La începutul anilor 2000, agențiile de Public Relations din România se numărau pe degetele unei singure mâini. Nici oamenii care dețineau acele firme nu știau prea bine cu ce se ocupă, iar dacă erau întrebați, răspundeau scurt: „Facem PR!” Acel „PR” era văzut ca o baghetă magică, adică făcea lucruri bune. Dar nimeni nu știa să spună care erau acele „lucruri bune”.
Ziariștii din acea vreme nu-i băgau în seamă pe PR-iști. Cei care lucrau în domeniul „economic” puneau mâna pe telefon (telefonul fix) și sunau sursele și interlocutorii de care aveau nevoie: directorii companiilor, președinții Consiliilor de Administrație, oamenii de afaceri, șefii de asociații sau de agenții. De cele mai multe ori, la capătul firului răspundea o secretară care fie spunea că domnul director este într-o ședință, reveniți mai târziu!, fie dădea buzna în ședință și-l scotea pe director, vă caută presa! Comunicarea era simplă, directă, eficientă. Dacă directorul nu putea fi prins la telefon (pentru că se dădea „rănit”), atunci ziaristul, dacă era tenace și-i „ardea buza” pentru articol, se ducea peste individ, adică aștepta în anticameră, o oră, două, până era primit. Grea viață! Și pentru ziariști, și pentru secretarele directorilor… Un amănunt important: nimeni din afara redacției nu-i cerea ziaristului să arate articolul înainte de publicare.
Au trecut anii și PR-ul românesc a căpătat puteri. Mai întâi, PR-iștii și-au câștigat conștiința de sine (rolul lor în piața comunicării), au învățat din mers, s-au adaptat la vânătoarea de clienți și, nu în ultimul rând, au ținut să se împrietenească cu ziariștii. Aceștia din urmă s-au trezit, fără să-și dorească, cu noi prieteni: PR-iștii. Se poate spune că, în prezent, nu câinele este cel mai bun prieten al omului (de presă), ci PR-istul. Mai mult, odată cu izbucnirea crizei economice din 2009 și sărăcirea presei, mulți ziariști au devenit PR-iști cu carte de muncă. Această migrare masivă a fost firească și continuă și în ziua de azi. Mirajul industriei de PR pentru ziariști nu s-a stins. Dar pentru cei rămași în breaslă, lucrurile s-au complicat. Pentru a ajunge la un manager sau la un antreprenor, drumul ziaristului trece musai pe la un PR-ist. Asta face parte din așa-numita comunicare corporate. Omul de PR trebuie să știe tot ce mișcă în jurul clientului său, câștigat și păstrat cu sacrificii: care-i tema interviului, întrebările să fie trimise dinainte, când apare articolul?, dacă apare și în print, dacă se poate pe copertă!, și, neapărat, textul să fie trimis înainte de publicare, să-l vedem și noi, ca să nu existe greșeli! Care este rolul PR-istului în toată această afacere: intermediar, curea de legătură, corector, cenzor, scriitor de comunicate, înger păzitor? Câte puțin din toate. În fapt, specialistul în PR trebuie să se priceapă la toate, să fie pregătit oricând să gestioneze imaginea clientului, atât în „vreme de pace”, dar mai ales în momentele de criză.
Merită să fii PR-ist în România? Bugetele clienților pentru această nișă de comunicare sunt foarte reduse comparativ cu cele pentru achiziția de spații de publicitate. Sunt multe situații în care agențiile de PR lucrează gratis, din dorința de a nu-și pierde clienții. Contează „relația” și mai puțin banii. Totuși, industria de PR s-a dezvoltat în ultimii cinci ani, drept dovadă este numărul de firme care au apărut și activează cu dezinvoltură.
Pentru anul 2018, „Forbes România” a monitorizat 45 de agenții de PR, care au avut în total o cifră de afaceri de 47,3 milioane de euro, în creștere cu 14,2% față de anul precedent. Profitul net total a fost de 4,02 milioane de euro, mai mare cu 28,7% față de cel calculat în 2017. Rata profitului la nivelul pieței agențiilor de PR a fost de 8,5% în 2018, iar numărul total de angajați al celor 45 de firme, conform bilanțurilor de la Ministerul Finanțelor Publice, a fost de 580 (față de 510 în 2017). Companiile cu cei mai mulți angajați au fost SmartPoint Consulting (81), Graffiti PR (71), McCann PR (48) și Golin (45).
Agenția McCann PR și-a păstrat prima poziție în topul 2018, cu o cifră de afaceri de 6,5 milioane de euro, în creștere cu 3,7% față de anul precedent. A raportat cel mai mare profit net de pe piață: 461.918 euro. De asemenea, Graffiti PR și-a conservat a doua poziție în top, cu afaceri de 5,4 milioane de euro, în creștere cu 9,1% față de 2017. Pe al treilea loc al topului a urcat SmartPoint Consulting, cu o cifră de afaceri de 4,2 milioane de euro (creștere de 26,7%) și un profit net de 391.897 euro (al doilea ca valoare din piața de PR).
Surpriza clasamentului 2018 este agenția Porter Novelli PR, parte a holdingului The Group, care a urcat de pe locul 12 în topul din 2017 pe locul 4 în 2018, având o cifră de afaceri de 3,7 milioane de euro (creștere de 325,6%) și un profit net de 386.587 euro (al treilea de pe piață). Față de anul 2017, când a ocupat locul 3, agenția Golin a coborât pe locul 5, cu o cifră de afaceri de 3,26 milioane de euro (scădere de 8,8%). Rogalski Damaschin PR își conservă locul 6, cu o cifră de afaceri de 3,21 milioane de euro (creștere de 37,1%).
În lista agențiilor de PR lipsește MSLGROUP The Practice, pentru că această divizie, în cadrul companiei Lion Communication Services SA, deținută de Publicis Groupe, nu are personalitate juridică, astfel încât bilanțul său nu există la Ministerul Finanțelor Publice.
Bilanțurile celor 45 de agenții de PR arată că doar 7 firme au raportat pierderi în 2018. Au fost 14 agenții care au avut afaceri de peste un milion de euro. Primele șase agenții din top au generat afaceri care dețin o cotă de piață 56,3% din piața totală de 47,05 milioane de euro. Acest lucru arată o concentrare a pieței, grosul bugetelor fiind controlate de un număr redus de agenții.
Alte agenții care au înregistrat creșteri ale cifrelor de afaceri față de 2017: Oxygen PR (14%), B.D.R. Associates (31,7%), DC Communication (22%), Dăescu Borțun Olteanu (61%), Links Associates (29,2%), Ran Events Communication (10%), Conan PR (47%) și 2 Active PR (32,6%).
Companii care au suferit scăderi ale cifrelor de afaceri față de 2017: V+O Communication (-17,4%), GMP PR (-23,3%), Grayling România (-25,2%), Action Global Communication (-4,1%) și Echipa de PR (-34,2%).
Bilanțul PR-ului în 2018 indică o piață concurențială, atât la nivelul firmelor mari, cât și în subsolul clasamentului, agențiile adaptându-se rapid la comunicarea digitală și orientându-se către noii „liderii spirituali” la modă: bloggerii și vloggerii.
14 este numărul agențiilor de PR care au raportat în 2018 cifre de afaceri de peste un milion de euro.
