Cele mai recente date ale Indexului European al Consumatorului de Sănătate arată că România are, pentru al doilea an consecutiv, cel mai slab sistem medical din Europafiind devansată de țări precum Bulgaria, Albania, Macedonia sau Muntenegru. Indexul a fost realizat pe baza unor chestionare completate de pacienţi și au fost luate în calcul de la drepturile şi informarea pacienţilor până la timpii de aşteptare pentru tratament, rezultatele tratamentelor și prevenţie. De altfel, Raportul „Sănătatea pe scurt”, publicat în luna noiembrie a anului 2018 de către Comisia Europeană, arată că România rămâne una dintre țările în care sunt înregistrate discrepanțe majore între speranța de viață în rândul bărbaților (71,7 ani) și al femeilor (79,1 ani). Cea mai mare diferență, de peste 10 ani este întâlnită în Letonia și Lituania. De asemenea, România are a doua cea mai mare rată a mortalității din UE, după Bulgaria, de 1.530 decese la 100.000 locuitori, față de o medie UE de 1.036 cazuri. Cea mai frecventă cauză de deces o reprezintă bolile sistemului circulator (cardiovasculare, cerebrovasculare). Situația stării de sănătate a românilor se reflectă, însă, și prin nivelul cheltuielilor pentru sănătate, mai arată studiul. Astfel, România se află pe ultimul loc în UE, cu doar 983 euro anual pe cap de locuitor, cu peste 250 euro sub Bulgaria. La polul opus se află Luxemburg, cu 4.713 euro, în timp ce media UE este de 2.773 euro. În tot acest timp, piața serviciilor private medicale își continuă creșterea, acoperind golul lăsat de sistemul de sănătate public.
Care au fost cele mai importante evenimente ale anului 2018 care au avut loc în sistemul de sănătate public?
Salarii medicilor au fost majorate. Pe fondul exodului medicilor români în străinătate, Guvernul a decis să majoreze salariile acestora. Majorarea salarială acordată pentru a susține creșterile salariale ale medicilor și asistentelor de anul acesta a fost de 3 miliarde de lei în plus față de cele 8 miliarde de lei care fuseseră bugetate în 2017 pentru salariile cadrelor medicale. Totuși, personalului auxiliar, printre care infirmierilor, le-au scăzut salariile, din cauză că sporurile au fost reduse.
În continuare, România se confruntă cu o criză a medicamentelor. În ultimii ani, în România au apărut constant crize ale medicamentelor. De pildă, în perioada 2015-2017, peste 2.600 de sesizări legate de lipsa medicamentelor au fost înregistrate la Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (ANMDM). În prezent, pentru 24 medicamente din Programul Național de Oncologie, comercializarea în România a fost întreruptă temporar sau permanent în perioada analizată, conform raportului „Criza medicamentelor oncologice din România: cauze și soluții”, realizat de Observatorul Român de Sănătate în parteneriat cu Asociația Dăruiește Viața. Au fost identificate 9 medicamente din Programul Național de Oncologie al căror preț este mai mare în România decât în alte state ale Uniunii Europene.
Prin metoda dezvoltată în cadrul acestui studiu, au fost identificate 13 medicamente din lista Programului Național de Oncologie pentru care în prezent există un risc semnificativ de discontinuitate/dispariție din România. Principalele cauze ale riscului de dispariție a medicamentelor, identificate în raport, sunt exportul paralel (46%), interesul comercial al producătorului (23%), politica de prețuri a statului român (23%) și problemele de fabricație (8%).
Se văd reminiscențele unuia dintre scandalurile de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate: Lucian Duță, fost președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), a fost trimis în judecată de DNA, sub control judiciar pe cauțiune, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată. În perioada 2010 – 2012, Duță, în calitate de președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, a pretins de la reprezentanții a două firme de software un comision de 10% din valoarea fiecărui act adițional sau contract pe care l-a semnat în această calitate și a primit suma totală de 6,3 milioane de euro, dintre care 5,5 milioane de euro euro prin transferuri bancare și 800.000 euro în numerar. Acesta este doar unui dintre scandalurile în care a fost implicată Casa Națională de Asigurări: la finalul lui august 2017, șeful CNAS, Marian Burcea, a fost reținut de procurorii DNA, într-un dosar ce privea decontarea ilegală de servicii fictive de îngrijire medicală la domiciliu, valoarea prejudiciului ridicându-se la 3 milioane de euro.
Tot anul trecut, în cadrul Maternității Giulești, 45 copii au fost infectați cu stafilococ auriu meticilino rezistent. În urma controlului efectuat de autorități, 11 angajați ai Maternități au fost depistați cu acest stafilococ. După verificări, Maternitatea Giuleşti a primit amenzi în valoare totală de 10.000 de lei.
Totuși, este de menționat faptul că și mediul privat se confruntă cu situații limită: în toamna anului trecut, unul dintre cei mai mari furnizori privați de servicii medicale, Sanador, a fost protagonistul unui scandal: în urma unei operații de hernie inghinală, un copil de aproape doi ani a decedat, în urma unei hemoragii. Deși unitatea medicală și-a susținut nevinovăția, afirmând că au fost respectate toate procedurile, concluzia Institutului de Medicină Legală arată că un vas de sânge ar fi fost atins în timpul operaţiei, iar copilul a sângerat până a murit, fără ca medicii să reacționeze. S-a deschis o anchetă pentru ucidere din culpă.
Primul spital regional din România va fi la Brașov. Acesta va fi construit de Ministerul Sănătăţii, împreună cu autorităţile locale şi judeţene, cu sprijinul BERD (Banca Europenă pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare), pe un teren de 18 hectare. Spitalul va trata atât urgenţe, cât şi cazuri complexe. Acesta va avea Unitate de Primiri Urgenţe, un bloc operator cu 12 săli de operaţie, dotate cu aparatură modernă, un centru de transfuzie şi o bancă de sânge, un centru de transplant şi un crematoriu.
În tot acest timp, Asociația „Dăruiește Viață”, fondată de Carmen Uscatu și Oana Gheorghiu, a început construcția primului spital de Oncologie și Radioterapie pentru copiii bolnavi de cancer din România, o investiție estimată la 8 milioane de euro, bani proveniți din donații private. Unitatea va fi situată în curtea Spitalului „Marie Curie” din București, va avea o suprafață de 12.000 de metri pătrați, șase etaje cu secții care vor fi utilate și mobilate conform celor mai moderne standarde.
Per ansamblu, sistemul medical românesc va continua să surprindă și anul acesta.
