Barometrul pentru o societate sănătoasă, din punct de vedere al alfabetizării, este cartea, consideră Iren Arsene Máté, director general Curtea Veche Publishing. Aceasta punctează că măsurătorile pun România, din păcate, pe o poziție codașă.
„Există o consecință pentru industrie în care ne includem, nu prea sunt excepții. Cred că cele mai multe edituri am reușit să ne menținem, să ne conservăm și acesta este un lucru foarte important, pentru că editurile aveau probleme. Acum problemele sunt cu atât mai mari și multe. Cartea și-a pierdut acel rol de a circula cu efect în societate. Analfabetismul funcțional crește și asta arată că nu este suficient consumul de carte”, a declarat Iren Arsene Máté.
Planurile editoriale au revenit încet spre normal, de la începutul pandemiei, spune Gabriela Mitrovici, director de cercetare și dezvoltare Grupul Editorial Corint, diferența fiind că se păstrează în continuare sistemul de muncă parțial de acasă.
„Între timp ne-am extins, inclusiv numărul de salariați. Vânzările nu putem spune că au crescut foarte mult dar sperăm la mai bine. Este clar nevoie de noi programe de sprijinire a lecturii de la vârste mici. Toate editurile fac mici eforturi, dar la nivel național nu putem suplini ce ar trebui să facă Ministerul Educației”, a declarat Gabriela Mitrovici.
Lidia Bodea, director general Editura Humanitas, spune că a contat foarte mult „desantul autorilor Humanitas”, care în lunile imediat după intrarea în pandemie au venit cu titluri noi. În opinia acesteia, cea mai importantă idee este legată de ceea ce numește „principiul vaselor comunicante, între educație și nivel de trai”.
„Evident a existat o scădere a cifrei de afaceri, accentuată în primele luni, când au fost librăriile închise. Editurile s-au reechilibrat pe parcursul anului și au trecut destul de bine de sfârșitul anului 2020. Din păcate librăriile, fiind dominate de cele fizice, nu au putut recupera lunile când au stat cu lacătul pe ușă. (…) Pentru mine este de neînțeles, altfel decât rea voință, incapacitatea politicienilor de a înțelege, de a accepta, că între nivelul de educație al unei țări și nivelul de trai al cetățenilor acelei țări este o proporționalitate directă”, a spus Lidia Bodea.
Avem nevoie să impulsionăm cititul și lectura, dar avem nevoie și de ajutor din partea statului, consideră Laura Țeposu, CEO Libris. Ea punctează că toată lumea implicată în piața de carte, atât editurile cât și librăriile, face lucruri pe măsura posibilităților pentru a atrage tinerii către lectură.
„Pârghiile pe care statul le are sunt însă incomparabil mai puternice, mai ales în contextul zilelor de astăzi când creativitatea, munca intelectuală și gândirea critică sunt calități apreciate. Tot ce înseamnă munca repetitivă este înlocuită treptat de roboți. Avem nevoie de oameni culți, de oameni educați și atunci aici avem o lipsă”, a declarat Laura Țeposu.
