Februarie 2018 va rămâne în biografia profesională a Laurei Codruța Kövesi, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), drept cea mai tensionată perioadă a carierei sale. În această lună, au avut loc atacuri fără precedent, dirijate de Antena 3 și România TV, care au urmărit revocarea sa din funcție. Conferința de presă a șefei DNA din 14 februarie a avut un puternic impact în spațiul public. Laura Codruța Kövesi a răspuns cu răbdare la orice întrebare a jurnaliștilor și a impresionat printr-un discurs aplicat, la obiect. Kövesi a punctat atât la „impresia artistică”, dovedind calități de lider, cât și în plan procedural. Dar n-a fost de ajuns. Peste câteva zile, pe baza unui raport discutabil, Tudorel Toader, ministrul Justiției, i-a cerut revocarea din funcție. Secția de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a dat un aviz negativ cererii ministrului Tudorel Toader, iar președintele Klaus Iohannis și-a exprimat public susținerea procurorului-șef, lăudând activitatea DNA. De asemenea, ambasadorul SUA la București, Hans Klemm, și-a exprimat „încrederea deplină în Direcția Națională Anticorupție și în conducerea sa”. De notat și vizita-fulger la București a prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, în plin scandal al revocării.
Vezi aici lista completă a celor mai influente 50 de femei, ediția 2018
Dincolo de toate aceste frământări și convulsii, rămâne activitatea instituției. Raportul de activitate al DNA pe anul 2017 arată determinarea procurorilor de a-și face treaba corect, aplicând legile, și relevă faptul că lupta împotriva corupției este departe de a se încheia. O treime din cele 1.000 de persoane trimise anul trecut în judecată de DNA au avut funcții de conducere: trei miniștri, cinci deputați, un senator, un fost președinte al Camerei Deputaților și un secretar general al guvernului. Și lupta continuă.
