Confirmarea de către Organizația Meteorologică Mondială (OMM) că 2020 a fost unul dintre cei mai calzi ani consemnați vreodată este încă un motiv puternic pentru cercetători, lideri de opinie, politicieni, organizații neguvernamentale, oameni de știință, universitari și simpli cetățeni de a lua măsuri mai drastice pentru a combate efectele schimbărilor climatice, care, într-un ritm neobosit, distrug mijloacele de trai de pe Pământ. Potrivit datelor furnizate de OMM, 2011-2020 a fost cel mai cald deceniu înregistrat, 2016, 2019 și 2020 fiind anii cu cele mai ridicate temperaturi.
António Guterres, secretarul general al ONU, și-a exprimat recent îngrijorarea față de consecințele nefaste ale schimbărilor climatice, subliniind că la 1,2 grade de încălzire peste nivelurile preindustriale, lumea este deja martoră la condiții meteorologice extreme fără precedent în fiecare regiune și pe fiecare continent. „Ne îndreptăm spre o creștere catastrofală a temperaturii cu 3 până la 5 grade Celsius în acest secol”, a avertizat el. „A face pace cu natura este sarcina definitorie a secolului 21. Trebuie să fie principala prioritate pentru toată lumea, peste tot”.
Astfel că, pandemia de COVID-19 nu este singura criză din 2020 pe care lumea și-o va aminti. O scurtă trecere în revistă a celor mai dramatice evenimente din anul precedent, provocate de schimbările climatice și, implicit, încălzirea globală, este suficient pentru a ridica îngrijorări și a reconsidera modul în care întreaga populație își desfășoară activitatea de zi cu zi. De la simpli cetățeni, până la marile corporații și guverne, este necesar un efort unitar pentru a preveni distrugerea planetei, epuizarea resurselor, foametea, epidemiile, sărăcia, războiul economic și conflictele între națiuni.
Sezonul uraganelor din Atlantic în 2020 a produs 30 de furtuni (cele mai mari înregistrate vreodată). Daunele provocate de acestea au depășit 37 de miliarde de dolari. Nivelul de dioxid de carbon din atmosferă a crescut cu 2,19 ppm (părți per milion) din 2019, ajungând la 414 ppm în 2020, contrar așteptărilor.
Inițial s-a presupus că restricțiile globale impuse pe fondul crizei COVID-19 ar putea duce la scăderea nivelului de dioxid de carbon în atmosferă. Și, cu toate că emisiile de carbon au scăzut cu 9-10% în SUA și cu 6-7% la nivel global, ca urmare a restricțiilor luate pentru combaterea pandemiei, aceste reduceri au fost compensate de carbonul eliberat de incendii. Mai mult decât atât, pe măsură ce restricțiile au fost ridicate, emisiile de carbon aproape au revenit la nivelurile pre-COVID. Specialiștii susțin că, pentru a scădea cantitatea de carbon din atmosferă, emisiile de CO2 produse de fiecare individ în parte ar trebui să atingă zero net. Anul 2020 a adus niveluri record de incendii în SUA și Arctica, dar neobișnuit de scăzute în Canada și Africa tropicală. Costul mondial al incendiilor în 2020 a fost de 17 miliarde de dolari, clasându-se drept al cincilea cel mai scump sezon de incendii.
Lista evenimentelor provocate de schimbările climatice poate continua. Dar, mai importante sunt măsurile și deciziile luate la nivel global pentru a preveni și combate astfel de dezastre, mai ales că cercetătorii din domeniu se așteaptă ca în 2021 planeta să experimenteze aceleași efecte ale schimbărilor climatice ca și în 2020.
Joe Biden a făcut o mutare decisivă în acest sens. Actualul președinte al SUA și-a anunțat deja intenția de a se alătura imediat acordului de la Paris în ziua inaugurării sale: 20 ianuarie 2021. SUA s-au retras oficial din Acordul Climatic de la Paris a doua zi după alegerile din 3 noiembrie 2020. Însă, președintele Biden consideră că abordarea schimbărilor climatice este o prioritate absolută și a propus un plan de investiții de 2 trilioane de dolari pe parcursul a patru ani.
La unison cu decizia lui Biden sunt și marile corporații. Tot mai multe dintre acestea se aliniază cu Agenda UE și își unesc forțele pentru combaterea schimbărilor climatice. Apple promite că până în 2030 va fi 100% neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon pentru lanțul de aprovizionare și produsele sale. Grupul Vodafone și-a asumat angajamentul de a reduce la net zero emisiile de carbon ale companiei la nivel global până în 2040. Google a devenit „carbon negative” în 2007, iar recent a declarat că, prin investiții în diverse tehnologii, a compensat tot carbonul produs de companie de la înființare. Gigantul tehnologic și-a propus, de asemenea, să treacă toate centrele și sucursale sale pe energie fără carbon până în 2030. În ianuarie, Microsoft a dezvăluit planurile de a deveni „carbon negativ” până în 2030. Compania aeriană low-cost Wizz Air a anunţat zece noi iniţiative de economisire a combustibilului, ca parte a angajamentului său de a reduce emisiile de carbon cu 33% până în 2030. NEPI Rockcastle, cel mai mare proprietar de mall-uri din Europa Centrală și de Est, își propune să devină neutru din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon până în anul 2030.
Este evident deja că numărul companiilor care iau măsuri pentru a combate schimbările climatice a crescut de la an la an și va continua să crească exponențial și în următoarea perioadă, pandemia fiind un trigger în acest sens. Criza sanitară a determinat oamenii să devină mai conștienți de activitățile care dăunează mediului înconjurător și să abordeze provocările legate de schimbările climatice.
Numărul de angajamente pentru a atinge zero net emisii din partea autorităților și întreprinderilor aproape că s-a dublat în mai puțin de un an (în 2020). Majoritatea acestor actori urmăresc să obțină o economie cu amprentă de carbon zero până în 2050, ca parte a campaniei ONU „Race to Zero”, cea mai mare alianță a guvernelor locale, a întreprinderilor, a investitorilor și a altor persoane care vizează reducerea emisiile de CO2. Această alianță cuprinde 22 de regiuni, 452 de orașe, 1.101 de întreprinderi, 549 de universități și 45 dintre cei mai mari investitori.
Comisia Europeană prezintă planuri tot mai îndrăznețe pentru a reduce emisiile de CO2. Potrivit unei analize a Comisiei pentru 2030, se estimează o „scădere cu aproximativ 50% a emisiilor de CO2 per kilometru pentru autoturisme, în comparație cu obiectivele stabilite pentru 2021”. Energia va deveni din ce în ce mai curată, în urma unor investiții suplimentare de 350 miliarde de euro pe an destinate producției și infrastructurii. Și, pentru a ajuta la reducerea gazelor cu efect de seră în agricultură, europenii vor fi încurajați să mănânce mai puțină carne. Analiza realizată de Greepeace arată că animalele din fermele UE „produc mai multe emisii decât mașinile și camionetele la un loc”. Într-un sondaj al Băncii Europene de Investiții la care au răspuns 27.700 de persoane din țările Uniunii Europene, 66% dintre acestea au declarat că mănâncă deja mai puțină carne pentru a combate schimbările climatice și alte 13% au declarat că intenționează să o facă în curând.
În citatul celebru „Fii schimbarea pe care vrei să o vezi în lume”, Mahatma Gandhi punctează necesitatea efortului individual pentru a crea o diferență reală în lume. Și doar acțiunile conștiente și deciziile fiecăruia în parte, alături de eforturile companiilor, ale guvernelor și ale organizațiilor pot duce la îndeplinirea obiectivului comun, acela de a combate schimbările climatice.
António Guterres, secretarul general al ONU: „A face pace cu natura este sarcina definitorie a secolului 21. Trebuie să fie principala prioritate pentru toată lumea, peste tot.”
