Cautare




, Staff

Macroeconomie |
|

18 pentru 2018: MacroGrijile

De ce indicii macroeconomici extrem de favorabili din anul 2017 nu-i fac pe macroeconomiști să susțină că economia României duduie și înaintează avertismente?  
082 dosar 18 macroeconomie

Pe când majoritatea lumii businessului intra pentru prima dată în birouri în noul an și își împărtășea poveștile din cele aproape două săptămâni de concediu, în data de 8 ianuarie 2018, Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a hotărât să majoreze rata dobânzii de politică monetară la 2% pe an, de la 1,75% pe an, schimbând direcția, de la scădere spre creștere, după aproape zece ani. Precedenta direcție de creștere a fost setată în noiembrie 2007.

 

De la 10,25% la 1,75%, în șapte ani

Rata dobânzii de politică monetară a fost stabilită la 1,75% pe an, în mai 2015, reprezentând o scădere, de la 2% pe an, cât fusese în aprilie 2015. Rata dobânzii de politică monetară era, în ianuarie 2007, de 8,75%, nivel stabilit încă din iunie 2006, care a fost scăzut ulterior la 8%, în februarie 2007.

În martie și aprilie 2007, aceasta a fost de 7,5%, în mai 2007, de 7,25%, iar între iunie 2007 și octombrie 2007 de 7%. Această rată a fost majorată la 7,5%, începând cu noiembrie 2007, continuată de o creștere treptată până la 10,25%, stabilită în august 2008, când a fost urcată de la 10%, nivel stabilit începând cu iunie 2008.

Din februarie 2009, BNR a început să reducă nivelul ratei dobânzii de politică monetară, setând-o atunci la 10%. Între mai 2009 și aprilie 2010, această tendință a fost continuată cu scăderi făcute cu un pas de 50 de puncte procentuale de bază, până la nivelul de 6,5%, stabilit în aprilie 2010. Din mai 2010 până în mai 2015, a urmat o perioadă de reducere a ratei dobânzii de politică monetară cu un pas de 25 de puncte procentuale de bază.

Această perioadă a fost fragmentată de perioade mai lungi, comparativ cu atitudinea precedentă, în care nivelul ratei dobânzii de politică monetară a rămas mai mult timp la același nivel: 6,25%, între mai 2010 și octombrie 2011; 5,25%, între martie 2012 și iunie 2013; 1,75%, între mai 2015 și decembrie 2017. Toată această evoluție a fost întreruptă doar de trei luni de scădere mai accentuată, cu 50 de puncte procentuale de bază: la 5%, în iulie 2013, și la 4,5%, în august și septembrie 2013.

 

Cât se mai umflă inflația? 

BNR a susținut că a hotărât să majoreze rata dobânzii de politică monetară la 2% pe an, începând cu 9 ianuarie 2018, în condițiile în care inflația a crescut accelerat anul trecut și se așteaptă ca tendința să continue în acest an. Rata anuală a inflației a urcat de la -0,5%, în decembrie 2016, la 3,32%, în decembrie 2017, după ce, în ianuarie 2017 a intrat în teritoriul pozitiv, după doi ani, fiind de 0,1%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică.

Noul nivel al inflației este peste cel prognozat de Banca Centrală. BNR estima, în cea mai recentă prognoză, cea din noiembrie, rata anuală a inflației la 2,7% la finalul anului trecut, dar nivelul a fost cu 60 de puncte procentuale de bază peste. Totuși, nivelul de 3,32% al ratei anuale a inflației este în intervalul țintit de Banca Centrală: de 2,5%, +/- 1%.

BNR se așteaptă ca, în primăvara acestui an, rata anuală a inflației să ajungă la 3,9%, dar să încheie anul la 3,2%. Creșterea puternică din prima parte a acestui an se va face pe fondul scăderilor de taxe de la începutul anului trecut și al creșterii prețului petrolului și al combustibililor, alături de cel al energiei electrice. Acestea au fost completate de o majorare a prețurilor la unele produse alimentare, mai ales la ouă (+40%) și la unt (+20%), precum și a serviciilor.

De asemenea, ca urmare a acestor factori, rata medie anuală a inflației a urcat de la -0,1%, în decembrie 2016, la 1,3% pe baza IPC (Indicii prețurilor de consum), în decembrie 2017, iar macroeconomiștii estimează că va încheia acest an la 4%. Aprecierea este puternică, comparativ cu anii precedenți, iar efectele acesteia se vor resimți, poate nu întotdeauna negativ, și anul viitor.

