Salariile femeilor-manager din Uniunea Europeană sunt cu 23,4% mai mici decât ale bărbaților, potrivit datelor Eurostat. Mai mult, un studiu realizat de institutul McKinsey Global arată că, dacă femeile ar avea un rol identic cu cel al bărbaţilor în piaţa muncii, atunci PIB-ul mondial va creşte cu mai mult de un sfert, adică 28 de trilioane de dolari, până în 2025. La nivelul Uniunii Europene, aproape 7,3 milioane de persoane dețin funcții de conducere, dintre care 65% sunt bărbați (4,7 milioane) și 35% sunt femei (2,6 milioane). În România, ponderea femeilor asociate sau acţionare într-o firmă este de circa 40%. Datele de la Registrul Comerţului arată că din 1,2 milioane de asociaţi sau acţionari în firmele din România, 450.000 sunt femei.
Femeile-antreprenor au o altă viziune de dezvoltare a unei afaceri decât bărbaţii, iar motivaţia lor este diferită de a bărbaţilor. Femeile urmăresc, de cele mai multe ori, scopuri sociale și au viziuni ce includ impactul pozitiv asupra comunității. Studii academice argumentează că, în România, femeile sunt mai degrabă motivate în a deschide o afacere din nevoia de independenţă şi împlinire profesională pe care nu o regăsesc la locul de muncă, în timp ce bărbaţii sunt conduşi de nevoia de control şi provocări. De asemenea, studii sociologice arată faptul că afacerile conduse sau deținute de femei sunt cu 14% mai orientate spre oportunități și inițiative, cu 10% mai concentrate pe etică și integritate, cu 9% mai orientate spre eficiență și eficacitate și cu 8% mai active în dezvoltarea angajaților.
Conform unui studiu Mastercard din 2017 asupra antreprenoriatului feminin realizat în 54 de țări din lume, România este pe locul 28, cu doar 25,3% din totalul afacerilor deținute de femei, comparativ cu 30,8% în Spania, 29,6% în Polonia și 27,8% în Ungaria. Cadrul de reglementare și programele de susținere a antreprenoriatului par să nu ia în considerare nevoile specifice ale femeilor, în general, și ale femeilor-antreprenor în mod specific – greutatea de a combina viaţa de familie cu cea profesională, descurajarea şi neîncrederea, precum şi stereotipurile sexiste demonstrează că mentalitatea colectivă privind implicarea femeilor din România în afaceri este încă în dezvoltare. Toate femeile aflate la conducere perseverează în lumea competitivă a afacerilor dominate de barbaţi. Prin talent si ambiţie se detaşează ca lideri de afaceri si chiar magnaţi.
Cea mai puternică femeie de afaceri din România este, fără îndoială, Anca Vlad, cea care a ocupat în premieră anul trecut și primul loc în topul Forbes al celor 50 cele mai influente femei. Fondatoarea unuia dintre cele mai puternice grupuri a construit în decursul a circa un sfert de secol o afacere valoroasă. Grupul Fildas a avut conform celor mai recente date disponibile pe site-ul Ministerului de Finanțe afaceri de peste 650 de milioane de euro în anul 2016 și are în prezent peste 6.000 de angajați. Într-o piață extrem de concurențială, cum este cea a distribuției și a vânzărilor de medicamente, creșterea cifrei de afaceri de la an la an, cu două cifre procentuale, așa cum s-a întâmplat cu companiile din cadrului grupului deținut de Anca Vlad, reprezintă o performanță deosebită. În plus, Fildas Trading și Catena Hygeia, membre ale Grupului Fildas, sunt cotate de către firmele de asigurare de credit comercial cu cel mai bun rating financiar din domeniul de distribuție și retail farmaceutic din România. În septembrie 2017, Fildas Trading a intrat, în premieră, în Top 500 cele mai mari companii din Europa Centrală și de Est, clasament realizat de firma de consultanță și analize economice Coface. Fildas Trading a intrat direct pe poziția 355, cea mai bună dintre cele opt companii românești nou-intrate în top. Activitatea antreprenoarei Anca Vlad nu se concentrează doar pe afacerile farmaceutice. Anca Vlad este președinte de onoare al Patronatului Investitorilor Autohtoni (PIAROM) și susține artele în România prin Galeria de Artă Contemporană Senso și prin sprijinirea multor artiști români.
