Cele mai mari 50 de companii au avut anul trecut o cifră de afaceri cumulată de aproximativ 25 de miliarde de lei, adică aproape un sfert din cifra de afaceri a tuturor firmelor din Moldova, arată calculele Forbes România realizate pe baza datelor de pe site-ul Ministerului de Finanțe și de pe portalul listafirme.ro. Aceste rezultate au fost obținute în condițiile în care companiile din top 50 au, împreună, puțin peste o zecime din numărul total de angajați din cele opt județe analizate (Bacău, Botoșani, Galați, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui și Vrancea).
Interesant este că între firmele din top (vezi pagina următoare) nu se află niciuna dintre firmele lui Iulian Dascălu, unul dintre cei mai puternici oameni de afaceri din Moldova. În schimb, Iulius Holding, compania care controlează deținerile lui Iulian Dascălu în cadrul diverselor proiecte imobiliare, a consemnat anul trecut un profit record, de peste 787 de milioane de lei. Valoarea este comparabilă cu suma vehiculată în privința tranzacției prin intermediul căreia Iulian Dascălu a vândut jumătate din cele patru malluri Iulius pe care le deţine, în oraşele Iaşi, Timişoara, Cluj-Napoca şi Suceava, către Atterbury Europe. De asemenea, tranzacția a inclus și o parte dintre clădirile de birouri ale omului de afaceri, precum și câteva viitoare dezvoltări imobiliare.
În schimb, topul pierderilor înregistrate anul trecut este dominat de câteva companii deținute de miliardarul indian Lakshmi Mittal (ArcelorMittal Galați și ArcelorMittal Tubular Products Roman, cu pierderi de aproximatv 150 de milioane de lei fiecare și ArcelorMittal Tubular Products Iași, cu pierderi de 35 de milioane de lei anul trecut).
Revenind la topul celor mai mari 50 de companii din Moldova din punctul de vedere al cifrei de afaceri înregistrate anul trecut, merită menționat că raportul între companiile deținute de acționari străini și români este net favorabil localnicilor, doar 20 de companii având acționar majoritar străin. Situația este fundamental diferită față de cea înregistrată la nivel național, unde antreprenorii români sunt mult mai slab reprezentați la vârf. Practic, între cele mai mari 50 de companii din România după cifra de afaceri înregistrată anul trecut se află doar Dedeman (deținut de frații Dragoș și Adrian Pavăl), RCS & RDS (Zoltan Teszari), Altex (Dan Ostahie) și Fildas Trading (Anca Vlad).
Moldova este, în aceste condiții, una dintre puținele zone în care oamenii de afaceri locali au reușit să țină piept multinaționalelor. E drept că străinii au preferat să intre în România mai degrabă prin zone care să aibă un potențial economic mai ridicat, cum a fost cazul Capitalei sau a orașelor din vestul țării, foarte bine conectate la infrastructura de transport din vestul Europei.
Cu toate acestea, ultimii ani au marcat vânzarea parțială sau totală, pe sume de ordinul zecilor și chiar și peste o sută de milioane de euro a unora dintre cele mai mari afaceri din zonă. O altă tranzacție care a ținut capul de afiș anul trecut a fost vânzarea liderului pieței de înghețată, Betty Ice, de către Vasile Armenean către grupul Unilever. De asemenea, omul de afaceri austriac Gerald Schweighofer, unul dintre cei mai importanți procesatori de lemn din țară a vândut acțiunile la compania care opera toate pădurile sale din România către un fond al casei suedeze de investiții GreenGold, fondată și condusă de românul Sorin Chiorescu. O altă tranzacție importantă a ultimilor ani a fost vânzarea de către Cătălin Grigoriu, unul dintre cei mai puternici oameni de afaceri din Bacău, a companiei de distribuție de inputuri pentru agricultură Comfert către grupul irlandez Origin.
Regiunea Moldova a marcat și o altă premieră o dată cu anunțul recent privind achiziția de către frații Pavăl (fondatorii și proprietarii Dedeman) a proiectului imobiliar The Bridge, din centrul Capitalei, pentru aproximativ 200 de milioane de euro.