În plus, în minuta ședinței de politică monetară a CA al BNR din 8 ianuarie 2018 sunt menționate „riscurile în sus la adresa perspectivei inflației venite din direcția unei posibile creșteri mai ample a costurilor firmelor, concomitent cu o restrângere a marjelor lor de profit, în principal sub influența noilor măsuri fiscale şi a tensionării pieței muncii”. Aceste măsuri fiscale se referă la faptul că, de la 1 ianuarie 2018, plata contribuțiilor a fost trecută din obligativitatea firmelor în cea a angajatului, efectul fiind de bulversare a pieței muncii.

În primul rând, nu toți angajatorii au majorat salariile, astfel încât nivelul salariului net să rămână cel de la finele anului trecut, de teamă să nu fie anulat acest mod de colectare a contribuțiilor, dacă se dovedește ineficient în practică. În al doilea rând, angajații din IT și-au pierdut un beneficiu, deoarece ei nu achitau impozit pe venit, astfel că ei au fost și mai afectați de noua reglementare.

Horia Braun Erdei, economistul-șef al BCR, a afirmat, în cadrul unui eveniment organizat de Bursa de Valori București, că „Revoluția fiscală”, respectiv modificările în ceea ce privește salariile, pot amâna niște creșteri salariale care ar fi trebuit făcute, în mod normal, ceea ce afectează consumul.

 

ROBOR-ul le-a depășit pe toate

Pe fondul creșterii inflației, dar și a unui nivel redus la care ajunsese, chiar și de sub 0,88% (cât era jumătate din rata dobânzii de politică monetară la acel moment), indicele ROBOR, cel în funcție de care se stabilesc ratele pentru diverse împrumuturi bancare, depășise rata dobânzii de politică monetară de la începutul lunii octombrie.

Majoritatea indicilor ROBOR au depășit acest nivel din 2 octombrie 2017, când cel overnight a ajuns la 1,99%, cel tomorrow next la 1,98%, cel la o săptămână la 1,89%, cel la o lună la 1,76%, cel la 6 luni la 1,78%, cel la 9 luni la 1,78%, iar cel la 12 luni la 1,8%. Excepție a făcut indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru a stabili creditele cu dobândă variabilă, în lei, care a depășit nivelul de 1,75% în data de 3 octombrie 2017, când a fost cotat la 1,8%, de la 1,71%, în ziua precedentă.

Acești indici au crescut puternic în a doua jumătate a lunii septembrie, pe fondul încasărilor mai mari la buget, iar BNR s-a văzut nevoită să injecteze în piață peste 9,35 de miliarde de lei, în data de 3 octombrie 2017, în condițiile în care nu mai făcuse operațiuni repo din octombrie 2015. Până la urmă, pentru a mai calma setea de bani din piață, în 2017, BNR a făcut operațiuni operațiuni repo de 43,7 miliarde de lei, în decurs de trei luni, cele de la sfârșitul anului, în zece ședințe.

De altfel, pe acest fond, au fost economiști care au susținut că Banca Centrală ar fi trebuit să majoreze rata dobânzii de politică monetară încă din noiembrie 2017. Dar, dacă o asemenea majorare, pe final de an, poate chiar din octombrie, în condițiile în care BNR lucrează cu proiecții și pe fondul acuzelor aduse băncilor, că nu-și achită impozitul pe profit, deși unele n-au făcut profit în criză și-au dispărut de pe piață, ar fi dus la o scădere puternică a consumului și ar fi dat peste cap toate calculele Guvernului privind creșterea economică și, mai ales, deficitul bugetar?! Greu de răspuns, în condiții de piață liberă, dar, în contextul dat, parcă „o inginerie inversă” n-ar strica.

 

Până unde a avansat, de fapt, economia? 

La aceasta s-a adăugat un avans al economiei mult peste potențial, deci, nesustenabil. Produsul Intern Brut a ajuns, la media anuală, la 7%, în primele nouă luni ale anului trecut, continuând dinamica de 4,8% din anul precedent. Problema este că mare parte din acest avans s-a făcut pe fondul unui consum tot mai mare, la care, este adevărat, au contribuit industria și, cu mult noroc, agricultura. Braun a precizat că motoarele de creștere economică sunt aproape toate sectoarele economiei, cel mai important rămânând serviciile, precum întotdeauna, iar excepție a făcut sectorul construcțiilor, a cărui evoluție a fost afectată, în ansamblu, de lipsa investițiilor în infrastructura rutieră.

