Forbes: Care sunt primele trei evenimente majore de pe piața editorială din România în anul 2015?
Silviu Lupescu: Evenimente majore rămân cele două târguri de carte, Bookfest și Gaudeamus, când lumea editorială „prinde viață” – în rest, viața editorială mai mult lâncezește. La polul opus, aș remarca scandalul iscat în legătură cu premiul național de poezie acordat la Botoșani, și – mai ales – cel legat de FILIT-ul de la Iași.
Primul – și nu mă refer la cauză, ci doar la efecte – vine să diminueze încă odată încrederea publicului în premiile literare, atât cât mai era.
VEZI AICI OPINIILE EDITORILOR ȘI DISTRIBUITORILOR DESPRE PIAȚA EDITORIALĂ DIN ROMÂNIA, ÎN ANUL 2015
Al doilea, demonstrează că în România orice inițiativă, orice reușită, trebuie demolată imediat din rațiuni politice. La fel a fost și cazul ICR.
Forbes: În 2015, potrivit informațiilor dvs., a crescut consumul de carte în România? Care sunt nișele de carte care au crescut și au scăzut în 2015?
Silviu Lupescu: După criza economică de acum cinci ani, piața de carte nu și-a revenit decât în foarte mică măsură. Cum să crească consumul de carte când demografic scădem și tot mai mulți tineri pleacă să studieze în străinătate, mulți alungați de un sistem de învățământ în declin prelungit și infectat de impostură? Din punct de vedere al consumului cultural, nu numai al celui de carte, suntem și vom rămâne mult timp la coada cozii Europei.
Forbes: Cine are de câștigat de pe urma reducerii TVA la carte de la 9% la 5%, începând cu 1 ianuarie 2016: editurile, distribuitorii sau publicul?
Silviu Lupescu: Teoretic, toată lumea are ceva de câștigat. Cumpărătorul de carte va resimți scăderea, mai ales pentru cărțile scumpe – cele academice, de exemplu.
Pentru librari și editori, câștigul ar fi exclusiv la nivel de cash-flow. Cumulat cu scăderea generală a TVA-ului, efectele ar trebui să fie benefice.
Forbes: Unii scriitori români se plâng de câștigurile lor mici de pe urma cărților și că nu pot să trăiască din scrisul lor. Același lucru se întâmplă și cu traducătorii. Ce mesaj le-ați transmite celor două categorii de creatori de conținut?
Silviu Lupescu: Pentru autori, cuantum-ul este cel practicat în mod uzual pe plan internațional. Câștigul mic este rezultatul tirajelor reduse din România, marea majoritate fiind sub 1.000 de exemplare. Una e să vinzi 4.000 de exemplare în Franța, de exemplu, și alta e să vinzi 500 sau 800 în România.
VEZI CARE AU FOST CELE MAI VÂNDUTE CĂRȚI ALE DISTRIBUITORILOR ÎN 2015
Mai sunt și prețurile care diferă. În România, nu poți vinde un roman de 200-300 de pagini cu 18-20 de euro.
Traducătorii au perfectă dreptate în ce privește tarifele, doar că orice creștere de tarif duce cartea la prețuri inacceptabile. Este aceeași problemă a tirajului redus, din vânzarea căruia editorul trebuie să își recupereze cheltuielile, semnificativ mai mari în cazul unei traduceri.
CEI MAI MEDIATIZAȚI ROMÂNI LA TÂRGUL GAUDEAMUS 2015
Ceea ce unii traducători nu vor să spună este că durata contractului de editare e de cinci ani – prin urmare, în cazul unei reeditări (și multe traduceri sunt reeditate mai devreme sau mai târziu), vor avea doar de câștigat.
Pe de altă parte, la noi, cu mici excepții, munca intelectuală e desconsiderată – a editorului în aceeași măsură cu a tuturor.
VEZI CĂRȚILE RECOMANDATE DE DAN C. MIHĂILESCU ÎN 2015
Forbes: În prezent, care credeți că este gradul de acoperire al librăriilor la nivel național? Ce soluții propuneți pentru creșterea numărului de librării în România?
Silviu Lupescu: Nu pot da un procent. Librării, în accepțiunea mea, mai avem în foarte puține orașe mari. Avem librării de mall, care, cu unele excepții, vând noutăți și trimit cărțile retur editurii după 4-5 luni de la apariție, ori vând tricouri, băuturi, ceramică sau mai știu eu ce altceva – solicitând editorilor rabaturi care depășesc orice închipuire.
Îmbucurător e faptul că s-a dezvoltat comerțul on-line, ponderea lui devenind semnificativă. În măsura în care se va „igieniza” – mă refer la site-urile care ademenesc clienții cu reduceri false sau recurg la practici de dumping în lupta cu concurența – cred că e-comerțul rămâne o soluție viabilă în viitorul imediat.
