Ce cuvânt caracterizează cel mai bine anul 2021?
Ar fi două cuvinte – curaj și adaptabilitate. Curajul de depăși frica de un context necunoscut, impredictibil la nivel social, economic, uman și de a-ți adapta strategia de business pe nisipuri mișcătoare.
În Concelex, am făcut din 2021 anul în care ne-am uitat cu atenție la proiecte, la abilitățile și la potențialul nostru și am pus pe primul loc sursele în care să depunem cele mai mari energii. Am echilibrat balanța dintre lucrări publice și lucrări private și am scanat domeniile cu cel mai mare potențial de investiție. Iar rezultatele nu au întârziat să apară, adăugându-ne în portofoliu contracte pentru lucrări cu impact, de la modernizarea Academiei de Studii Economice din București, la Centrul de Patologie Neurovasculară și Neurochirurgie în cadrul celui mai amplu proiect pe care Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca l-a avut vreodată în derulare sau, tot în zona Clujului, lucrările de extindere a rețelei de apă.
Care au fost motivele dvs de îngrijorare pentru afacerea pe care o conduceți în anul 2021? (pandemia, criza economică, criza de materii prime, inflația, forța de muncă, criza guvernamentală, altele). Care sunt rezultatele activității companiei/ grupului, comparativ cu estimările de la început anului?
La nivel de industrie, 2021 a fost și este un an plin de provocări. Cred că ultimele 12 luni ne-au erodat puternic pe toți implicați în business pentru că a adus, în cascadă, nu doar motive de îngrijorare, ci adevărate dificultăți.
Privite de sus, construcțiile rămân unul din performerii economiei românești în 2021 și se așază pe un potențial de investiție nemaiîntâlnit, cu bugete venite din P.N.R.R. și alte programe europene sau naționale. Cu ce implicații însă?
Coborând la realitatea de la firul ierbii, construcțiile se află într-o situație paradoxală. Există aparent finanțare, dar există și două mari frâne puse industriei – explozia prețurilor la materialele de construcție și criza de forță de muncă. Dinamica angajărilor în construcții a crescut în ultimii ani, dar nu suficient, iar principalul catalizator a fost introducerea facilităților fiscale pentru această industrie. Pentru a acoperi nevoia proiectelor publice și private anunțate, pentru a putea pune în practică proiectele din P.N.R.R., avem nevoie de până la o dublare a angajaților din construcții.
O eliminare a facilităților fiscale făcută forțat, înainte de termen și fără a consulta oamenii din industrie va conduce fără echivoc la efecte catastrofale și pentru industrie, dar și pentru proiectele de dezvoltare. Când evidențele au demonstrat că aceste facilități au dus la un real progres pentru domeniul construcțiilor, cu o decizie contrară, rezultatele sunt predictibile și nu ne ferim să spunem că ar fi sinonimă cu sinuciderea politică și economică și ar duce un întreg sector în colaps, ar goli șantierele din România, umplându-le pe cele de peste hotare. Adică exact efectul invers a ceea ce se dorește la nivel guvernamental și economic.
Subiectul „creșteri explozive ale prețurilor la materialele de construcții versus prețurile din contracte” este în continuare pe agenda noastră la nivel de industrie. Am reclamat luni întregi aceste inadvertențe, se încearcă o reglementare legislativă prin O.G. 15 și salutăm inițiativa, dar, și aici, o colaborare mai strânsă cu mediul de business, cu cei care se confruntă zi de zi cu realitatea din teren ar duce la schimbări mai eficiente. Am început să avem licitații anulate din lipsă de ofertanți. Studiile de fezabilitate pe care se bazează procesul de achiziție publică în prezent sunt depășite, au o vechime de 2-3 ani, fără a cuprinde creșterile explozive de preț la materialele de construcție. Această situație duce la reticență, dacă nu chiar refuz din partea antreprenorilor generali de a intra în licitații cu lucrări subcotate și observăm, în ultimele luni, situații repetate de acest fel.
Un alt aspect legat tot de O.G. 15 este lăsarea în afara acestei legi a unor lucrări care nu sunt considerate a fi realizate din fonduri publice, deși beneficiarii lucrărilor sunt entități aflate sub umbrela autorităților. De exemplu, lucrări realizate pentru Societatea Națională NuclearElectrica, Hidroelectrica sau B.N.R. nu sunt considerate a fi finanțate din fonduri publice, iar actualizarea prețurilor prevăzută de noua ordonanță nu include și aceste cazuri.
Nu este suficient să existe fonduri de investiție dacă nu avem și un proces de achiziție actualizat, nu este suficient să bifăm licitații pe hârtie dacă transpunerea lor în realitate nu este realizabilă.
Anul financiar este încă în exercițiu, dar sperăm ca, la nivel de grup, cu eforturi reale pe toate fronturile și cu toate obstacolele de mai sus, să reușim să ne menținem la nivelul anului anterior ca performanță financiară.
Care au fost motivele de satisfacție sau de optimism în 2021?
Rezultatele înregistrate anul acesta de companie au fost atinse prin și de oamenii Concelex. Ne-am perfecționat în ultimul an în a folosi cu eficiență resursele interne.
În ciuda unui deficit acut de personal la nivel de industrie, pe care îl resimțim și noi puternic, am reușit să formăm o echipă puternică, stabilă și longevivă care este în continuă expansiune. Lucrările pe care am reușit să ni le adăugăm în portofoliu în ultimul an sunt un alt motiv de satisfacție, accesând proiecte variate – de la tipologie, la sursa de finanțare, de la lucrări în domeniul energetic, la construcții edilitare sau infrastructură medicală, școlară sau sportivă. Suntem aici să construim pentru România la aceleași rigori de calitate pe care le vedem în orice alt stat din U.E.
Nu în ultimul rând, ritmul de lucru din șantiere, ritm pe care l-am ținut la un tempo ridicat și care nu doar că ne-a permis să ne ducem lucrările la bun sfârșit, ci să o facem, în unele din cazuri, înainte de termenul estimat de livrare, cum este, de exemplu, cazul ansamblului rezidențial Parcului20, la care am finalizat deja prima fază și unde suntem avansați cu lucrările pentru faza secundă.
Cum caracterizați mediul privat de afaceri din România în anul 2021 în privința rezilienței și dinamicii? Argumentați.
Provocarea nu este aceea de a fi reactiv când apare o criză, ci de a fi proactiv când situația este „roz” și să asiguri reziliența companiei în fața unor situații neprevăzute, cum este pandemia de CoVid-19.
Cred că stă în ADN-ul nostru ca popor să fim capabili să ne adaptăm, să ardem etape, să recuperăm timpi pierduți sau situații aparent fără ieșire. Probabil că acesta este și unul din motivele pentru care economia românească este una din economiile care au performat cel mai bine la nivel european, chiar și în context pandemic. România a trecut peste anul 2020 cu un declin economic de doar 3,9%, rezultat peste media Uniunii Europene care a avut un declin economic de 6,2%. Business-urile locale au dezvoltat de-a lungul timpului abilitatea de a se adapta, de a găsi soluții și căi de ieșire, chiar dacă este o abordare cu dublu-sens de multe ori.
Care sunt deciziile bune pe care le-a făcut guvernul pentru încurajarea și susținerea mediului de afaceri din România în anul 2021? Care sunt lucrurile pe care trebuia să le facă, dar nu le-a făcut?
Nu suntem în măsură sau în poziția de a critica/ analiza măsurile luate de guvern din punct de vedere economic. Ce putem face noi, reprezentanții mediului de business, este să tragem semnalele de alarmă necesare atunci când fiecare sector în parte se confruntă cu obstacole.
În domeniul construcțiilor, am apreciat demersurile autorităților de a găsi mecanismele necesare pentru a surmonta problema creșterii explozive a prețurilor la materialele de construcție, dar, în colaborare cu mediul de business, aceste măsuri și-ar dovedi o aplicabilitate reală. Actualizarea prețurilor din contractele de achiziție publică și o raportare a lor la indici reali de creștere este vitală, așa cum este vitală obligativitatea ca actele normative recente de actualizare a prețurilor din contractele de achiziție publică să includă și clauze prin care autoritățile contractante să actualizeze valorile din studiile de fezabilitate. Nu putem licita și face oferte realiste cât timp documentațiile de licitație se bazează pe studii de fezabilitate expirate.
Extrem de importantă este menținerea facilităților fiscale pentru angajații din construcții, facilități introduse începând cu 2019 care au adus un adevărat reviriment pentru industrie. Există recent discuții în spațiul public privind retragerea lor înainte de termenul stabilit inițial; incertitudinea face mult mai rău business-ului decât necunoașterea. O asemenea măsură ar goli șantierele din România de muncitori și ar duce la proiecte rămase doar pe hârtie.
Care considerați că vor fi cele mai mari provocări la nivel mondial în anul 2022?
În mod evident, la nivel macro-economic, vorbim despre capacitatea mediului de business de a se revigora post-pandemic. Dacă ne dorim să atingem o nouă normalitate cât mai curând, nu cred că ar trebui să mai căutăm răspuns la întrebarea „când va ajunge din nou un domeniu la nivelul dinainte de pandemie?”, ci „ce pot face pentru ca business-ul meu se intre într-un ritm constant?”.
În construcții, marea provocare este de a regăsi ritmul potrivit privind producția de materie primă, termenele de livrare și costurile aferente, în continuă creștere din cauza problemelor de transport, a lipsei personalului care să manipuleze/ descarce aceste mărfuri. Întreaga industrie se resimte la nivel mondial din cauza crizei de pe piața materialelor de construcții și, cât timp pe acest segment nu se va restabili un nou tempo, instabilitatea și fluctuațiile recente rămân marea provocare a sectorului nostru.
