu aduce nicio valoare adăugată business-ului. 

ALIN DANIEL IFTEMI, Managing Director & Co-founder Modex

Mai întâi ar trebui să înțelegem ce înseamnă digitalizarea, care e doar un proces tehnic care asigură continuitatea în business. Digitalizarea poate să însemne de la un mecanism de plată până la o tehnologie de promovare a produselor. 

(…) Nu cred că managerilor ar trebui să le fie frică de schimbare. Ei ar trebui doar să caute oportunități, ceea e au făcut chiar și cei cu business-uri mai mici. Digitalizarea nu e o chestiune de frică sau de vrut, pentru că la un moment dat te va constrânge piața.

(…) Sunt școli unde nu sunt nici toalete și noi vorbim despre digitalizarea României!

Î: Ce lecție ați învățat în 6 luni de pandemie?

La nivel profesional mi-am dat seama că, cel puțin în Tech, munca de acasă poate fi eficientă și, de multe ori e mult mai eficientă. Înainte eram de acord cu acest concept parțial, dar acum sunt sigur 100% că este mult mai bun.

Pe plan personal, mi-am dat seama că în această perioadă că am avut momente când se confunda timpul de activitate cu cel personal. Trebuie să-mi acord mai multă atenție cum mă organizez. 

OVIDIU TOMA, CEO CryptoDATA

Noțiunea de transformare digitală s-a tot discutat în ultimii 10 ani, însă toată lumea vorbea în mare despre digitalizare. În ultimul an, în acest context pandemic, discuțiile s-au intensificat. Iar factorii decizionali încearcă să digitalizeze pe fast farward fără să țină cont de câteva aspecte. 90-95% dintre angajați nu știu ce înseamnă digitalizare.

(…) Pentru a veni în sprijinul unei aplicații user friendly, conceptul de securitate e lăsat în mâinile dezvoltatorului și nu în cele ale angajatului.

(…) Robotul nu vine să-ți ia jobul, ci să-ți facă munca mai ușoară. Nu cred că o să ajungem într-o lume în care roboții o să facă totul.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii