Cautare




, Contributor

Scriu despre publicitate și media de 20 de ani. În 2013, am publicat cartea de interviuri „Primul an de publicitate”.

SmallBusiness |
|

Lidia Bodea (Humanitas): „La noi, cu greu putem numi ceva mai cu sistem și mai cu înverșunare pus la pământ ca educația”

Lidia Bodea, directorul general al Editurii Humanitas, constată că societatea românească este codașă în Europa, în multe domenii, de la consumul de săpun până la consumul de artă. În schimb, este fruntașă la abandonul școlar și violența domestică. Numitorul comun al acestor lucruri este Educația... pusă la pământ.
Lidia Bodea_Foto LB Vlad Nicula

Credit foto: Vlad Nicula

Forbes: Care sunt motivele pentru care România se află în coada clasamentului consumului de carte din Uniunea Europeană? Cu alte cuvinte, de ce românii nu sunt mari cumpărători de cărți?

Lidia Bodea: Cred că, din capul locului, se cuvine să prindem întrebarea dumneavoastră în tabloul ceva mai larg și mai complicat al așa-numitului „excepționalism negativ” al României.

Suntem la coada clasamentelor nu doar când vine vorba despre cumpărat și citit cărți. De la consumul de săpun și pastă de dinți până la consumul de artă, societatea românească e codașă. Dar e… fruntașă la numărul de copii abandonați, la numărul mamelor minore, la cazurile de violență domestică, la abandon școlar etc.

Care e numitorul comun pentru toate aceste lucruri? Educația. Nu ne naștem gata civilizați, culți, puși pe citit, ci ne șlefuim cu timpul – în familie și în școală. Or, la noi, cu greu putem numi ceva mai cu sistem și mai cu înverșunare pus la pământ ca educația.

Avem o școală care, departe de a deschide gustul pentru lectură (cum și de ce? – aici e rost pentru o dezbatere întreagă), e pesemne școala europeană de pe băncile căreia ies cei mai puțini cititori. Care, ca să rămână cititori și cumpărători constanți de carte, trebuie să aibă norocul de a trăi, și nu de pe o zi pe alta, de la un salariu la altul, într-un oraș destul de mare, cu biblioteci active și cu librării.

 

Forbes: În 2018, care considerați că au fost măsurile notabile decise de guvern cu impact (pozitiv sau negativ) important în piața cărții din România?

Lidia Bodea: Cu adevărat notabil și de impact, ca să reiau întocmai cuvintele din întrebare, a fost că nu s-a luat nici un fel de măsură, deși, la nivel de retorică goală, educația, cultura, cartea sunt declarate mari priorități naționale. În faptă, cum bine știm, prioritățile au fost și în 2018 cele pe care le știam din 2017 și pe care le simțim și în 2019.

La Educație, la începutul lui 2018, ministrul Valentin Popa era fericit că „am ajuns ziua în care să tai pamblica la un book cafe”. Peste vară, au apărut manualele unice, un dezastru, în toamnă cel de Geografie (clasa a VI-a) a trebuit retipărit integral din cauza prea multelor erori, iar cele de Biologie, corectate masiv.

După opt luni, în toamnă, preluând mandatul de ministru, Ecaterina Andronescu declara că „Manualul unic nu a fost o idee fericită”, de parcă respectiva idee nefericită ar fi căzut din cer, nu din mințile colegilor de partid. La Ministerul Culturii, toată lumea a fost ocupată cu Centenarul, iar la Ministerul de Finanțe, cu deja tradiționala impredictibilitate fiscală…

 

Forbes: Migrația românilor a lovit piața forței de muncă în domeniul editorial? Altfel spus, vă confruntați în ultimii ani cu o criză a forței de muncă în domeniul dvs. de activitate? Cum gestionați această criză?

Lidia Bodea: Piața de carte nu e nici o insulă, nici un vârf de munte izolat de restul peisajului. Domeniul editorial e conectat, prin capilare mai puțin vizibile, dar și prin mari artere, la întregul economic, social, demografic al țării, așadar trebuie, la rândul lui, să metabolizeze cumva fenomenul migrației, chiar dacă în grad mai mic decât, spre exemplu, în cazul medicilor și asistentelor sau al altor meserii, specializări. Dar procentul e mai mic și din cauză că, de fapt, România nici nu are un program național de formare a specialiștilor din domeniul cărții: redactor, corector, tehnoredactor, grafician, librar etc. În Franța, există 35 de meserii recunoscute ca métiers de l`edition, fiecare beneficiind de formare specifică. (Spre uluirea mea, am aflat că în Franța există cursuri speciale, de lungă durată, pentru a învăța cum se face „doar” contabilitatea unei edituri.)

 

Forbes: Care sunt oportunitățiile de afaceri pentru editura dvs. reprezentate de cele două târguri de carte interne – Gaudeamus și Bookfest –, dar și cele oferite de participarea la târgurile internaționale?

Lidia Bodea: Bookfest și Gaudeamus sunt, în primul rând, o excelentă scenă de prezentare a noutăților și o mare librărie, iar ponderea încasărilor în cifra totală a editurii Humanitas le așază în top 10, alături de lanțurile mari de librării, Cărturești, Humanitas, Diverta, Librarium.

Aceste târguri (care au și ediții în alte orașe, nu doar la București) atenuează, din păcate, doar preț de câteva zile, fragilitatea sistemului de distribuție, numărul mic de librării, concentrarea lor în Capitală, absența lor completă din multe localități, și nu doar din mediul rural.

Târgurile internaționale, generaliste sau dedicate unui anumit segment, sunt bun prilej pentru a prezenta cărțile autorilor români în vederea traducerii și pentru a găsi noi titluri care, odată traduse și publicate, să intre în portofoliul editurii.

(9 aprilie 2019)

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii