Forbes: Care sunt primele trei evenimente majore de pe piața editorială din România în anul 2015?
Marin Vidrașcu: Un eveniment foarte important al anului 2015 a fost „Noaptea Cărților Deschise”, cel mai mare manifest pro-cultură din România pe care l-am organizat cu ocazia Zilei Internaționale a Cărții, în București și Cluj. Peste 4.500 de iubitori de carte au fost prezenți în stradă, pentru a sărbători cartea, înconjurând Palatul Parlamentului și Universitatea Babeș-Bolyai.
Editura Litera a oferit aproximativ 10.000 de cărți, în demersul său de încurajare a lecturii. Acest eveniment a fost și ocazia cu care Ministrul Culturii de atunci, Ionuț Vulpescu, a anunțat proiectul de lege referitor la scăderea TVA-ului la produsele culturale, care s-a concretizat anul acesta.
VEZI AICI OPINIILE EDITORILOR ȘI DISTRIBUITORILOR DESPRE PIAȚA EDITORIALĂ DIN ROMÂNIA, ÎN ANUL 2015
Evenimentele editoriale de excepție ale anului trecut, ale Editurii Litera, au fost „Sticletele” de Donna Tartt, carte câștigătoare a Premiului Pulitzer în 2014, „Lupta mea. Cartea întâi: Moartea unui tată” de Karl Ove Knausgaard, distinsă cu Premiul Criticilor Norvegieni, care a beneficiat de o lansare în cadrul târgului Gaudeamus, în prezența Excelenței sale, doamna Tove Bruvik Westberg, ambasador al Regatului Norvegiei, și „O cale îngustă spre nordul îndepărtat” de Richard Flanagan, câștigătoare a Premiului Man Booker 2014.
Din categoria non-ficțiune, merită să amintesc două titluri importante apărute în 2015: „Capitalul în secolul XXI” de Thomas Piketty, considerată cea mai importantă carte economică a anului, și „De ce eșuează națiunile” de Daron Acemoglu și James A. Robinson, doi dintre cei mai importanţi experţi din lume în domeniul dezvoltării.
Forbes: În 2015, potrivit informațiilor dvs., a crescut consumul de carte în România? Care sunt nișele de carte care au crescut și au scăzut în 2015?
Marin Vidrașcu: Din câte am putut remarca, consumul de carte s-a stabilizat și, chiar dacă nu pare mare lucru, este un semn îmbucurător, având în vedere perioada de scădere drastică din 2008-2009 și creșterea lentă din anii următori.
VEZI CARE AU FOST CELE MAI VÂNDUTE CĂRȚI ALE DISTRIBUITORILOR ÎN 2015
S-au observat creșteri ale interesului cititorilor pentru cărțile de dezvoltare personală, sănătate și îngrijire, business și hobby sau relaxare. Pe cât de mare este interesul pentru latura profesională, pe atât crește și nevoia de relaxare, nu-i așa?
Editura Litera a publicat spre finalul anului trecut două cărți de colorat pentru adulți, ca activitate antistres, iar primul lor tiraj s-a epuizat în numai două luni de la apariția pe piață, ceea ce demonstrează că și românii au început să acorde atenție metodelor de deconectare (nu de distracție).
Forbes: Cine are de câștigat de pe urma reducerii TVA la carte de la 9% la 5%, începând cu 1 ianuarie 2016: editurile, distribuitorii sau publicul?
Marin Vidrașcu: Publicul are de câștigat întrucât tendința majoră și din partea editurilor și a distribuitorilor a fost să reducă prețurile la cartea tipărită și la e-bookuri cu echivalentul diferenței de TVA.
Litera a aplicat reducerea imediat după intrarea în vigoare a legii, pe toate canalele de distribuție. Interesul editurilor și al distribuitorilor este să profite de astfel de măsuri mult-așteptate ale statului, în sensul de a crește numărul cititorilor prin reducerea prețurilor la carte, altfel piața nu poate crește.
Situația librăriilor este descurajantă, mai ales la nivelul localităților mai mici. În toată țara există numai 260 de librării, poate chiar mai puține anul acesta.
Forbes: Unii scriitori români se plâng de câștigurile lor mici de pe urma cărților și că nu pot să trăiască din scrisul lor. Același lucru se întâmplă și cu traducătorii. Ce mesaj le-ați transmite celor două categorii de creatori de conținut?
Marin Vidrașcu: Din păcate, aceasta este realitatea în România la acest moment: scriitorii și traducătorii nu pot trăi din vânzarea de carte, dar cred că și unii și alții știu de la bun început care este stadiul pieței.
CEI MAI MEDIATIZAȚI ROMÂNI LA TÂRGUL GAUDEAMUS 2015
Nu poți să ai așteptări mari într-o piață care nu depășește 60 de milioane de euro. În funcție de cheltuielile de producție, distribuție şi promovare, editurile stabilesc o marjă procentuală pentru drepturile de autor, iar câștigul real depinde bineînțeles de vânzări. Dacă eforturile de promovare a cărții se pun la comun, atunci vânzările sunt mai bune, iar scriitorii români încep să înțeleagă acest lucru și să nu mai lase totul în baza editurilor.
Forbes: În prezent, care credeți că este gradul de acoperire al librăriilor la nivel național? Ce soluții propuneți pentru creșterea numărului de librării în România?
Marin Vidrașcu: În momentul de față, situația librăriilor este descurajantă, mai ales la nivelul localităților mai mici. În toată țara există numai 260 de librării, poate chiar mai puține anul acesta.
Slaba reprezentare a librăriilor reprezintă un obstacol foarte mare atât pentru edituri, care, deși produc carte în cantități mari și de bună calitate, nu au unde să o vândă, dar și pentru cititori, care au acces limitat la carte.
VEZI CĂRȚILE RECOMANDATE DE DAN C. MIHĂILESCU ÎN 2015
Creșterea numărului de librării se poate face numai printr-o strategie foarte bine pusă la punct de către stat și prin alocarea de fonduri, dar acest lucru poate dura ani întregi.
Cea mai rapidă soluție este ca retailerii din cât mai multe domenii să includă cartea în oferta lor, astfel încât cartea să devină un produs de larg consum, oamenii să se obișnuiască cu ea, la fel cum s-au obișnuit cu multe alte produse nu la fel de folositoare, doar datorită campaniilor de marketing.
