La mai bine de 40 de ani de la lansarea automobilului DeLorean și la peste 15 ani de la decesul lui John DeLorean, carismaticul inginer american și mașina care îi poartă numele continuă să fie un subiect de actualitate: canalul TV Discovery difuzează seria de emisiuni Expedition: Back to the Future, în care prezentatorul Josh Gates împreună cu actorul Christopher Lloyd caută „mașina timpului”, DeLorean-ul original care apare în seria Back to the Future; BBC a realizat anul acesta documentarul DeLorean: Back from the Future, iar Netflix se mândrește cu propria producție 2021 pe această temă: Myth & Mogul: John DeLorean.
Pentru FBI, care i-a întins o cursă, John DeLorean este un infractor; pentru angajații fabricii sale din Belfast, închisă ca urmare a acestui demers, DeLorean este un nemernic și un trădător; la fel, pentru cei care i-au cumpărat mașinile și s-au lovit de numeroasele probleme de fiabilitate ale acestora; pentru familia sa destrămată, a fost o dezamăgire.
Și totuși, visul lui John DeLorean, inginerul rebel care îndrăznea să fie altfel decât colegii săi scrobiți de la General Motors, a prins în siajul său milioane de oameni din întreaga lume. Cu caroseria nevopsită, din oțel inoxidabil, cu ușile care se deschideau în sus, ca aripile unui pescăruș care planează, DeLorean ar fi trebuit să fie mașina sport cu consum și preț redus.
Frumoasă, sportivă, elegantă, era… altfel, era, ca și creatorul ei, o alternativă la oferta marilor corporații auto ale vremii.
Odată cu faima planetară pe care i-a adus-o seria Back to the Future, regizată de Robert Zemeckis și produsă de Steven Spielberg, automobilul DeLorean a cunoscut o a doua tinerețe, intrând în cultura contemporană și devenind un obiect râvnit de colecționari. În Anglia și SUA au fost înființate cluburi care îi reunesc pe proprietari și pe pasionații mărcii, iar în Humble, Texas, a fost deschis un muzeu DeLorean.
Dinspre tată, John DeLorean avea origini despre care, cu oarecare indulgență, putem spune că sunt românești: Zaharia Delorean se născuse în Austro-Ungaria, într-o localitate care astăzi se numește Șugag și se află în spațiul administrativ al județului Alba. Zaharia a emigrat în SUA când avea 20 de ani și a avut patru fii. Când s-a născut John, tatăl său lucra la uzinele Ford din Detroit.
Fiindcă nu avea studii și nu vorbea bine engleza, Zaharia nu a putut obține un post mai bine plătit la Ford, lucru care l-a demoralizat și l-a făcut să aibă tendințe violente. Părinții lui John au divorțat în 1942: tatăl său a pierdut tot ce avea și a devenit victima drogurilor, sfârșind într-un adăpost pentru săraci.
Chiar dacă după divorțul părinților și-a văzut tot mai rar tatăl, soarta acestuia l-a impresionat profund pe John și a influențat câteva dintre deciziile pe care le-a luat mai târziu. Una dintre obsesiile care l-au urmărit mereu a fost să nu fie „a little guy”, cum a fost tatăl său – un tip neînsemnat, pe care nu-l ascultă nimeni.
Tot acesta este motivul pentru care în școală și liceu a fost un elev strălucit. Autorii documentarului Myth & Mogul: John DeLorean, produs și difuzat de Netflix, arată însă că, încă de pe atunci, John manifesta o nerăbdare în a avea succes, căuta mereu câte o „scurtătură”. Una dintre afacerile pe care le-a pus la cale ca adolescent s-ar fi putut termina prost dacă unul dintre profesorii săi nu ar fi intervenit și nu ar fi garantat pentru el.
După un stagiu militar de trei ani, între 1943 și 1946, John a absolvit cu onoruri una dintre cele mai prestigioase școli de inginerie ale vremii, Lawrence Institute of Technology din Detroit. În 1952 și-a luat diploma de inginer auto de la Chrysler Institute, după care a urmat cursuri serale la Școala de afaceri Ross din cadrul Universității Michigan și a obținut un MBA în 1957.
John DeLorean și-a început cariera de inginer auto la Chrysler, apoi a trecut la Packard și în cele din urmă a fost angajat de General Motors. Numele său este legat aici de succesul modelului Pontiac GTO, mașină pe care a dotat-o cu un motor puternic fără să-i crească prea mult prețul – combinație pe placul tinerei generații a anilor 60.
Cu vânzări spectaculoase, GTO l-a propulsat pe DeLorean în funcția de inginer-șef și apoi în cea de șef al diviziei Pontiac. La 40 de ani, era cel mai tânăr inginer din istoria General Motors care ocupa acest post. Lansarea modelului Pontiac Firebird avea să-i consolideze reputația ca profesionist și să-i permită să se bucure de privilegiile unei poziții în top managementul celei mai mari companii din lume din anii 70.
Înalt, elegant, carismatic, John a interpretat această oportunitate în stilul său, creându-și o imagine de non-conformist și rebel din interiorul sistemului, reușind să mențină brandul Pontiac pe profit chiar și în anii în care veniturile General Motors erau în scădere.
În mod previzibil, următoarea promovare a venit în februarie 1969, când John DeLorean a fost numit șef al mărcii-fanion a General Motors, Chevrolet. Trei ani mai târziu, când a devenit vicepreședinte, a fost evident pentru colegii din top management că John reprezenta un candidat cât se poate de serios la poziția supremă din companie – lucru care nu le era deloc pe plac.
Vrând să fie „altfel”, arătând diferit și acționând atipic, rebelul DeLorean devenise o vedetă în exteriorul General Motors și un personaj greu de înghițit în interiorul companiei, în special de ceilalți directori. DeLorean era pe atunci căsătorit cu modelul Cristina Ferrare, iar Lee Iaccoca, președintele Ford, îi fusese cavaler de onoare la nuntă.
Nelipsit de pe copertele revistelor mondene, DeLorean petrecea mult timp în California în compania celebrităților momentului. Din anturajul său făceau parte cântărețul Sammy Davis Jr, vedeta TV Johnny Carson, dar și James T. Aubrey, președintele studiourilor Metro-Goldwin-Mayer, sau Kirk Kerkorian (om de afaceri și investitor; este văzut drept cel care a făcut posibil ca Las Vegas să devină paradisul jocurilor de noroc).
Este momentul în care apetitul pentru „scurtături” al lui John DeLorean a găsit din nou ocazia de a se manifesta. Deranjat de faptul că discursul său de la întrunirea acționarilor GM din 1972 a fost modificat masiv de top managementul companiei, DeLorean l-a transformat într-o scrisoare deschisă publicată în New York Times. Spera să provoace o criză la vârful companiei, criză a cărei soluție să fie numirea sa în funcția de președinte al General Motors.
(va urma)
Foto Profimediamages.ro
