Mediul de afaceri a fost practic scuturat din temelii de acest virus, iar antreprenorii s-au văzut nevoiți de pe o zi pe alta fie să-și trimită oamenii în șomaj tehnic, fie să îi disponibilizeze.
Potrivit unui studiu realizat de PWC în perioada 23-26 martie, pe un eșantion de 91 de companii din diferite industrii, 37% dintre respondenți și-au întrerupt complet sau parțial activitatea odată cu instaurarea stării de urgență, 20% și-au redus activitatea, iar 27% spuneau că vor aplica pentru șomaj tehnic. Însă, aceste demersuri au dus la pierderea a peste 875.000 de locuri de muncă în perioada 16 martie-15 iulie, potrivit ZF, cu toate că actualul Guvern a pus la dispoziția mediului de afaceri un program de finanțare, astfel încât să vină în sprijinul acestora de a-și susține și pe perioada pandemiei atât activitatea, cât și angajații. Dar, a fost într-adevărat suficient programul IMM INVEST pentru susținerea clasei antreprenoriale din România? Iată o întrebare față de care antreprenorii și bancherii au perspective cu mult diferite.
În plus, și faptul că, de la demararea programului până la data de 3.07.2020, din cele 117.522 de cereri înscrise, doar 10.260 de dosare au fost aprobate de bănci, a ridicat multe semne de întrebare în rândul antreprenorilor.
Spre exemplu, Răsvan Radu, CEO UniCredit Bank spune : “IMM Invest este un program foarte potrivit pentru contextul actual, deoarece le permite IMM-urilor să își asigure lichiditatea necesară pentru activitățile curente sau pentru investiții prin împrumuturi bancare garantate în proporție de până la 80-90% de FNGCIMM în numele statului român, prin intermediul Ministerului de Finanțe. Prin urmare, este accesibil unui număr mare de IMM-uri”, punctând faptul că o majorare a plafonului de finanțare, așa cum a anunțat guvernul, însoțită de alte măsuri de sprijinire a economiei și a mediului de afaceri ar fi extrem de benefică, crescând nivelul de lichiditate în economie.
La nivelul ING Bank s-au trimis solicitări de la 6.100 de clienți în valoare totală de 1,5 miliarde de euro, din care aproximativ 2.300 sunt în proces de aprobare. “Au fost respinse aproximativ 2.600 de cereri fie ca urmare a faptului că nu au îndeplinit condițiile de eligibilitate ale Programului, fie nu au fost solicitări viabile”, spun reprezentanții băncii.
Pe de altă parte, extrem de mulți oameni de afaceri s-au plâns ba de durata mare a procesului de evaluare, ba de faptul că au primit banii mult prea târziu. În acest sens, Bogdan Boteanu, Head of Mid Corporate Banking ING Bank România, a declarat: “Procesul de evaluare durează aproximativ 14 zile de la colectarea informațiilor și a documentelor necesare până la aprobarea de către bancă. Perioada depinde în mare măsură de: suma solicitată, gradul de complexitate a structurii creditului solicitat, situația financiară a solicitantului și, nu în ultimul rând, de calitatea și actualitatea datelor transmise către bancă. Ca urmare a numărului foarte mare de solicitări de credit primite, precum și a modificărilor legislative și procedurale, e posibil ca în anumite cazuri termenul de procesare a cererilor să fie mai lung. Sunt însă cereri care se aprobă în aceeași zi”.
Dragos Drăghici, Director Direcția IMM, Alpha Bank România, spune că: „la nivelul băncii, contextul lansării programului IMM Invest, a determinat ca, într-un interval extrem de scurt de câteva săptămâni, să se confrunte cu un volum de cereri de credit cât pentru cel puțin șase luni de activitate în condiții normale”, ceea ce ar putea explica, sau nu, întârzierile de care se tot plâng oamenii de afaceri.
Ufuk Tandoğan, CEO Garanti BBVA România, a explicat și el de ce atât de puține companii au primit finanțare prin IMM INVEST. “Toate companiile trebuie să fie conștiente de faptul că finanțarea în cadrul programului IMM Invest ar trebui să respecte regulile de bază, aplicabile oricărui proces standard de creditare, în ceea ce privește capacitatea de rambursare. Creditul acordat prin intermediul IMM Invest reprezintă un sprijin de stat în ceea ce privește garanția și costurile împrumutului, însă, companiile trebuie să aibă capacitatea de a rambursa împrumutul, așa cum se întâmplă în cazul oricărei alte finanţări”, afirmă acesta, precizând totodată că fiecare solicitant va primi decizia băncii, după ce vor obține toate detaliile necesare, pentru a înțelege în mod clar compania, evoluția acesteia, stadiul actual, precum și planurile de dezvoltare pentru viitor.
Raiffeisen Bank a primit circa 5800 de solicitări, în valoare de 5,5 miliarde de lei, dintre care au fost aprobate aproape 1300. De asemenea și reprezentanții Raiffeisen spun că durata procesului depinde de multe variabile și de toate cele trei părți implicate, iar timpul de procesare, analiză și aprobare se împarte egal între bancă și Fond. “Ca regulă însă, durează mai puțin să acordăm un credit de capital de lucru unei companii care este deja client al băncii, la fel durează mai puțin în principiu să dăm un răspuns companiilor mici. Cu cât crește complexitatea și a afacerii și a mixului de creditare, cu atât poate dura mai mult. Pentru solicitările cărora le-au fost întocmite dosare de analiză, rata de respingere este una care se încadrează în limite obișnuite”.
Practic, toate băncile care au răspuns la solicitarea Forbes România (UniCredit Bank, Alpha Bank, ING Bank, Garanti BBVA România, Raiffeisen Bank, First Bank, OTP Bank, Citibank România) au declarat, în mare, același lucru în ceea ce privește durata procesului de finanțare.
Însă, cu toate explicațiile furnizate de bănci de-a lungul celor aproape cinci luni de pandemie, antreprenorii au tot mai multe obiecții cu privire la cum s-a desfășurat IMM INVEST, program care, pentru mulți, reprezenta o gură de oxigen sau singura șansă de a evita falimentul.
“Voit sau nevoit unele bănci au făcut confuzie între legea 364 a IMM-urilor și legea 129 privind combaterea spălării banilor în sensul în care judecau întreprinderile legate după bunul plac, fie după legea IMM-urilor, fie după legea 129, care vorbește despre beneficiarul real. Au fost bănci care, prin prisma interpretării eronate a acestor legi, refuzau dosarele pe motiv de neîncadrare în criteriile de IMM. Pe de altă parte, deși am cerut în mod expres un răspuns din partea FNGCIMM pe această speță, nu am primit ceva concret. Marea majoritate a băncilor au preferat să-și crediteze clienții deja existenți. Eu am întâlnit doar două cazuri în care băncile au acceptat clienți noi.
Deși legea spune un procent de garantare de 80% în cazul capitalului circulant și 90% în cazul creditelor de investiții din partea FNGCIMM, băncile cereau garanții la concurența sumelor împrumutate, respectiv ca și un credit absolut normal. În cazul business-urilor noi derulate de către o societate, chiar dacă acestea erau declarate, erau privite de către bănci ca și start-up-uri, în sensul în care, deși, companiile aveau activitate deja existentă, orice alt business care era supus programului IMM INVEST era tratat ca și un start-up, generând alte procente de finanțare.
Pe de altă parte, fiind considerate business-uri start-up și nivelul de garantare era diferit în cazul băncilor, ajungând uneori la unele bănci chiar și la un procent de 200% din valoarea capitalului împrumutat. Din punctul meu de vedere acest program a fost făcut cu dedicație pentru anumite firme afiliate Guvernului, FNGCIMM-ului sau altor autorități, nicidecum pentru marea masă.
Au fost extraordinar de multe cazuri în care IMM-uri cu programe si business planuri foarte bine structurate și garantate nu au putut obține finanțare din varii motive din partea băncilor. Unele bănci au tratat acest program ca pe o creditare clasică, neținând cont de faptul că există subvenții, există garantare din partea statului“, spune CFO-ul unui grup industrial care a dorit să rămână sub anonimat.
În această perioadă IMM-urile au putut accesa acest program prin intermediul celor 22 de bănci care s-au înscris ca potențiali finanțatori pentru IMM-uri. IMM Invest este un program făcut pentru minimum 40.000 de IMM-uri, ori în România, în prezent, sunt bancabile maxim 15.000 de IMM-uri. Practic, bancabilitatea unei companii este determinată de comportamentul rezonabil de plată, inclusiv în relația cu creditorii financiari și comerciali, precum și viabilitatea, decurgând inclusiv din performanța financiară a afacerii, constând în capacitatea acesteia de a genera profitabilitatea necesară rambursării finanțărilor, dar și nivelul de capitalizare, ce reprezintă până la urmă gradul în care acționarii își asumă în mod real riscurile propriei afaceri.
Dincolo de aspectele financiare, primează calitatea managementului și realismul planului de afaceri. Este posibil ca o firmă bună să fi trecut recent printr-o conjunctură nefavorabilă, iar fundamentele sănătoase ale afacerii pot fi identificate numai printr-o analiză detaliată și specifică. De asemenea și reputația proprietarilor este crucială pentru a dezvolta un parteneriat cu orice potențial client.
“Este dificil să începi un parteneriat cu companii care au avut o evoluție îndoielnică înainte de perioada pandemiei. Companiile nebancare ar trebui să beneficieze, în primul rând, de sprijinul acționarilor, fie în ceea ce privește lichiditățile injectate în companie, sau cel puțin în ceea ce privește garanțiile personale oferite, pentru a ajuta compania să urmeze un parcurs optim. Analizăm diferite aspecte, cum ar fi dacă proprietarii sunt implicați în activitatea de zi cu zi, dacă situația financiară ar putea fi îmbunătățită, sau dacă ne aflăm în fața unui model viabil de afaceri”, mai spune Ufuk Tandoğan, CEO Garanti BBVA România.