De altfel, la nivelul anului trecut, cea mai mare afacere din Moldova a fost, la fel ca în fiecare dintre ultimii ani, Dedeman, cu o cifră de afaceri de peste 6,3 miliarde de lei. Este cel mai bun rezultat înregistrat până acum în istoria companiei care a ajuns cea mai mare afacere deținută de un acționar român și care a reușit să obțină și un profit remarcabil – 889 de milioane de lei, adică la fel de mult cât au înregistrat la un loc celelalte companii aflate în top 50.
Locul doi între afacerile din Moldova a fost ocupat, la mare distanță, de fostul combinat Sidex din Galați, scos recent la vânzare de către grupul ArcelorMittal, cu o cifră de afaceri de aproape 4,7 miliarde de lei. Podiumul este completat tot de un jucător străin, Delphi Diesel Systems România, din industria auto, cu afaceri de peste 2 miliarde de lei și un profit de circa 195 de milioane de lei anul trecut.
Companiile din Moldova realizaseră cumulat, la nivelul anului trecut, exporturi de circa 4,2 miliarde de euro (adică aproximativ 7% din totalul exporturilor României) și importuri de aproximativ 4,6 miliarde de euro (6% din total), deficitul comercial al zonei fiind cel mai mare înregistrat în ultimii ani. Județul Galați aduce aproximativ un sfert din importurile și exporturile zonei, companiile din acest județ fiind responsabile pentru mai bine de 9% din importurile totale de produse minerale ale României, precum și pentru mai bine de 15% din exporturile totale de grăsimi și uleiuri animale și aproape 13% din exporturile totale de metale și articole din metale.
VEZI ȘI: România@100: Cifrele Dobrogei
Cu cele aproape 26 de miliarde de lei cât a reprezentat PIB, Iași a fost la nivelul anului trecut cel mai puternic judeţ din regiunea Moldovei. Întreaga regiune a consemnat, potrivit datelor Comisiei Naționale de Prognoză, un PIB total de aproape 110 miliarde de lei. Pentru comparație, cel mai puternic județ din zona de est a României a fost în 2017, potrivit datelor CNP, Constanța, cu peste 39 de miliarde de lei. Este încă o dovadă a importanței pe care o are infrastructura în economia unui județ. În timp ce Constanța este conectată în mod direct de Capitală prin autostrada A2, Moldova este în continuare izolată de restul României în ceea ce privește autostrăzile. Chiar și așa, unele dintre cele mai înapoiate economii din regiunea Moldovei, precum județul Suceava, Botoșani sau Vaslui au înregistrat în 2017 ritmuri de creștere economică între 8,5% și 9%, valori peste media națională.
Acestea rămân, însă codașe când vine vorba de afacerile cumulate ale companiilor care au sediul acolo, potrivit datelor portalului listafirme.ro, care plasează Botoșani și Vaslui între ultimele zece județe din țară. În schimb, Iași se află, potrivit aceleiași surse, în top 10 al în privința profiturilor nete realizate, în timp ce județul Bacău ocupă locul 11, mulțumită companiei deținute de frații Pavăl.
Infrastructura deficitară a făcut ca cele mai multe din județele din Moldova să nu fie pe lista prea multor investitori străini. Conform datelor Registrului Comerțului, liderul era Iași, unde exista până la finalul anului trecut 3.800 de societăți cu participare străină la capital (locul 12 la nivel național), care aveau un capital social subscris de peste 250 de milioane de euro. În schimb, Bacău era liderul zonei în privința capitalului subscris (peste 700 de milioane de euro, locul 10 la nivel național) de cele peste 2.000 de companii cu acționari străini.
Suceava este, potrivit datelor Institului Național de Statistică, județul cu cea mai mare suprafață din Moldova, cu 8.553 de kilometri pătrați, iar Iași este județul cu cea mai mare populație (peste 935.000 de locuitori în iulie 2017), precum și județul în care se câștigă cel mai bine. În schimb, Vaslui este performerul negativ al regiunii, în condițiile în care unul din zece oameni apți de muncă este șomer. Iar aceasta este cu atât mai grav cu cât multe dintre localități au fost practic decimate prin plecarea la muncă în străinătate.
