Chiar dacă lucrurile nu se mișcă atât de repede pe cât și-ar dori pacientul român, există în prezent numeroase proiecte de construire, extindere sau modernizare a unor unități sanitare de stat și private în țară. Raluca Șoaita, fondatoarea Tesseract Architecture, studio de arhitectură specializat pe proiectarea de spitale și clinici, a livrat anul trecut servicii de proiectare pentru opt unități din sistemul public și altele numeroase din cel privat. În ultimii 17 ani, ea a participat la proiectarea a aproape 1 milion de metri pătrați de spitale și clinici medicale.
La nivelul anului trecut, cât și al ultimilor 2-3 ani, portofoliul companiei a fost compus în proporție de aproximativ 80% din proiecte pentru domeniul medical și în proporție de 20% din proiecte pentru alte domenii, precum cel industrial, logistic, office etc.
Tot anul trecut, Tesseract Architecture a finalizat un proiect major – prima etapă a Spitalului pentru copii Marie Curie (proiectul Asociației Dăruiește Viață), și așteaptă începerea etapei doi a acestui proiect, o premieră pentru România. „Este un proiect la care lucrăm deja de 5 ani și care poate fi o referință valoroasă de inovație arhitecturală atât în România, cât şi la nivel internațional”, spune Raluca Șoaita pentru Forbes.
Proiecte pe care le-a început anul trecut și care continuă în acest moment includ atât spitale publice cât și private, în domeniul oncologiei, chirurgiei plastice, psihiatriei, neurochirurgiei, și altele, în aproape toată țara.
Ea menționează că, în arhitectura medicală, ciclul de închidere este lung, mai ales când e vorba despre spitalele mari. „Putem lucra continuu câțiva ani la același proiect, până să putem vorbi despre concretizare. Când este vorba de spitale publice, acestea îşi obțin finanțarea după parcurgerea mai multor etape tehnice, între care unele includ și implicarea arhitecților, deci durata implicării poate ajunge şi la 5 ani”, explică Raluca Șoaita.
În 2022, biroul său de arhitectură a livrat servicii de proiectare în sistemul public în diferite faze pentru Spitalul Judeţean Sibiu, Spitalul Judeţean Vrancea, Institutul Inimii din Târgu Mureş, o extindere pentru Spitalul de Neurochirurgie din Iaşi, Secţia de Oncologie de la Spitalul Elias din Bucureşti, Secţia de pediatrie din Spitalul Judeţean Piatra Neamţ, spitale modulare precum cel din Constanţa din cadrul Spitalului de Boli infecţioase, sau cel din cadrul Spitalului Judeţean din Baia Mare.
Pe lângă acestea, a încheiat proiecte din sistemul de sănătate privat, cum ar fi clinici şi centre medicale din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Sibiu, Tg. Mureş, Tulcea, Constanţa, Alba-Iulia, Bacău etc., laboratoare de analize medicale, farmacii etc.
„În Moldova avem asistență tehnică în șantiere la Iași, iar în proiectare la Piatra Neamț, Iași, Bacău, Vaslui, Suceava etc. În sudul țării avem proiecte în execuție în București, Constanța, Tulcea și în proiectare în București, în județele Dolj, Olt, Caraș-Severin, Constanța, Tulcea, Ploiești, Argeș etc. În zona de nord a țării avem șantiere deschise la Timișoara, Sibiu, Cluj-Napoca și în proiectare în județele Cluj, Alba, Sibiu, Brașov, Timișoara, Oradea, Mureș, Maramureș etc”, precizează Raluca Șoaita, adăugând că majoritatea proiectelor au șansa de a se concretiza.
Tesseract este singurul studio de arhitectură local şi unul dintre puținele din această regiune a Europei care s-a specializat pe domeniul medical, iar fondatoarea sa vede în acesta un potențial uriaș de creștere, „având în vedere nevoile sistemul românesc de sănătate și gradul avansat de degradare a spitalelor românești.”
Pe termen mediu și lung, biroul de arhitectură își propune extinderea acestei expertize în domenii care s-ar putea dezvolta firesc în perioada următoare: centre paliative, clădiri logistice pentru domeniul medical, mall-uri medicale și altele. În același timp, va continua proiectarea de spații cu funcțiune logistică, de producție, administrativă, office sau educațională. „În special domeniul educațional are perspective de creștere, având în vedere infrastructura învechită în sistemul de stat și expansiunea rețelelor private, dar și celelalte sectoare. România rămâne o țintă atractivă de investiții și cu potențial ridicat de absorbție în perioada următoare”, explică arh. Raluca Șoaita.
Potrivit estimărilor companiei, cifra de afaceri pe anul trecut ar putea depăși 1,5 milioane euro, o creștere de cel puțin 20% față de anul anterior. „Este de menționat că arhitectura are și un ciclu financiar lung. Astfel încât, deși am înregistrat aproape o dublare a volumului de proiecte de la an la an, această dublare nu este proporțională cu nivelul cifrei de afaceri, deoarece încasările se înregistrează pe măsura finalizării etapelor de proiectare ale unui proiect, care pot dura și câțiva ani”. (R.Ș.)
Iar dacă a pornit de la nevoia acută de spații medicale de calitate în România, Raluca Șoaita a mers mai departe, dorind să dezvolte proiecte medicale care să testeze, să cerceteze și să propună soluții noi în domeniul medical. În plus, și-a propus să organizeze schimburi de experiențe și să redacteze ghiduri și manuale de „bune practici” pentru cei care își doresc spitale mai bune pentru România.
„Un exemplu foarte simplu în acest sens, pe care noi insistăm în toate proiectele, este abordarea multidisciplinară a unui proiect de arhitectură de spital: nu poți proiecta fără să iei în considerare nevoile tuturor celor implicați – pacienți, familiile pacienților care petrec ore lungi în spitale, staff-ul medical sau cel administrativ. De aceea, o inovație majoră pentru România, pe care noi am implementat-o deja, este implicarea altor discipline în procesul de proiectare (sociologi, psihologi, antropologi etc.) sau chiar a beneficiarilor finali ai spitalelor, prin workshopuri organizate cu pacienții sau cu echipele medicale”, mai spune ea.
În ceea ce privește limitările și provocările principale din calea aducerii la viață a unui proiect medical, fie el de stat sau privat, arh. Șoaita amintește lipsa specialiștilor locali cu experiență în domeniu (project manageri, manageri de spitale, ingineri, experți pe diferitele paliere, inclusiv echipamente medicale); lipsa referințelor moderne pentru raportare, care obligă studioul de arhitectură să aplice singur metode de cercetare; bugetarea serviciilor de proiectare, care sunt comparate cu cele de proiectare arhitecturală, mai puțin complexe; plus faptul că standardele de proiectare din România, în acest domeniu, nu au mai fost actualizate din anii ‘70.