Sectorul industrial din România trebuie să ducă lupta cu competitivitatea. Creșterile salariale au fost peste creșterea productivității – asta înseamnă o erodare a competitivității. Ne-a ajutat acea depreciere a cursului, dar nu este suficient. Aici, tehnologizarea tot mai pregnantă în acest sector este de urmărit”, a punctat Braun.

Astfel, nu ne putem baza pe noroc.

Într-adevăr, un 2017 foarte bun creează premise interesante pentru anul ce vine. Un mediu de afaceri care începe anul cu oportunități importante: vine cu o creștere importantă a consumului în 2017 care va continua și în anul ce vine. Deși ne așteptăm la o temperare a ritmului de creștere a consumului, acesta va rămâne la un ritm semnificativ, pentru a încuraja investițiile. De asemenea, vedem un comportament de plată al companiilor foarte bun și, nu în ultimul rând, un antreprenoriat care-și recapătă încrederea – foarte important, pentru susținerea investițiilor”, a spus Iancu Guda, președintele Asociației Analiștilor Financiar – Bancari din România și analist Coface România, în cadrul evenimentului BVB.

El a menționat o creștere a consumului anualizat de 10%, pentru anul trecut, pe fondul creșterii puternice a salariilor și a creditării.

De asemenea, președintele AAFBR a estimat că anul acesta creditarea pentru populație va crește cu 5-6%, ceea ce este semnificativ, pentru a susține investițiile din acest an. La 30 noiembrie 2017, soldul creditului pentru populație crescuse cu 6,8% (3,5% în termeni reali), faţă de 30 noiembrie 2016, până la nivelul de 235,63 de miliarde de lei, potrivit BNR.

Braun a susținut și el că a văzut o creștere a creditelor pentru investiții, din partea companiilor, completată de investițiile străine directe (ISD). La 11 luni, ISD au crescut cu 19,7%, comparativ cu perioada similară a anului anterior, ajungând până la 4,37 de miliarde de euro, conform BNR.

În acest context, majoritatea macroeconomiștilor mizează pe o creștere economică pentru acest an între 4% și 5%, mai ales a nivelului real al PIB. În plus, Barometrul Forbes indică faptul că nici cei mai pesimiști manageri nu văd o creștere economică pentru acest an de sub 3% și confirmă că vor mai exista reverberații favorabile din anului trecut. Cei mai optimiști manageri consultați de Forbes România pariază chiar pe o continuare a ritmului de 7% și peste, dacă ar fi mai puține intervenții din partea autorităților.

Nota bene bene bene: în ciuda faptului că economia a avansat atât de mult, cel mai mult din Europa, anul trecut, România s-ar putea să fi încheiat, conform datelor de până acum, acel an cu un deficit bugetar de 2,96%. Este bun doar cât să nu ne atenționeze, cu sancțiuni, Comisia Europeană pentru depășirea pragului de 3%, pe care ni l-am asumat. În fapt, a fost obținut cu greu, din pix, și fără investiții importante – deci, bani mâncați efectiv, care nu vor crea valoare adăugată, în următorii ani.

Iar deficitul bugetar a fost completat de deficitul de cont curent și de deficitul comercial. Deficitul de cont curent, în perioada ianuarie – noiembrie 2017, a crescut cu aproape 93%, față de aceeași perioadă a anului anterior, ajungând la 5,58 de miliarde de euro, conform BNR. Deficitul balanței comerciale (prețul exporturilor raportat la prețul importurilor) a crescut cu 29%, în perioada ianuarie – noiembrie 2017, față de aceeași perioadă a anului anterior, ajungând la 11,34 de miliarde de euro, potrivit INS. Avansul a apărut pe fondul creșterii exporturilor cu 9,5% (58,1 miliarde de euro), dar și a importurile cu 12,3% (69,5 miliarde de euro).

La 11 luni, „contribuția exportului net la avansul PIB și-a dublat valoarea negativă, în condițiile unei decelerări mai evidente a creșterii exporturilor în raport cu cea consemnată de dinamica importurilor; pe acest fond, soldul negativ al balanței bunurilor și serviciilor s-a cvasi-triplat, față de aceeași perioadă a anului anterior, atingând vârful ultimelor 19 trimestre”, se menționează în minuta ședinței de politică monetară a CA al BNR din data de 8 ianuarie 2018.

