Renumitele mănăstiri din Moldova reprezintă importante destinații turistice, oferind posibilitatea de a admira arhitectura religioasă moldovenească și de a cunoaște bogăția spirituală a acestor zone.
În prezent, în Moldova există peste 1.200 de biserici, 81 dintre ele fiind incluse pe lista monumentelor ocrotite de stat și 56 de mănăstiri, care fac parte, de asemenea, din patrimoniul cultural al României. Mănăstirile din nordul Moldovei sunt adevărate bijuterii ale arhitecturii medievale moldoveneşti. Opt dintre aceste mănăstiri au fost incluse în patrimoniul mondial UNESCO, devenind celebre în toată lumea și fiind vizitate anual de zeci de mii de turiști români și străini.
Mănăstirea Putna, așezată la 33 de km de orașul Rădăuți din județul Suceava, este unul dintre cele mai importante edificii religioase din România. Caracterizată de Mihai Eminescu drept „Ierusalimul neamului românesc”, Mănăstirea Putna a fost construită între anii 1466-1469 de către Ștefan cel Mare, al cărui mormânt se află în mănăstire. Este inclusă în lista monumentelor istorice din România.
Mănăstirea Văratec este situată într-o poiană la poalele munților, la 30 de km de Piatra-Neamț, fiind cea mai mare mănăstire de maici din România, aici trăind peste 400 de maici. Lăcașul de cult a fost fondat în anul 1785, îmbinând elemente arhitecturale tradiționale ale stilului moldovenesc. Ansamblul Mănăstirii Văratec a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Neamț din anul 2015.
Ctitorită de Alexandru cel Bun, Mănăstirea Moldovița a dăinuit până la sfârșitul secolului al XV‑lea, moment în care s-a prăbușit din cauza unor alunecări de teren. Ulterior, Petru Rareș a reconstruit mănăstirea, la câteva sute de metri de ruinele vechii mănăstiri. Moldovița este una dintre cele mai vechi așezări călugărești din România, fiind și ea inclusă de UNESCO pe lista patrimoniului cultural mondial.
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou a fost construită în perioada 1514-1522 în orașul Suceava. Inclusă pe lista UNESCO a patrimoniului cultural mondial, Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou a îndeplinit rolul de reședință mitropolitană a Moldovei (1522‑1677), fiind în prezent reședință a arhiepiscopilor Sucevei și Rădăuților.
Mănăstirea Humor a fost construită în anul 1530 în satul Mănăstirea Humorului din județul Suceava de către marele logofăt Toader Bubuiog, în timpul domniei lui Alexandru cel Bun. Lăcașul de cult a fost inclus pe lista monumentelor istorice din județul Suceava, dar și pe lista UNESCO a patrimonului cultural mondial. În patrimoniul Mănăstirii Humor se află mai multe obiecte cu valoare documentară și artistică, printre care 6 icoane de dimensiuni mari, pictate în secolele XV-XVI.
Mănăstirea Dragomirna este un complex mănăstiresc fortificat construit între anii 1602-1609, la 12 km de orașul Suceava. În decursul timpului, Mănăstirea Dragomirna a trecut prin încercări grele, fiind jefuită de mai multe ori de năvălitorii străini. Astfel, în 1653, după sosirea la Cetatea de Scaun a Sucevei, cazacii conduși de Timuș Hmelnițki au atacat Dragomirna și au furat toate obiectele de preț atât ale mănăstirii, cât și ale boierilor care se refugiaseră acolo.
Situată la 36 de km de Suceava și la 4 km de centrul orașului Gura Humorului, Mănăstirea Voroneț, supranumită și „Capela Sixtină a Estului”, este una dintre cele mai valoroase ctitorii ale lui Ștefan Cel Mare. Mănăstirea Voroneț a fost ridicată în anul 1488, iar culoarea predominantă a bisericii este albastrul. În 1993 a fost inclusă de UNESCO pe lista patrimoniului cultural mondial.
Construită între anii 1583-1586 și situată în satul Sucevița din județul Suceava, la o distanță de 18 km de municipiul Rădăuți, Mănăstirea Sucevița a fost inclusă în anul 1993 de UNESCO pe lista patrimoniului cultural mondial. Mănăstirea Sucevița îmbină elemente de artă bizantină și gotică, la care se adaugă elemente de arhitectură ale vechilor biserici de lemn din Moldova.
Situată în județul Suceava, la 15 km de orașul Fălticeni, Mănăstirea de călugări Râșca este singura biserică din Moldova pictată în stil bizantin. Se află la baza unui deal împădurit de pe pitoreasca vale a pârâului Râșca, afluent al râului Moldova.
Citește și: România@100: Dosar Moldova
Considerată a fi cea mai veche construcție bisericească de zid din Moldova, Mănăstirea Bogdana a fost ctitorită în a doua jumătate a secolului al XIV-lea de către voievodul Bogdan I, întemeietorul statului feudal moldovean, având inițial rolul de necropolă domnească. Bogdan I a ales acest lăcaș ca necropolă domnească atât lui, cât și urmașilor familiei sale, aici fiind îngropați domnitorii Moldovei până în timpul lui Alexandru cel Bun, dar și rudele familiilor domnitoare.
Mănăstirea Agapia este situată la 9 km de orașul Târgu Neamț, pe valea pârâului Agapia. Aceasta a fost construită între anii 1641-1643. Arhitectura bisericii nu are un stil specific. Ceea ce conferă o deosebită valoare acestui edificiu sunt frescele pictate de Nicolae Grigorescu în perioada 1858-1861.
Ansamblul Mănăstirii Agapia a fost inclus pe lista monumentelor istorice din județul Neamț din anul 2015.
Construită în 1503 de către Luca Arbore, unul dintre marii boieri ai lui Ştefan cel Mare, Mănăstirea Arbore (județul Suceava) a fost inclusă în anul 1993 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO, remarcându-se prin pictura murală exterioară.
