Cautare




, Contributor

Scriu despre publicitate și media de 20 de ani. În 2013, am publicat cartea de interviuri „Primul an de publicitate”.

SmallBusiness |
|

Silviu Lupescu (Polirom): „Emisiunile dedicate cărților au dispărut din grilele tv., iar revistele culturale au căzut victime propriilor <<încremeniri în proiect>> și spiritului de gașcă literară care le animă”

Legislație impredictibilă, impozitarea excesivă a muncii și creșterea salarizării bugetarilor sunt câteva dintre măsurile guvernamentale care au influențat negativ mediul privat de afaceri, inclusiv piața editorială – amintește Silviu Lupescu, director general Editura Polirom.
Silviu Lupescu

Forbes: Care sunt motivele pentru care România se află în coada clasamentului consumului de carte din Uniunea Europeană? Cu alte cuvinte, de ce românii nu sunt mari cumpărători de cărți?

Silviu Lupescu: Nu suntem în coada clasamentului doar la cărți. Din câte știu, și la spectacole de teatru, concerte de muzică clasică, operă sau alte produse culturale, tot pe acolo suntem clasați.

Motivele sunt multe, începând cu educația în școală. Lecturile, chiar și bibliografia pentru bacalaureat, au devenit „virtuale” – adică se limitează la niște rezumate postate pe internet. Câte școli mai au biblioteci? Biblioteci nu sunt nici în numeroase localități medii sau mari, iar dacă sunt, fondul de carte e vechi și banii pentru achiziții lipsesc ori vin, dacă rămâne ceva, la sfârșit de an.

Apoi e problema demografică, dat fiind că unul din patru români a emigrat. Mulți erau cititori sau cumpărători de carte. Lipsesc modelele, marea majoritate a personajelor care populează audiovizualul fiind politicieni de o incultură crasă, în cazul fericit în care nu sunt și agramați. De altfel, emisiunile dedicate cărților au dispărut din grilele tv., iar revistele culturale au căzut victime propriilor „încremeniri în proiect” și spiritului de gașcă literară care le animă.

În fine, cum și venitul mediu se situează mult sub media UE, e de înțeles de ce banii pentru achiziția produselor culturale lipsesc din coșul de cumpărături. S-au născocit tot felul de tichete, dar tichetele pentru cărți au dispărut acum câțiva ani și dispărute au rămas. Cum spuneam, motivele sunt multe și diverse…

 

Forbes: În 2018, care considerați că au fost măsurile notabile decise de guvern cu impact (pozitiv sau negativ) important în piața cărții din România?

Silviu Lupescu: Sincer nu-mi amintesc vreo măsură sau vreo inițiativă legislativă notabilă. Odiseea manualelor a continuat cu rezultatele cunoscute și va continua atât timp cât abordarea va fi una pompieristică și neprofesională – manuale făcute pe genunchi în 2-3 luni.

Dinspre Ministerul Culturii, nimic nou, a fost ca și inexistent. Din această perspectivă, anul Centenarului a fost un eșec. Mai curând cred că influențele au fost cele pe care le acuză mai tot mediul de afaceri, cu excepția clientelei abonate la buget: legislație impredictibilă, impozitarea excesivă a muncii, decalajul (nesimțit? electoral?) creat prin creșterea nejustificat de mare în salarizarea bugetarilor, inflația. Nu voi detalia, dar e cert că alocând culturii un procent de cca 0,3% din buget și fără o direcție, fără obiective și programe, vom bate pasul pe loc.

 

Forbes: Migrația românilor a lovit piața forței de muncă în domeniul editorial? Altfel spus, vă confruntați în ultimii ani cu o criză a forței de muncă în domeniul dvs. de activitate? Cum gestionați această criză?

Silviu Lupescu: Criza cu care ne confruntăm este mai ales la nivelul personalului cu înaltă calificare (redactori, de exemplu), fiind doar parțial rezultatul migrației și mai mult consecința nivelului de cultură generală tot mai redus al absolvenților din facultățile pe care obișnuim să le numim „umaniste”.

E un adevăr că mulți dintre cei mai buni au plecat să studieze la universitățile din străinătate și nu s-au mai întors într-o țară în care nu meritocrația, ci clientelismul și relațiile de clan stabilesc ierarhiile. Chiar și unii dintre cei care s-au întors, regretă că au făcut-o.

Situația nu este mai bună nici la meseriile care necesită o calificare mai redusă – șoferi, magazioneri, ambalatori -, unde rata de emigrare e și mai mare. Pe scurt, trăim cu o permanentă „foame” de personal.

 

Forbes: Care sunt oportunitățile de afaceri pentru editura dvs. reprezentate de cele două târguri de carte interne – Gaudeamus și Bookfest -, dar și cele oferite de participarea la târgurile internaționale?

Silviu Lupescu: Ambele târguri interne sunt în principal târguri cu vânzare și asigură un surplus de cash-flow pentru edituri. Târgurile internaționale au fiecare specificul lor.

Participăm constant la cele de la Frankfurt și Londra, deoarece sunt prin tradiție târguri pentru profesioniști, prilej de informare privind noutățile editoriale și de achiziție a unor drepturi de traducere.

Sunt și unele târguri specializate la care participăm, spre exemplu cele dedicate cărților pentru copii. Toate au însă și o dimensiune culturală pe care nu aș putea-o măsura în bani. De pildă, atunci când un autor român e tradus la o editură importantă, evenimentul e mediatizat și are ecou.

Altminteri, așa-zisele evenimente culturale organizate la standul național sunt pur și simplu pierdere de timp și un bun prilej de turism cultural.

(2 aprilie 2019)

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii