Forbes: Cum au influențat piața de carte din România deciziile și măsurile luate de Ministerul Educației Naționale pe parcursul anului 2017?
Andrei Niculescu: În vara lui 2017, Ministerul Educației a decis să suspende licitațiile pentru manuale digitale, care începuseră în 2013 și care ajunseseră la clasa a V-a, urmând ca dezvoltarea noilor manuale din 2018, începând cu clasele I, a II-a și a VI-a și apoi toate celelalte să cadă în sarcina exclusivă a editurii de stat, Editură Didactică și Pedagogică, aflată în controlul Ministerului.
Mai mult decât atât, cu o săptămână înainte de începerea școlii, ministrul Educației a emis un ordin prin care interzicea utilizarea la clasă a oricărui auxiliar școlar (culegere, dicționar, revistă etc.). Astfel, s-a urmărit și s-a obținut scoaterea cărților din școală, singurele cărți permise fiind aceleași manuale școlare depășite, unele vechi de peste 20 de ani.
În consecință, ceea ce a avut cel mai mult de suferit a fost educația însăși, actul educațional realizându-se fără cărți fiind profund handicapat.
Piața de carte a fost profund afectată de aceste măsuri prohibiționiste. Nu există niciun studiu oficial al pieței de carte, însă aceasta se estimează în jurul a 80-100 milioane de euro (de 4-5 ori mai puțin decât în Ungaria, spre exemplu), din care auxiliarele școlare reprezentau în jur de o treime.
Deci, întreaga industrie s-a confruntat cu o scădere majoră, iar influența asupra editurilor a fost în funcție de ponderea auxiliarelor în oferta fiecărei edituri în parte.
Ca reacție la aceste schimbări, unii editori au închis afacerea, au vândut, au intrat în insolvență sau au fost nevoiți să facă restructurări majore. Planurile editoriale s-au modificat drastic, orice investiții au fost stopate și toate eforturile au fost depuse pentru gestionarea pierderilor, într-o industrie care oricum nu a fost sprijinită niciodată de vreun organism al statului.
TOPUL EDITURILOR DIN ROMÂNIA ÎN ANUL 2017
Forbes: În 2017, creșterile veniturilor populației, generate de măsurile guvernamentale privind salarizarea, au condus la încurajarea vânzărilor de carte în România?
Andrei Niculescu: Creșterea consumului a influențat și sectorul cărții, însă doar în rândurile celor cu acces la librării offline și online. Creșterea consumului s-a făcut simțită în orașele mari, însă tendința de închidere a librăriilor continuă de mai mulți ani într-un ritm accelerat, ajungându-se să nu mai existe aproape nicio librărie în localitățile sub 50.000 de locuitori. Neîncurajarea cititului și culturii scrise și neglijarea sistematică a educației de către stat au dus la reducerea librăriilor în România de la aproximativ 1.600 de puncte de vânzare în 1990 la sub 300 de librării în 2017, întreaga piață de carte bazându-se doar pe aproximativ 10% din populație care cumpără mai mult de o carte pe an.
Pentru comparație, Germania în 1990 avea 5.000 de librării (raportul cu România respectând proporția populațiilor), iar în 2017 are 6.000 de librării.
Din păcate, comerțul online nu reușește să compenseze, deoarece numărul cititorilor este în scădere, din motivele de mai sus.
Așadar, chiar dacă cititorii cheltuiesc mai mult pe carte, discrepanța dintre publicul urban, educat, cu venituri peste medie, și cel rural se mărește constant, atât că vânzări, cât și că interes pentru carte în general.
Forbes: În opinia dvs., care au fost segmentele și domeniile producției de carte care au suferit scăderi ale vânzărilor în 2017? Care domenii au cunoscut creșteri?
Andrei Niculescu: În general, din cauza blocării folosirii auxiliarelor, automat acest segment a avut o scădere de peste 60%. Alte segmente precum limbile străine, dicționarele, cărțile de călătorie etc. sunt în scădere. Se observă creșteri cu precădere în domeniile principale din librăriile urbane: ficțiune, cărți de copii, dezvoltare personală și informare generală.
Forbes: Pe parcursul anului 2017, ați constatat o îmbunătățire a distribuției de carte? Au intervenit schimbări notabile în relația editurii dvs cu distribuitorii?
Andrei Niculescu: În general, se pot observa rezultate la acele rețele care s-au profesionalizat, au făcut investiții în sisteme informatice, în controlul vânzării și în aspectul librăriilor. Astfel, continuă tendința generală de polarizare a pieței între comerțul modern al lanțurilor importante (Cărturești, Diverta, Humanitas etc.) și librăriile mici, care se confruntă din păcate cu o scădere a publicului cititor, care are ca efect scăderea încasărilor, întârzierea plăților și, în timp, blocarea livrărilor.
Forbes: Premiile literare, interne și externe, reprezintă vectori de vânzări și de marketing în piața editorială din România? Cu alte cuvinte, o carte distinsă cu un premiu intern se vinde mai bine? Dar o traducere cu un premiu extern are un avantaj competitiv în vânzări?
Andrei Niculescu: Cu siguranță, orice fel de premiu are o influență asupra succesului unui titlu, însă nu este criteriul cel mai important și, bineînțeles, există și excepții. De asemenea, succesul este condiționat și de puterea de promovare a titlului respectiv.
Editura noastră este specializată în adaptări ale titlurilor apărute la edituri străine, așadar nu avem un feedback concret asupra gradului de influență a premiilor românești de carte. Mai mult decât premii, editura noastră se concentrează pe calitatea cât mai înaltă a conținutului. Urmărim să publicăm cărți cât mai utile, mai necesare și mai frumoase, care să se potrivească cât mai bine nevoilor și așteptărilor foarte specifice ale publicului român.
(27 aprilie 2018)