Astfel, este posibil ca o firmă bună, dar care prezintă deja un grad de îndatorare rezonabil, să ajungă la o îndatorare nesustenabilă printr-un credit adițional IMM Invest. De asemenea, contează foarte mult ca aplicanții să dovedească modul în care s-au adaptat provocării actuale legate de criza Covid. Principalele motive de respingere sunt legate de riscul crescut al domeniului de activitate în care activează compania, de comportamentul lui de plată anterior, de instabilitatea financiară a solicitantului coroborat cu un grad foarte mare de îndatorare pre-existentă, precum și de necesitatea de a identifica sensul economic al finanțării.
În cazul în care o societate este considerată nebancabilă, și totuși se dorește acordarea unei facilități de credit, aceasta va trebui să aibe un grad foarte ridicat de garantare, punându-se accent pe tipul de garanție (ipoteca, cash-colateral etc)
Mai mult decât atât, reprezentanții First Bank consideră că firmele care din diferite motive se consideră a fi nebancabile, pot totuși să acceseze finanțări de tipul factoring fără recurs, credite punte care au rambursare certă sau orice structură de finanțare prin care sursa de rambursare identificată să fie una certă.
“Firmele profitabile și bine capitalizate sunt evident preferate de instituțiile financiare. Dacă nu se încadrează în IMM Invest, pot să solicite finanțare pe schemele existente 807 sau 332 dacă se încadrează în condițiile prevăzute de acestea. Mai mult, nu trebuie să ignorăm nici măsurile fiscale acordate de guvern, respectiv bonificații la plata impozit, rambursarea TVA cu control ulterior, recuperarea indemnizațiilor plătite angajaților pentru concedii medicale și de maternitate de la Casa de Sănătate, amnistia fiscală”, spune Mihaela Mitroi, Partener, Asistență Fiscală și Juridică, EY România.
Ioana Arsenie, Strateg Financiar si Fondator Trusted Advisor consideră: “Bancabilitatea unei firme nu este dată doar de un indicator sau de ultimul an de activitate. Este o evaluare globală, care vizează și evoluția cifrelor în timp, dar și planul de afaceri, proiecțiile financiare. De cele mai multe ori, cum avem ocazia să vedem la clienții noștri de strategie financiară și contabilitate, capitalizarea firmei are un rol important. Sau, mai bine zis, multe firme sunt nebancabile deoarece nu au un minim de capitaluri proprii, rezerve, care să asigure banca că dezvoltarea se face în egală măsura și cu banii acționarilor”.
Însă, cu toate plângerile existente la adresa programului de finanțare IMM INVEST, faptul este consumat și mai rămâne doar ca antreprenorii și toate părțile implicate să privească spre viitor și să gândească soluții de îmbunătățire a acestuia.
Astfel, în ceea ce privește îmbunătățirea IMM INVEST, Ivan Vrhel, CEO Citibank România spune: “În general, este foarte important ca un astfel de program să definească clar criteriile de eligibilitate, să aibă un proces de aplicare facil și să devină disponibil foarte repede la începutul unei situații de criză. Apoi, este deopotrivă important să asigure o alocare eficientă a bugetului disponibil și cred că acest lucru se poate realiza sprijinind cu prioritate acele companii care au cele mai mari șanse de a supraviețui și de a prospera pe termen lung”, în timp ce, Roxana Hidan, Director General Adjunct, coordonator al Diviziei Retail în cadrul OTP Bank România susține: “În mod evident, este necesar să ne dorim să îmbunătățim ceea ce există deja, iar unul din punctele ce ar putea fi ajustate este finanțarea clienților care au înregistrat capitaluri proprii negative la finalul ultimului an, sub rezerva îndeplinirii anumitor condiții, și aici mă refer la acționarii care au susținut cu sume consistente dezvoltarea companiei”.
Pe de altă parte, CFO-ul grupului industrial consideră că pentru a îmbunătăți programul este necesară “o normă de creditare gândită din start împreună cu statul și cu băncile și aplicarea ei unitară fără niciun fel de interferență din partea băncilor cu criterii specifice”.
“Cred că încurajarea IMM-urilor să se capitalizeze, idee vehiculată recent, este o idee bună, cu finalitate în re-echilibrarea companiilor. Se pot acorda granturi proporționale cu valoarea aportului în creșterea capitalulului social și corelate cu neplata de dividende. Sunt de părere că trebuie susținute capacitățile noi de producție și locurile de muncă nou-create. Dincolo de aceste măsuri-suport pentru această perioadă, antreprenorii trebuie să învețe să drămuiască profiturile și să facă rezerve pentru vremuri grele, dar și să închidă proiecte și linii de business neprofitabile”, a conchis Ioana Arsenie.
