Cautare




, Staff

Sănătate |
|

18 pentru 2018: Și mai multă efervescență

Evenimentele care au marcat anul trecut sistemul de sănătate românesc nu au fost deloc puține. La ce să ne așteptăm în continuare?
BUCURESTI - PRESEDINTIE - JURAMANT - MINISTRUL SANATATII

Asistăm, în ultima perioadă, la căderea „monștrilor sacri” ai medicinei românești, care încep să iasă din scenă, rând pe rând. Spre finalul anului 2016, dezvăluirile jurnalistei Luiza Vasiliu arătau că celebrul chirurg ortoped Gheorghe Burnei ar fi folosit proteze neomologate în intervențiile chirurgicale și ar fi făcut experimente pe copii. Prima investigație publicată de jurnalistă prezenta o pacientă a doctorului căreia i-a fost implantată o astfel de proteză neomologată și care, în urma acestor intervenții, nu a mai putut merge. Burnei, care era și șeful secției de ortopedie de la spitalul de copii Marie Curie din București, a fost plasat sub control judiciar și i-a fost interzis să profeseze în spitalele publice. Acesta a fost acuzat de malpraxis și de luare de mită. La finalul lunii septembrie 2017, medicul s-a pensionat, după ce a împlinit vârsta de 65 de ani. În tot acest timp, acesta și-a susținut nevinovăția.

Sfârșitul anului 2017 scoatea la iveală cazul unui alt medic cunoscut: Mihai Lucan, fostul șef al Institutului Clinic de Urologie și Transplant Renal din Cluj-Napoca între 2000-2017, a fost reţinut de DIICOT pentru delapidare. Medicul, alături de alte persoane, ar fi folosit bunurile Institutului Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj‑Napoca în favoarea clinicii sale private, Lukmed. Astfel, Institutul ar fi fost prejudiciat cu peste 5 milioane de lei.

Epidemia de rujeolă izbucnită în România la finalul lunii septembrie 2016 continuă să facă victime. Până în octombrie 2017, numărul total de cazuri confirmate cu rujeolă în România ajunsese la peste 9.500, din care 34 au fost decese, cele mai multe în județul Timiș, conform datelor Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile. Cazurile de rujeolă au fost înregistrate în 41 de județe. În același timp, anul trecut, România s-a confruntat și cu o criză a vaccinurilor ROR (vaccinurile împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei), însă nu numai.

Vara trecută, ministrul Sănătății, Florian Bodog, anunța începerea unei campanii de vaccinare împotriva rujeolei, implicând autoritățile locale – medicii trebuiau să identifice toți copiii neimunizați. Simultan, și părinții au fost informați că trebuie să-și imunizeze copiii.

La finalul lunii iulie, din raportul realizat de Ministerul Sănătății cu privire la criza vaccinurilor, reieșea faptul că nu existau stocuri de vaccinuri în caz de epidemie, nu exista un buget pentru situații de urgență și nici medici suficient de mulți. Potrivit aceluiași document, printre motivele care au stat la baza crizei vaccinurilor a fost refuzul părinților într-un număr din ce în ce mai mare de a-și imuniza copiii, de teama efectelor adverse.

Scandalul de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate nu pare să se termine. La finalul lui august 2017, șeful CNAS, Marian Burcea, a fost reținut de procurorii DNA, într-un dosar ce privea decontarea ilegală de servicii fictive de îngrijire medicală la domiciliu, valoarea prejudiciului ridicându-se la 3 milioane de euro. Tot atunci premierul Tudose a luat decizia de a-l demite pe Burcea. Începând cu luna noiembrie, Laurențiu Mihai, directorul executiv al Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), a fost numit preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS).

În același timp, prăpastia dintre sistemul privat de sănătate și cel de stat se adâncește din ce în mai mult. Piața serviciilor medicale private este într-o continuă creștere, tot mai mulți pacienți alegând serviciile operatorilor medicali privați, care au umplut golurile lăsate de sistemul public. Însă pacienții care nu își permit să plătească servicii private nu trebuie uitați de Stat, care trebuie să le asigure acestora accesul la servicii medicale de calitate.

Exodul cadrelor medicale din România se accentuează. O analiză a publicației americane Politico realizată pe baza datelor publicate de Comisia Europeană arată că profesioniștii din domeniul sănătății migrează din Est către Vest, adică din țările mai sărace către cele mai bogate. De altfel, țările sărace formează medici pentru vecinii lor mai bogați, iar acesta este și cazul țării noastre. România și-a pierdut jumătate din medici între anii 2009 și 2015, iar între 1997-2016 a trimis în afara granițelor 9.831 de profesioniști. Totodată, analiza subliniază diferențele în ceea ce privește cheltuielile cu sănătatea per capita la nivelul fiecărei țări, care variază drastic în Uniunea Europeană: de la 816 euro pe an în România, la peste 4.000 de euro în Luxemburg, Germania sau altă țară din Europa de Vest. În România, de exemplu, 10% din populație spune că nu beneficiază de servicii medicale, iar la 100.000 de români există un deficit de 80,2 de cadre medicale, conform Politico.

Cu toate acestea, Mihai Miron, omul de afaceri care deține grupul Ropharma, printre care și spitalul privat Sf. Constantin din Brașov, spunea, recent, într-un interviu pentru Forbes România, că intră în contact din ce în ce mai mult cu medici care vor să se reîntoarcă din străinătate și să muncească în spitalele din România, dacă li se pun la dispoziție condiții adecvate pentru a-și exercita profesia.

Un tânăr economist, Vlad Voiculescu, reprezintă imaginea schimbărilor din sănătate. Fostul ministru al Sănătății în Guvernul Cioloș se implică, în continuare, destul de activ, în sistemul de sănătate.

De profesie economist, acesta a locuit timp de 14 ani la Viena, unde a absolvit licenţa şi masterul la Universitatea de Economie şi Business. În urmă cu zece ani, el a fondat „Rețeaua Citostaticelor”, prin care reușește să aducă gratuit, din străinătate, prin intermediul unor voluntari, medicamente pentru bolnavii de cancer care nu se găsesc aici.

De asemenea, în 2014, Vlad Voiculescu a fondat, alături de Melania Medeleanu, Asociația MagiCamp, o tabără specială de vară pentru copiii cu cancer din România. Prin intermediul unei campanii care a făcut rapid înconjurul Internetului, aceștia au reușit să strângă fonduri pentru construirea unui refugiu, în București, pentru părinții copiilor care suferă de cancer. Vlad Voiculescu a devenit, astfel, un nume de urmărit și anul acesta.

Indiferent de situație, domeniul sănătății contină să fie unul extrem de efervescent, iar surprizele par departe de a se fi încheiat în 2018.

 

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii