Forbes: Care sunt motivele pentru care România se află în coada clasamentului consumului de carte din Uniunea Europeană? Cu alte cuvinte, de ce românii nu sunt mari cumpărători de cărți?
Dan Vidrașcu: Cred că trebuie să privim lucrurile în contextul lor. Statisticile despre consumul de cultură – în general – în România ne oferă cifre descurajante și este adevărat că, la nivel național, în medie, se cheltuie puțini bani pe cărți.
Ca să vă răspund strict la întrebare, motivul cred că este, în principal, unul economic: nivelul de trai al românilor este destul de scăzut, iar aceștia își investesc resursele financiare, în primul rând, pentru nevoile primordiale.
Se mai adaugă apoi motive care țin de nivelul de educație și de obișnuințele zilnice. Numărul mic de librării și bugetele foarte reduse de marketing ale editurilor au, de asemenea, un impact semnificativ în dimensiunea pieței editoriale românești.
Editura Litera editează în medie 800 de titluri pe an, cu un tiraj mediu de 3.000 de exemplare/titlu. Încercăm prin toate mijloacele – reduceri, campanii pentru încurajarea lecturii, campanii de promovare a autorilor etc. – să facem ca aceste cărți să-și găsească cititorii.
În ultimii doi ani am observat o creștere semnificativă a interesului pentru cărțile de copii. Tot mai mulți părinți sunt mai informați și mai dornici să le ofere copiilor cărți și momente de lectură în detrimentul altor distracții, ceea ce este îmbucurător. Dacă cei mici sunt încurajați să citească, pe lângă beneficiile de educație care vor fi evidente, cred că peste câțiva ani vom vorbi și de cu totul alte cifre statistice referitoare la consumul de carte în România.
Forbes: În 2018, care considerați că au fost măsurile notabile decise de guvern cu impact (pozitiv sau negativ) important în piața cărții din România?
Dan Vidrașcu: Nu aș putea să spun că anul 2018 s-a evidențiat prin vreo măsură notabilă la nivel guvernamental în ceea ce privește piața de carte din România.
Este adevărat, în ultima lună a anului trecut a fost adoptată legea care declara anul 2019 ca an al cărții și care oferă instituțiilor publice cadrul pentru realizarea unor proiecte ce ar putea influența pozitiv piața de carte. Dar, în lipsa acordării unor fonduri suplimentare acestor instituții și a unor norme metodologice foarte clare de aplicare a legii, impactul acestei inițiative foarte bune va fi unul limitat.
2018 va rămâne anul în care – prin măsura luată în 2017 de MEN de a oferi sarcina editării manualelor școlare unei singure edituri, Didactică și Pedagogică – elevii au învățat după manuale „unice” cu standarde joase din toate punctele de vedere. Această inițiativă a așezat învățământul românesc la marginea hărții educaționale europene, iar efectele ei se vor vedea probabil peste ani. Sperăm într-o remediere a acestei situații, prin reluarea, chiar în această perioadă, a sistemului de licitație pentru realizarea manualelor elevilor.
Din păcate, în România nu putem vorbi de politici guvernamentale în sprijinul editorilor, nu există taxe speciale, reduse, pentru transportul cărților prin serviciul poștei naționale (așa cum se întâmplă în alte țări).
Așadar, cărțile la prețuri accesibile, campaniile de încurajare a cititului, dotarea bibliotecilor cu fond nou de carte, programe speciale destinate profesorilor pentru achiziția de carte, toate acestea și multe alte aspecte care conferă „sănătate culturală” unei societăți rămân nevoi care vor fi satisfăcute prin efortul companiilor private și nu prin politici coerente adoptate de guvern, la nivel național.
Forbes: Migrația românilor a lovit piața forței de muncă în domeniul editorial? Altfel spus, vă confruntați în ultimii ani cu o criză a forței de muncă în domeniul dvs. de activitate? Cum gestionați această criză?
Dan Vidrașcu: Sunt multe aspecte care, în cei 30 de ani de existență, au condus la succesul de astăzi al brandului Litera: selecția bună a titlurilor, o politică editorială coerentă, care a încercat să acopere toate domeniile de interes, tehnici inovatoare de marketing și vânzări, campanii de încurajare a lecturii ș.a. Toată această dezvoltare a fost posibilă prin oamenii care construiesc echipa Litera; există un nucleu de oameni cu vechime de 10-15 ani în editură.
În același timp, atunci când vrem să dezvoltăm o colecție sau un imprint și avem nevoie să angajăm specialiști – redactori, tehnoredactori, corectori – nu ne este ușor să-i găsim. Nu aș ști să cuantific, dar probabil că migrația românilor a atins și domeniul editorial: studenții la Litere – din rândurile cărora se formează specialiștii în editare, preferă mai degrabă profesii care le aduc mai mulți bani sau preferă să își caute împlinirea profesională pe alte meleaguri.
Forbes: Care sunt oportunitățile de afaceri pentru editura dvs. reprezentate de cele două târguri de carte interne, Gaudeamus și Bookfest, dar și cele oferite de participarea la târgurile internaționale?
Dan Vidrașcu: Târgurile de carte Bookfest și Gaudeamus sunt prilejuri pentru noi de a expune mare parte din oferta Litera, de a organiza lansări sau alte evenimente în cadrul cărora să ne întâlnim cu cititorii noștri. Banii pe care îi investim în chiria, amenajarea și organizarea standurilor se află, în general, la același nivel cu cei pe care îi realizăm din vânzarea cărților, la finalul celor cinci zile de târg.
În schimb, târgurile internaționale – evenimente dedicate profesioniștilor din industria editorială din toată lumea – sunt prin definiție oportunități de afaceri: suntem prezenți în fiecare an la târgurile de carte de la Bologna, Londra și Frankfurt, de unde ne alegem cărțile sau colecțiile pe care le vom edita în anul următor, perfectăm sau încheiem contracte cu agențiile literare sau direct cu editorii străini.
Observăm tendințele, aflăm care sunt bestsellerurile, ne punem la curent cu tot ce apare nou în domeniul editorial: de la nume de autori și ilustratori până la idei de colecții și tehnologii inovatoare.
(10 aprilie 2019)