În același document se adaugă că: „în formarea PIB, a fost sesizat rolul important ce a revenit agriculturii, aportul acestui sector – cel mai mare din ultimii patru ani – devansându-l pe cel al industriei și fiind surclasat doar de cel al serviciilor. S-a apreciat că evoluțiile aferente trimestrului al treilea semnalizează o nouă creștere semnificativ peste așteptări a excedentului de cerere agregată, probabil atenuată ușor de majorarea temporară în acest interval a PIB potențial, sub impactul şocului pozitiv pe partea ofertei generat de anul agricol de excepţie.

Astfel, creștrea importurilor și a consumului este pusă pe seama veniturilor mai mari obținute de români, ca urmare a majorării salariilor de anul trecut. Dar spre ce și-au alocat românii bani în plus? „În perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2017, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport, 46,4% la export şi 37,3% la import, şi alte produse manufacturate, 33,4% la export şi respectiv 30,9% la import”, se scrie în comunicatul de presă al Statisticii.

Mai exact, românii au important mașini la mâna a doua din Occident, pe fondul eliminării taxei de mediu, la începutul anului trecut, și au exportat, ca mai mereu în ultimii ani, Dacia și ale componente auto de bază. Deci, România a importat produse cu un grad de uzură ridicat, care vor rugini aici, reprezentând un nou cost, și a exportat produse cu un grad de uzură redus, care poate fi amortizat foarte bine, în următorii ani. Poate am mai importat și multe echipamente electronice (telefoane, televizoare, calculatoare etc.) din Asia, ceea ce iarăși nu ne ajută.

În plus, România a importat produse chimice și produse conexe acestei industrii, cu o pondere de 13,4% din total importuri, comparativ cu exportul asemănător de 4,4%, în condițiile în care Oltchim încă este vândut pe bucăți, de ani buni, și de-abia anul acesta a apărut o speranță că poate reîncepe, în câțiva ani, să producă. După cum au tot susținut reprezentanții Băncii Centrale, anul trecut, românii se ambiționează să creeze locuri de muncă în străinătate.

Braun a subliniat că toată această evoluție a inflației și a deficitelor arată că economia României este supraîncălzită: „Dacă, în ultimii ani, am avut un mix destul de sustenabil sau destul de bine ancorat al politicilor macroeconomice – practic economia românească a fost caracterizată de stabilitate, ne îndreptăm ușor – ușor în zona de risc.

 

Curs leu/euro sustenabil  

Un fel de ajutor a venit de la evoluția cursului leu/euro, care, pe media anuală, a crescut, în 2017, cu 1,72%, peste media anului precedent, până la 4,5681 de lei. În plus, între nivelul cel mai redus al anului trecut, de 4,4888 de lei pentru un euro, înregistrat în data de 8 februarie, și cel mai ridicat, de 4,6597 de lei, din 29 decembrie, aprecierea euro a fost de 3,8%, în fața leului.

De asemenea, comparativ cu valoarea înregistrată la finalul anului anterior, în cursul anului trecut, euro s-a apreciat cu 2,61%. Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a susținut, iar mai mulți analiști și macroeconomiști au întărit această opinie, că o fluctuație a cursului leu/euro de 3%-4% nu poate afecta prea mult economia, ci ajută la reglarea acesteia, direct de către piață, fără să fie nevoie de intervenții masive, iar, la începutul acestui an, a menționat că nicio variație de 5-6% nu afectează grav economia românească, ci o poate ajuta.

Totuși, este greu de spus cât a intervenit BNR-ul în piață pentru a menține această fluctuație de 2%-4% de anul trecut. Instituția nu comunică asemenea intervenții în piață și nici estimări ale cursului. Cursul afișat în fiecare zi lucrătoare de către BNR este doar o medie a cursurilor principalelor bănci care joacă pe această piață.

Pentru acest an, majoritatea macroeconomiștilor susțin că acest curs va varia între 4,55 lei și 4,7 lei pentru un euro. Cei mai pesimiști macroeconomiști precizează că se poate ajunge la un 4,8 lei, dar în condițiile unei puternice instabilități.

 

Deci, sunteți pregătiți pentru aterizare?

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii