România produce anual milioane de tone de lapte, dar reușește să colecteze industrial doar o treime din această cantitate. Cu ferme mici, productivitate redusă, un randament aflat la cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană și un deficit comercial de circa 700 de milioane de euro, industria locală a lactatelor rămâne dependentă de importuri.

Paradoxul industriei locale a lactatelor constă în discrepanța majoră dintre potențialul României și realitatea balanței comerciale. România produce anual 4,4 milioane de tone de lapte crud, ocupând locul 10 în Uniunea Europeană, însă numai o treime din această cantitate ajunge în circuitul industrial de procesare, ceea ce plasează țara noastră pe locul 17 la colectare.

Într-un astfel de context financiar, sectorul laptelui se confruntă cu dificultăți majore în direcționarea producției către procesarea industrială, evidențiază un studiu realizat de Consiliul Concurenței pentru piața laptelui și a produselor lactate. Conform acestuia, în prezent, România deține 5% din efectivele de vaci de lapte ale UE, dar aproximativ 58% din totalul fermelor de lapte, ceea ce indică existența unui număr foarte mare de exploatații mici, cu productivitate redusă. Circa 75% dintre fermele românești dețin mai puțin de cinci capete de vaci de lapte, ceea ce limitează nivelul de mecanizare și automatizare, precum și accesul la tehnologii moderne. La polul opus se află Germania, Franța sau Olanda, unde fermele sunt mai mari, mai tehnologizate și mai eficiente.

Totodată, țara noastră înregistrează cel mai scăzut randament de lapte pe cap de animal din Uniunea Europeană: 3.580 kg lapte/vacă, comparativ cu media europeană de 8.450 kg lapte/vacă. Acest nivel redus al productivității duce la costuri unitare de producție mai ridicate pentru fermieri. În paralel, numărul de bovine a scăzut cu aproximativ 10% în ultimul deceniu, de la 1,19 milioane de capete în 2014 la circa 1,08 milioane în 2024.

În aceste condiții, în care fermele sunt dispersate, de dimensiuni mici, iar eficiența tehnologică este limitată, puterea lor de negociere cu procesatorii este redusă. Fermele mici depind, de multe ori, de un singur procesator sau centru de colectare, în timp ce fermele mari pot negocia mai bine, deoarece livrează volume constante și mai ușor de integrat în circuitul industrial.

Colectare și importuri

Procesatorii de lapte se aprovizionează, în principal, de la fermele românești, însă cantitatea de lapte colectată este insuficientă pentru a acoperi necesarul industriei. Cantitatea colectată de procesatori a crescut de la aproape 1,135 milioane de tone în 2020 la 1,235 milioane de tone în 2024, dar în 2025 a scăzut la 1,1 milioane de tone.

În aceste condiții, procesatorii sunt nevoiți să recurgă la importuri de calitate superioară pentru a completa necesarul pentru circuitul industrial și pentru a răspunde cererii diversificate de produse lactate. „Consiliul Concurenței recomandă fermierilor să se organizeze în cooperative sau alte forme asociative, în condițiile legii, pentru a crește puterea de negociere cu procesatorii, astfel încât cantitatea de lapte crud colectată să crească semnificativ”, precizează Bogdan Chirițoiu, președintele autorității de concurență.

În 2024, deși procentual importurile de lapte brut au crescut mai mult decât colectarea internă – cu 39,8%, față de 5% – în cantități efective, colectarea de la producătorii locali a fost mai mare cu 55.549 de tone, comparativ cu majorarea de 44.623 de tone din importuri.

Procesare

În ceea ce privește sectorul de procesare a lactatelor, acesta este axat, în principal, pe produse cu valoare adăugată redusă, obținute în urma unei procesări minime, caracterizate de marje de profit mai mici. Astfel, laptele de consum, cu 387.000 de tone, și produsele acidulate (iaurt, sana, chefir, lapte bătut), cu 231.000 de tone, reprezintă peste 70% din volumul total procesat. În schimb, produsele cu valoare adăugată mai mare și cu o utilizare mai eficientă a materiei prime au o pondere redusă: brânzeturile însumează 107.000 de tone (circa 12-13%), smântâna sub 70.000 de tone, ceea ce înseamnă aproximativ 9%, iar untul doar 12.000 de tone (circa 2%).

În situația în care cererea de produse lactate este mai mare decât oferta internă, importurile de produse lactate au crescut, atingând, în anul 2025, pragul de un miliard de euro. Deficitul comercial a fost de aproximativ 700 de milioane de euro. Ungaria este principalul furnizor extern, cu cantități care au variat între 67 și 78% din volumul achizițiilor românești în perioada 2014-2025.

Studiul autorității de concurență a analizat 19 procesatori, din care 37% grupuri multinaționale, 21% mari procesatori naționali și 42% procesatori regionali/locali. Astfel, companiile multinaționale au capacitate medie de procesare mult mai mare, aproximativ 519.000 litri/zi, față de 77.000 litri/zi în cazul procesatorilor locali. În schimb, procesatorii locali au o eficiență medie de utilizare mai ridicată, de 70%, față de 60% în cazul companiilor multinaționale analizate.

Privind către relația cu retailul, marile rețele comerciale au o putere de negociere ridicată în relația cu procesatorii, comparativ cu magazinele mici. Discounturile raportate sunt de 20-40% pentru Key Accounts, 0-20% pentru comerț tradițional, 0-30% pentru HoReCa și 10-30% pentru distribuitori.

Studiul Consiliului Concurenței a arată faptul că investițiile mari, autorizațiile, cerințele stricte de siguranță alimentară, costurile logistice, accesul dificil la finanțare și concurența marilor branduri constituie principalele bariere la intrarea pe această piață.

Evoluția prețului laptelui

Prețul laptelui crud la poarta fermei a avut o evoluție ascendentă. Așadar, în perioada 2018-2024, prețul mediu al laptelui crud a crescut cu aproximativ 71%, de la 1,4 lei/litru la 2,4 lei/litru, pe fondul majorării costurilor de producție, inflației și efectelor generate de pandemia Covid-19 și de războiul din Ucraina. În aceeași perioadă, prețul de vânzare al procesatorilor către retaileri a crescut cu aproximativ 59%, iar prețul mediu la raft pentru laptele cu 3,5% grăsime, cu aproximativ 56%.

Evoluția prețului la raft a fost similară ritmului general de creștere a prețurilor din economie, având în vedere că inflația generală cumulată, în aceeași perioadă, a fost de 55,39%.

Analiza autorității arată însă că transmiterea costurilor de-a lungul lanțului de aprovizionare se amplifică, în fiecare etapă, adăugându-se costuri și marje. Astfel, între 2018 și 2024, fiecare creștere de 1 leu/litru a prețului laptelui de consum cu 3,5% grăsime, la poarta fermei, a fost asociată cu o majorare de aproximativ 1,73 lei/litru a prețului de vânzare către retail și de aproximativ 2,5 lei/litru a prețului final, la raft, plătit de consumator.

Potrivit datelor financiare furnizate de platforma financiară RisCo.ro și analizate de Forbes România, în 2025, cifra de afaceri cumulată a companiilor ce activează pe CAEN-ul 1051, fabricarea produselor lactate și a brânzeturilor, a depășit 7,3 miliarde de lei, în timp ce profitul net cumulat a fost de aproape 340 de milioane de lei. Numărul angajaților din acest sector a ajuns la 7.448, în 2025, iar numărul total de companii era de 440.

Anul trecut, liderul acestui clasament a fost compania Danone – Producție și Distribuție de Produse Alimentare SRL, care a raportat o cifră de afaceri de 1,2 miliarde de lei. În același an, compania a avut un profit net de 39,3 milioane de lei și 374 de angajați. Compania este deținută de grupul francez Danone prin entitatea franceză Produits Laitiers Frais Est Europe (89,95%) și entitatea belgiană Nutricia International BV (10,05%).

Locul al II-lea este ocupat de Hochland România SRL. Compania a înregistrat o cifră de afaceri de peste un miliard de lei, un profit net de 51 de milioane de lei și avea anul trecut 466 de angajați. Compania este deținută de entitatea germană Hochland SE.

Cea de-a treia poziție din acest clasament este deținută de Fabrica de Lapte Brașov SA, care a înregistrat afaceri de peste un miliard de lei în 2025, un profit net de peste 77,2 milioane de lei și 493 de angajați. Astfel, de anul trecut, grecii de la Olympus au intrat și ei în grupul miliardarilor în lei din acest sector. Fabrica de Lapte Brașov SA este deținută de grupul elen Olympus prin entitățile Hellenic Dairies Societe Anonyme (94,81%), Dimitrios Sarantis Bros Societe Anonyme (2,59%) și Michail Sarantis Bros Societe Anonyme (2,59%).

The post Piața lactatelor, între potențial și realitatea balanței comerciale appeared first on Forbes Romania.

Piața lactatelor este dominată de presiunea costurilor, concurența importurilor și schimbarea obiceiurilor de consum. Proprietara brandului Lăptăria cu Caimac continuă să își extindă afacerea, demonstrând că un producător local poate rămâne relevant și profitabil într-una dintre cele mai competitive piețe ale industriei alimentare românești.

După ani de expansiune și investiții susținute, compania a revenit pe profit și își întărește poziția într-un sector în care diferențierea prin calitate, integrarea producției și relația directă cu consumatorul devin avantaje competitive esențiale.

Lăptăria cu Caimac este unul dintre cele mai cunoscute branduri din industria autohtonă a lactatelor. Brandul aparține companiei Agroserv Măriuța, companie listată pe piața AeRO a Bursei de Valori București ce desfășoară o activitate agricolă mixtă de cultură vegetală combinată cu creșterea animalelor. Începând cu anul 2018, compania și-a adăugat o nouă arie de business, și anume procesarea laptelui de vacă, respectiv obținerea de produse lactate – lapte integral ambalat la sticlă, brânzeturi maturate, produse acidofile.

„Inovația de produs a fost poate cel mai vizibil motor de creștere. Lansarea kefirului cu drojdii în 2023, când piața nu cerea explicit acest lucru, și asumarea rolului de educator al pieței s-au dovedit decizii corecte. Astăzi, categoria Kefir deține cea mai mare creștere din portofoliul produselor noastre”, explică Mădălina Cocan, cofondatoare Lăptăria cu Caimac.

Un alt pariu asumat a fost lansarea gamei Gingaș – gama brandului fără lactoză –, dezvoltată progresiv începând cu a doua jumătate a anului 2024. Fondatorii au inclus în această gamă produse precum smântână, iaurt și cașcaval fără lactoză, au continuat cu unt și brânză proaspătă, iar cele mai recente lansări sunt laptele și kefirul.

„Împreună, produsele funcționale – kefirul cu drojdii, iaurtul cu probiotice, brânza de vaci bogată în proteine și gama Gingaș – câștigă constant cotă în detrimentul lactatelor clasice, iar creșterea ponderii lor în cifra de afaceri totală este KPI-ul care confirmă această direcție.”

Extinderea distribuției a fost al doilea pilon al drumului ascendent al brandului. „Prezența în mai multe rafturi înseamnă acces la mai mulți consumatori, iar creșterea numerică a punctelor de vânzare s-a reflectat direct în vânzări. Cifra de afaceri de 109 milioane de lei în 2025, în creștere cu 22% față de anul precedent, este confirmarea cea mai clară a acestei direcții”, susține Mădălina Cocan.

Cel de-al treilea pilon al strategiei a fost eficiența operațională, un element mai puțin vizibil din exterior, dar esențial. „Capacitatea de a absorbi presiunea costurilor fără a crește prețurile și revenirea pe profit în 2025 sunt indicatorii care validează această direcție.”

Context economic și provocări

În ultimii ani, piața românească a lactatelor traversează un dezechilibru structural accentuat, astfel încât, astăzi, când vorbim de lactate, vorbim și despre un deficit comercial ce depășește constant 700 de milioane de euro. Asta doar în intervalul 2022-2024. Deși exporturile au înregistrat o tendință ascendentă, dinamica acestora rămâne încă insuficientă pentru a compensa importurile – în anul 2024, acestea au depășit pragul de 900 de milioane de euro.

Datele evidențiate de un studiu recent lansat, realizat de Academia de Studii Economice București, confirmă o realitate incomodă: România nu reușește să acopere necesarul de consum de lapte și produse lactate din producția internă. Iar structura comerțului exterior indică o vulnerabilitate sistemică.

Conform datelor Institutului Național de Statistică, în 2023 s-a înregistrat o corecție temporară: exporturile au crescut cu 16%, iar importurile au scăzut cu 1%, ceea ce a condus la o reducere a deficitului cu 5,3%. Totuși, ajustarea s-a dovedit conjuncturală, pentru că, în anul 2024, importurile au revenit la o creștere procentuală cu două cifre (13%), sărind pragul miliardului de euro. Chiar dacă au crescut și exporturile tot cu 13% (246,1 milioane de euro), ele au rămas de patru ori mai mici decât importurile, reiterând ideea conform căreia piața românească de lactate are o dependență ridicată față de importuri.

După un astfel de tablou, începând cu anul 2025, contextul economic s-a transformat într-unul extrem de fragil, în mod special din cauza tensiunilor geopolitice.

„Contextul economic din 2025 și începutul lui 2026 ne-a pus față în față cu o presiune pe costuri pe care nu am mai întâlnit-o la această intensitate. Inflația, scumpirea materiilor prime, creșterea tarifelor de transport și logistică – toate s-au suprapus într-un interval scurt de timp și au cerut decizii rapide și asumate. Decizia principală pe care am luat-o a fost să nu creștem prețurile de listă. Consumatorul român este sensibil la preț și într-un context în care bugetele gospodăriilor sunt deja sub presiune, o scumpire a produselor noastre ar fi însemnat să transferăm o povară pe care noi, ca business, puteam să o gestionăm altfel. Am considerat că loialitatea consumatorului se câștigă și în momentele dificile, nu doar când lucrurile merg bine”, a mărturisit Mădălina Cocan, care a ținut să precizeze că ei, ca producători, controlează prețul de listă, nu prețul de la raft, pentru că tariful final pe care îl vede consumatorul este stabilit de retailer.

Astfel, fondatorii brandului au ales ca, în locul creșterii prețurilor, să stea, cum spun ei, „cu costurile față în față și să stoarcă fiecare gram de eficiență operațională posibil”. Asta a însemnat o analiză detaliată a fiecărui proces – de la aprovizionare și planificarea producției la gestionarea stocurilor și rutele de distribuție. „Am identificat pierderi care în perioade mai relaxate treceau neobservate și le-am eliminat. Am optimizat consumul de energie și am lucrat mai atent la reducerea risipei în producție. Nu este confortabil și nu este simplu, dar am reușit să menținem marjele într-un interval acceptabil fără să compromitem calitatea produselor și fără să penalizăm consumatorul.”

În opinia Mădălinei Cocan, în această industrie, provocările sunt nenumărate. „Într-un context în care consumatorii nu au suficientă încredere în brandurile românești de food, iar percepția generală este că tot ce e produs local trebuie să fie ieftin sau mai ieftin decât alternativele de import, să pui zilnic pe raft un produs premium, făcut 100% în România, este cu adevărat provocator. Vedem adesea produse internaționale de categorie medie aduse în România și poziționate ca premium, ceea ce creează un decalaj și mai mare între produsele locale și cele de import în percepția consumatorilor. Ca antreprenor local, cu un business 100% românesc, nu dispunem de resursele de cercetare și dezvoltare sau de know-how-ul companiilor multinaționale, astfel că uneori facem eforturi considerabile doar pentru a ține pasul.”

La acestea se adaugă volatilitatea costurilor de producție – „Suntem dependenți de fluctuațiile euro, deoarece multe componente ale produsului finit nu se produc local: ambalaje, detergenți industriali, piese și consumabile în producție. Se adaugă și prețul combustibililor și al energiei, care pun o presiune constantă pe marje, într-o piață în care consumatorul este foarte sensibil la preț”.

O altă provocare majoră amintită de cofondatoarea brandului este accesul la raftul din marile rețele de retail. „Raftul nu stă gol în magazin, iar, ca în orice business, caută să îl umple cât mai eficient. Pentru un produs nou, retailul nu își asumă riscul să parieze pe un jucător mediu local. Piața de retail este consolidată în România, iar pentru a lucra eficient, la capacitate optimă, este aproape imposibil să fii prezent cu produsele pe cât mai multe rafturi. Avem acces la raft – nu există o barieră intrinsecă aici –, dar eforturile de a fi acolo și de a juca același joc alături de importuri și multinaționale se văd în scăderea marjelor.”

Și nu în ultimul rând, de trecut la categoria „provocări constante” rămân recrutarea și retenția forței de muncă calificate, mai ales în zona de producție și logistică, unde concurența cu salariile oferite de alte sectoare este acerbă, iar prestigiul și beneficiile oferite de o multinațională sunt greu de egalat.

Diferențiatorii-cheie ai companiei

Potrivit fondatorilor brandului Lăptăria cu Caimac, într-un mediu competitiv tot mai complex, diferențiatorii-cheie ai businessului sunt integrarea verticală, inovația asumată și onestă și echipa cu valorile ei.

„Integrarea verticală este fundamentul pe care este construit totul. Lucrăm aproximativ 2.500 de hectare – proprietate sau arendă –, o parte din acestea mergând direct în furaj: siloz de porumb, lucernă, fân de lucernă. Ferma, 100% a noastră și funcțională din 2005, numără 1.000 de vaci. Asta înseamnă că laptele pregătit pentru procesare are o trasabilitate strictă, de la asigurarea furajelor pentru hrana animalelor până ajunge produsul la raft. Nu cumpărăm lapte și nu depindem de terți pentru materia primă de bază. Acesta este un avantaj competitiv pe care puțini producători români îl pot revendica”, subliniază Mădălina Cocan.

Antreprenoarea recurge la produse inovative atunci când crede că are ceva real de oferit consumatorului. „Lansarea kefirului cu drojdii într-o piață care nu era pregătită pentru astfel de produse, lansarea gamei Gingaș fără lactoză sau brânza de vaci ca produs bogat în proteine sunt exemple de inovație construită pe calitate, nu pe marketing. Ne asumăm și efortul de a educa piața, chiar dacă rezultatele vin mai lent.”

Însă de departe, spune ea, echipa și valorile sunt diferențiatorul cel mai greu de copiat. „Avem o cultură internă construită în jurul unui principiu care poate suna neobișnuit în contextul actual de business: credem în relații sănătoase și în iubire față de ceea ce facem și față de oamenii cu care colaborăm. Față de echipă, față de consumatori, față de mediu. Nu e o declarație de imagine – e o alegere zilnică, care cere efort constant și punerea valorilor în practică în fiecare decizie, mare sau mică. Loialitatea echipei, într-un sector în care fluctuația de personal este o provocare constantă, și încrederea pe care consumatorii ne-o acordă sunt dovezile că acest mod de a construi relații funcționează. Transparența față de consumator – în procesul comunicării activității noastre – face parte din același angajament. Ne-a costat uneori pe termen scurt, dar am construit ceva mai valoros decât orice campanie de marketing: încredere autentică.”

La capitolul „investiții pentru următorii doi ani”, fondatorii brandului de lactate spun că una dintre prioritățile principale este eficiența energetică. „Avem proiecte în pregătire pentru instalarea de panouri fotovoltaice atât la fermă, cât și la fabrică. Energia reprezintă unul dintre elementele cruciale în operațiunile noastre, iar reducerea dependenței de rețea este o decizie cu impact direct asupra marjelor, dar și asuprea mediului. Intenționăm să accesăm fonduri nerambursabile, disponibile pentru eficiență energetică în această perioadă.”

Pe zona agricolă, investițiile în tehnologie și echipamente rămân continue și urmăresc menținerea calității materiei prime și a eficienței operaționale. Referitor la 2026, Mădălina Cocan afirmă că au avut un început de an dificil, marcat de multă incertitudine, dar au rămas pe un trend pozitiv, înregistrând o creștere față de perioada similară din 2025.

„Cu toate acestea, contextul economic general este mai degrabă conservator decât optimist. Pe măsură ce avansăm în acest an, resimțim impactul inflației – amplificat de situația geopolitică internațională –, dar și presiunea cursului euro, alimentată de instabilitatea politică internă”, conchide antreprenoarea.

„Astăzi, categoria Kefir deține cea mai mare creștere din portofoliul produselor noastre.”

„În această perioadă, intenționăm să accesăm fonduri nerambursabile disponibile pentru eficiență energetică.”

Agroserv Măriuța, compania care deține brandul Lăptăria cu Caimac, lucrează aproximativ 2.500 de hectare

Anul trecut, EBITDA companiei a fost de 20,9 milioane de lei, o majorare cu 110%, în timp ce profitul net s-a ridicat la 3,7 milioane de lei, față de o pierdere de 3,6 milioane de lei în 2024

The post Industria lactatelor, între a fi inovativ și a fi vigilent la schimbările din piață appeared first on Forbes Romania.

Deși potențialul turistic al României este mare, țara noastră rămâne o destinație subestimată și insuficient promovată. Pentru Accor însă, diversitatea locurilor și experiențelor (castelele medievale din Transilvania, Delta Dunării, apele termale, Munții Carpați, litoralul sau cetățile precum Sighișoara și Alba Iulia) reprezintă oportunități de dezvoltare.

Din prisma grupului Accor, jucător principal în industria ospitalieră globală, anul 2025 a fost unul foarte bun pentru această nișă, iar România, în special Bucureștiul, a urmat aceeași tendință. Frank Reul, VP – Development Accor Premium, Midscale & Economy Eastern Europe, Balkans, Italy & Greece, este de părere că, în 2025, sectorul și-a demonstrat încă o dată reziliența. În prima jumătate a anului 2026, performanțele grupului au rămas foarte solide în întreaga regiune, cu rezultate remarcabile în piețe-cheie precum Polonia, Ungaria și Cehia.

La nivel global, Accor a înregistrat în primul semestru din 2026 o creștere a indicatorului RevPAR de 2,2%, și a ajuns la 4,6% în piețele-cheie, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. „Aceste rezultate confirmă că Europa și regiunea noastră își mențin o dinamică solidă. În ciuda unui context complex, prima jumătate a anului a fost una reușită. Oamenii continuă să călătorească, să descopere destinații noi, să caute experiențe și să se conecteze cu alte culturi. Turistul european este astăzi mai orientat către experiențe, mai conectat digital și caută autenticitate, opțiuni de călătorie mai sustenabile și experiențe personalizate, care îmbină confortul cu dorința de explorare”, menționează Frank Reul.

Privind către industria hotelieră din România, oficialul Accor consideră că industria hotelieră locală traversează o perioadă de creștere accelerată, susținută de numărul tot mai mare de turiști, de fondurile europene și de interesul crescut al investitorilor locali și internaționali.

„Tot mai mulți dezvoltatori și antreprenori români aleg să investească în ospitalitate, fie prin conversia unor clădiri existente, fie prin dezvoltarea unor hoteluri noi, nu doar în București, ci și în orașe mai mici, pe litoral sau în stațiuni balneare și de wellness. Proprietarii caută branduri recunoscute la nivel internațional, dar și parteneri care îi pot sprijini pe tot parcursul ciclului de viață al hotelului. Asta înseamnă expertiză în revenue management, distribuție, tehnologie, programe de loialitate, sustenabilitate și operare. Observăm, de asemenea, o creștere a proiectelor de conversie către branduri mai flexibile și un interes tot mai mare pentru concepte orientate către lifestyle. Hotelurile devin tot mai des destinații în sine, care oferă nu doar camere, ci și restaurante și baruri, facilități de wellness, spații sociale și experiențe autentice, ancorate în specificul local.”

Pentru grupurile hoteliere internaționale, principala provocare este însă să îmbine standardele globale cu identitatea locală. „Consecvența inspiră încredere, iar caracterul local diferențiază hotelul. Capacitatea de a le oferi pe ambele reprezintă astăzi un avantaj competitiv important”, spune Frank Reul, care subliniază faptul că atât Europa Centrală și de Est, cât și România au un potențial considerabil de dezvoltare.

În opinia sa, România și întreaga regiune CEE nu și-au atins încă întregul potențial comercial. „Partea încurajatoare este că investitorii, operatorii și echipele locale conștientizează tot mai mult acest potențial și înțeleg că succesul pe termen lung înseamnă să privilegiezi valoarea, nu volumul. Piața evoluează în direcția potrivită și sunt convins că perioada ce urmează ne va aduce rezultate remarcabile.”

Pentru Accor, România reprezintă una dintre piețele strategice de dezvoltare din Europa de Est. Și, în ciuda contextului economic nu tocmai favorabil, și aici, grupul mizează pe segmentul hotelier premium. După ce la finalul lunii noiembrie 2024, grupul a investit 18 milioane de euro în deschiderea  Swissôtel Poiana Brașov, primul hotel de cinci stele din zonă, urmează acum inaugurarea Swissôtel Bucharest, programată pentru luna septembrie 2027.

„Expansiunea segmentului premium reflectă o schimbare mai amplă a așteptărilor turiștilor. Astăzi, oaspeții caută experiențe personale, autentice și relevante. Hotelul nu mai este ales doar pentru amplasare sau calitatea camerei. Designul, facilitățile de wellness, oferta gastronomică, identitatea locală și experiența generală cântăresc la fel de mult în decizia de rezervare. În România există în continuare numeroase oportunități de dezvoltare în afara Bucureștiului. Stațiunile montane, destinațiile balneare și de wellness, orașele mai mici și proiectele mixed-use oferă un potențial semnificativ pentru segmentul premium. De aceea introducem pe piață branduri precum Pullman, Mövenpick și Grand Mercure”, precizează Frank Reul.

Așadar, strategia Accor în segmentul premium generează rezultate solide în Europa de Est și Balcani, regiuni cu o contribuție importantă la creșterea grupului. Recent, grupul Accor a depășit pragul de 500 de hoteluri premium în portofoliul său global.

„În același timp, observăm un interes puternic al investitorilor pentru brandul Mövenpick, atât în România, cât și în Polonia, unde am deschis hoteluri emblematice în Wrocław și Karpacz, în timp ce alte proiecte importante sunt deja în dezvoltare în Croația și Muntenegru.”

Frank Reul recunoaște că decizia care a avut cel mai mare impact asupra dezvoltării companiei în ultimii trei ani a fost consolidarea rolului Accor ca partener pe termen lung pentru proprietarii de hoteluri. Prin astfel de parteneriate, grupul pune la dispoziția partenerilor brandurile sale, tehnologie, programe de loialitate, dar și capacități de distribuție. Iar această abordare a avut un impact direct asupra creșterii businessului, în special în piețele în care proprietarii independenți căutau un sprijin comercial mai puternic, vizibilitate internațională și acces la rețele globale de distribuție.

„O altă decizie importantă a fost investiția continuă în portofoliul nostru de branduri. Ne-am concentrat pe definirea clară a identității fiecărui brand, pe consolidarea propunerii de valoare pentru oaspeți și pe dezvoltarea unor modele de business ce reflectă atât modul în care oamenii călătoresc astăzi, cât și felul în care vor călători în viitor”, explică Frank Reul.

În ceea ce privește profilul clientului, acesta subliniază că turiștii de azi sunt mai bine informați, mai experimentați și mai selectivi în alegerile pe care le fac.

„O nouă generație de călători, în special cei care pun accent pe experiențe, redefinește conceptul de valoare. Ei călătoresc poate mai rar, dar aleg sejururi de calitate superioară și cu mai multă semnificație. În cazul profesioniștilor, observăm tot mai clar orientarea către ceea ce numim «Triple Return»: Return on Time, Return on Experience și Return on Carbon. Astăzi, fiecare sejur trebuie să găsească echilibrul între cost, performanță, scop și stare de bine. Sustenabilitatea nu mai reprezintă doar un avantaj competitiv, ci a devenit o condiție de bază. Oaspeții consideră facilitățile digitale o normalitate, însă caută în egală măsură autenticitate, flexibilitate și experiențe care reflectă caracterul destinației. Ei își doresc hoteluri adaptate modului în care călătoresc astăzi, fie pentru afaceri, fie pentru vacanță sau pentru o combinație între cele două. Această evoluție face parte din tendința mai amplă a conceptului de blended living, în care granița dintre muncă și timpul liber devine tot mai flexibilă”, concluzionează oficialul grupului Accor.

Ca planuri de business de viitor pe piața locală, Accor va continua extinderea rețelei de hoteluri, dezvoltarea din România făcând parte din strategia grupului de creștere în Europa de Est.

„În următorii ani vom continua să ne extindem în orașele regionale și, în același timp, ne vom consolida poziția în destinațiile de leisure, wellness și resort. Vedem, de asemenea, un potențial important pentru conversia hotelurilor existente, dezvoltarea conceptelor lifestyle și extinderea brandurilor premium ce îmbină standardele internaționale cu o identitate locală puternică. Tratăm această regiune ca pe o prioritate și avem un pipeline ambițios, cu 84 de proiecte noi planificate până în 2030. La nivel global, pipeline-ul nostru continuă să crească într-un ritm susținut. Acesta a avansat cu 11,4% și depășește în prezent 268.000 de camere”, a mărturisit Frank Reul, VP – Development Accor Premium, Midscale & Economy Eastern Europe, Balkans, Italy & Greece.

În prima jumătate a anului 2026, grupul Accor a raportat venituri de 2,76 miliarde de euro, în creştere cu 3% față de cele înregistrate în anul anterior. EBITDA recurentă a crescut cu 6,5%, ajungând la 563 de milioane de euro.

De asemenea, conform datelor financiare publicate de grup, fluxul de numerar liber recurent a avansat și el cu 42%, până la 194 de milioane de euro. Creşterea netă a rețelei a atins 3,2% în ultimele 12 luni.

În prima jumătate a anului 2026, activitatea hotelieră a rămas stabilă, în ciuda impactului geopolitic al conflictului din Orientul Mijlociu, în special asupra operațiunilor din Emiratele Arabe Unite. Conform datelor, divizia Premium, Midscale & Economy a generat venituri de 1,389 miliarde de euro, în creştere cu 2,2% la curs valutar constant. Divizia Luxury & Lifestyle a generat venituri de 749 de milioane de euro, în scădere cu 1,9% la curs valutar constant, reflectând impactul conflictului din Orientul Mijlociu şi al modificărilor recente din portofoliu.

În primul semestru din 2026, Accor a deschis 109 hoteluri, reprezentând aproape 14.000 de camere, ceea ce corespunde unei creşteri nete a rețelei de 3,2% în ultimele 12 luni. La finalul lunii iunie 2026, grupul opera 5.835 de hoteluri, însumând 881.928 de camere, şi avea un pipeline de peste 268.000 de camere, în cadrul a 1.595 de hoteluri, în creştere cu 11,4% față de aceeaşi perioadă a anului trecut.

În România, Accor operează în prezent 25 de hoteluri sub brandurile Pullman, Novotel, Mercure, ibis, ibis Styles, Swissôtel și Handwritten Collection, în București, Arad, Brașov, Sibiu, Timișoara, Galați, Pitești, Mediaș, Sighișoara, Venus și Cozieni.

În primul semestru din 2026, Accor a deschis 109 hoteluri, reprezentând aproape 14.000 de camere, şi a raportat venituri de 2,76 miliarde de euro

„Hotelurile devin tot mai des destinații în sine, ce oferă nu doar camere, ci și restaurante și baruri, facilități de wellness, spații sociale și experiențe autentice, ancorate în specificul local.”

The post Provocările și potențialul industriei hoteliere românești appeared first on Forbes Romania.

Dan Ostahie, fondatorul și CEO-ul Altex România, este unul dintre cei mai cunoscuți antreprenori din mediul de afaceri local. Timp de aproape trei decenii, el a transformat Altex dintr-un business local de import de televizoare în liderul pieței de produse electronice, electrocasnice, IT&C și multimedia din România.

Bazându-se în prezent pe o strategie de tip customer-centric, acum la aproape trei decenii de activitate pe piața din România, compania Altex România are obiective clare pe termen mediu și lung: modernizarea şi extinderea rețelei de magazine, dar şi accelerarea transformării digitale.

Altex România a încheiat anul 2025 cu o cifră de afaceri de peste 8,2 miliarde de lei, în creștere cu 7% față de anul precedent, asta în timp ce profitul net al companiei a ajuns la 228 de milioane de lei, în scădere cu 39% față de anul anterior, influențat fiind de costurile de integrare a Brico Depot, precum și de investițiile în operațiuni. Anul 2025 a marcat un moment strategic pentru companie, odată cu finalizarea achiziției și integrării celor 31 de magazine Brico Depot.

Context în care oficialii retailerului electroIT Altex au anunțat că în acest an se vor investi 400 de milioane de lei, sumă ce va merge către modernizarea şi extinderea rețelei de magazine, către accelerarea transformării digitale, dar și pentru întărirea poziției Brico Depot.

„Dacă ar fi însă să aleg un moment definitoriu care a susținut dezvoltarea companiei în ultimii 10 ani, aș menționa decizia de a investi, încă din 2014, în dezvoltarea unui model omnichannel – integrarea completă a experienței clientului între online și magazinele fizice”, menționează Dan Ostahie, fondator și CEO Altex România.

Antreprenorul își amintește că, în urmă cu 10 ani, multe companii mergeau aproape exclusiv în direcția online, însă el a ales pentru Altex o abordare diferită, și anume să construiască un ecosistem unificat, în care clientul să aibă aceeași experiență atât în magazine, cât și online. Această decizie a condus la crearea contului unic de client, acces la istoricul de cumpărături, integrarea serviciilor post-vânzare – retur, service, suport – și conectarea tuturor punctelor de contact într-o experiență coerentă.

„A fost un proces complex, cu o implementare de durată și cu multe provocări. Iar el continuă și astăzi, pentru că astfel de transformări nu sunt niciodată complet încheiate, ele evoluează permanent odată cu așteptările clienților. În business, rareori o singură decizie schimbă traiectoria unei companii. De cele mai multe ori, creșterea sustenabilă vine dintr-o serie de decizii strategice, coerente și asumate pe termen lung”, completează fondatorul companiei.

Potrivit lui Dan Ostahie, principalele direcții strategice care au susținut creșterea constantă a companiei au fost, în primul rând, consolidarea poziției Altex în categoria electro-IT și dezvoltarea unei strategii profund orientate către client.

„În ultimii ani, am investit constant în înțelegerea comportamentului de consum și în construirea unei experiențe integrate, relevante și cât mai simple pentru client, indiferent de canalul de interacțiune. Strategia noastră este una de tip customer-centric, iar acest lucru se reflectă inclusiv în modul în care definim și monitorizăm indicatorii-cheie de performanță (KPI). Urmărim KPI-uri ce ne oferă o imagine foarte clară asupra relației cu clientul: valoarea achiziției, frecvența de revenire, diversitatea produselor și a categoriilor cumpărate, rata de atragere a clienților noi, valoarea coșului mediu sau interacțiunile dintre online și magazinele fizice. Un indicator foarte important pentru noi este și numărul rezervărilor în magazin, un serviciu diferențiator care confirmă eficiența modelului omnichannel și modul în care clienții folosesc complementar cele două canale.”

De asemenea, antreprenorul subliniază că o atenție foarte mare o acordă și indicatorilor de satisfacție, astfel se monitorizeză constant feedbackul clienților, nivelul de satisfacție și numărul de reclamații, „pentru că acestea sunt cele care validează, în mod real, calitatea experienței oferite”.

Dan Ostahie consideră că impactul asupra veniturilor, EBITDA sau cotei de piață vine ca rezultat firesc al unor decizii corecte și consistente în raport cu nevoile pieței și ale consumatorului. Desigur, performanța unei companii depinde și de contextul economic – poți lua decizii foarte bune, iar rezultatele să nu se vadă imediat dacă piața traversează perioade dificile.

„De aceea, cred foarte mult în deciziile strategice luate cu perspectivă pe termen mediu și lung. Un business nu trebuie condus «din criză în criză», ci construit în jurul unor valori clare, cu consecvență și cu focus pe experiența oferită clientului. Iar dacă ne uităm unde era compania acum 10-15 ani și unde este astăzi, cred că această consecvență strategică se vede foarte clar în poziția solidă pe care o deținem în prezent”, explică fondatorul și CEO-ul Altex.

În opinia reprezentanților Altex, astăzi, principalul diferențiator al companiei este mixul dintre online și offline, respectiv modelul omnichannel. În urmă cu 15 ani, se discuta mult despre faptul că retailul tradițional va dispărea și că viitorul aparține exclusiv jucătorilor din online. La acel moment, magazinele fizice păreau partea cea mai dificilă și costisitoare a businessului — și, într-adevăr, provocările erau mari.

„Noi am ales însă să investim constant atât în dezvoltarea platformelor online, cât și în rețeaua de magazine, în forța de vânzări și în serviciile oferite clienților. Această capacitate de a integra cele două canale ne poziționează astăzi într-un mod diferit în piață și reprezintă un avantaj competitiv important. Practic, clientul beneficiază de flexibilitatea online-ului, dar și de serviciile, consultanța și proximitatea oferite de magazinele fizice – un model de business care este foarte greu de replicat de jucătorii exclusiv online.”

După ce anul trecut, Altex a finalizat achiziția celor 31 de magazine Brico Depot, mutare ce a marcat intrarea pe piața de bricolaj, astăzi, perspectivele și orizonturile companiei s-au schimbat semnificativ.

„Dacă în trecut am făcut tranziția de la modelul tradițional brick & mortar către omnichannel, astăzi intrăm într-o nouă etapă de dezvoltare: tranziția de la omnichannel către un marketplace specializat, construit în jurul conceptului de home-improvement. Integrarea Brico Depot în portofoliu – atât din perspectiva rețelei de magazine, cât mai ales a extinderii categoriilor de produse – creează premisele transformării Altex și Brico într-o destinație completă pentru tot ceea ce înseamnă casă și îmbunătățirea locuinței. (…) În același timp, dezvoltarea sustenabilă va continua să fie ghidată de aceleași principii care au definit compania și până acum: investiții pe termen lung, focus pe experiența clientului și adaptare continuă la schimbările din piață”, adaugă Dan Ostahie.

Compania care opera magazinele Brico Depot, mai exact firma Bricostore România SRL, a fost radiată la data de 1 octombrie 2025. Anterior tranzacției de preluare a Brico Depot, grupul fondat de Dan Ostahie activa în retailul electroIT cu brandurile Altex şi Media Galaxy, sub care erau operate aproximativ 135 de unități. În prezent, compania deține brandurile Altex, Media Galaxy și Brico Depot și un număr de peste 165 de magazine fizice.

În prezent, Altex deține un număr de peste 165 de magazine fizice.

The post Trei decenii de activitate și o adaptare continuă a strategiei appeared first on Forbes Romania.

După un ciclu de ajustări, presiuni bugetare și investiții amânate, pachetul adoptat de Guvernul României pe data de 24 februarie 2026 promite stimulente fiscale, sprijin pentru capitalizare și accelerarea investițiilor. Pentru antreprenori, miza este clară: cashflow, acces la finanțare și stabilitate legislativă.

Cum sunt privite aceste noi măsuri de către mediul de afaceri din industria alimentară și turism vom expune în rândurile de mai jos.

Grigore Horoi, președintele Grupului de firme Agricola, susține că aceste stimulente fiscale reprezintă un impuls de creștere, însă cu o condiție: ca acestea să se și materializeze.

„La această dată, referitor la modificările fiscale cu aplicare în practică la începutul anului, cu impact în cashflow aș aminti, în primul rând, IMCA – impozitul minim pe cifra de afaceri –, care a scăzut de la 1 la 0,5%. Pe de altă parte, în cazul calculului taxelor locale pentru auto, s-a modificat modul de calcul: capacitate cilindrică/grile de impunere, însă, la acest moment, nu avem informații privind noua valoare – așteptăm decizia de impunere. Cert este că Agricola a plătit în anul 2025 impozite locale în valoare de 2.187.201 de lei și estimăm pentru 2026 o creștere de aproximativ 40% la acest capitol.”

Grigore Horoi explică faptul că, datorită măsurilor puse la dispoziție de Guvernul României prin Planul Național Strategic 2023-2027, s-au demarat și se vor continua investițiile în Modernizarea Abatorului de păsări Prăjești prin măsura DR22 – investiție de 14 milioane de euro, cu un grant de trei milioane de euro, precum și în construcția unei ferme de creștere păsări, prin măsura DR20 – investiție de 6,5 milioane de euro, cu un grant de două milioane de euro.

„Nu o spun prima dată: noi ne dezvoltăm în ritmul nostru. Agricola se apropie de 300% creștere înregistrată în ultimii 20 de ani. Prin urmare, dacă se dorește o dezvoltare mai accelerată, obligatoriu trebuie implementate măsuri de creștere/stimulare a investițiilor”, subliniază președintele grupului.

Pentru fondatorii brandului românesc D’Olive, acest nou pachet de măsuri este văzut mai degrabă ca o plasă de siguranță și nu ca un impuls real de creștere. Mediul de business a intrat deja într-o perioadă de presiune fiscală crescută, ca urmare a mai multor schimbări importante: creșterea impozitului pe dividende la 16%, modificările la regimul microîntreprinderilor care mută multe firme către impozitul pe profit, dar și creșterile de TVA și digitalizarea fiscală accelerată. „În acest context, antreprenorii devin mai prudenți, iar pachetul actual pare mai mult o măsură de stabilizare decât una care să accelereze creșterea economică.

La D’Olive vom continua să investim, dar într-un mod calculat. Investim în comunitate, în educația consumatorilor despre uleiul de măsline extravirgin și în brand. Pentru noi, creșterea vine din încrederea oamenilor și din construirea unei culturi a alimentației sănătoase”, precizează Cosmin Filipas, CEO-ul D’Olive. Întrebat care ar fi măsura concretă care l-ar ajuta cel mai mult în aceste momente economice dificile, Cosmin Filipas afirmă: „Dacă ar fi să aleg o măsură cu impact real, aceasta ar fi orice instrument care îmbunătățește cashflow-ul firmelor. Pentru un IMM, lichiditatea este oxigenul businessului. Atunci când ai un flux de numerar sănătos, poți investi, poți crește și poți lua decizii pe termen lung.

Ceea ce lipsește cu adevărat este predictibilitatea fiscală pe termen lung și sprijinul real pentru brandurile românești. Antreprenorii nu au nevoie doar de subvenții, ci de un mediu stabil în care să poată planifica și investi cu încredere”.

Peter de Boer, CEO-ul uneia dintre principalele companii agroalimentare integrate din România, DN Agrar Group, susține, la rândul său, că pachetul actual îi ajută să economisească la nivel de taxare „prin cei 3% bonificație pentru impozitul pe profit, dar nu ne oferă suportul necesar pentru expansiune, deoarece nu se adresează nevoilor specifice de capital ale segmentului de business mijlociu”.

Ceea ce ar accelera cu adevărat creșterea agriculturii din România, explică CEO-ul, ar fi un accent mai puternic pe reforme structurale și pe stimulente pentru investiții. România continuă să exporte volume mari de materii prime agricole, în timp ce importă numeroase produse alimentare cu valoare adăugată mai mare. „Încurajarea investițiilor în procesarea alimentară, dezvoltarea sectorului zootehnic și în lanțuri valorice agricole integrate ar crește semnificativ competitivitatea sectorului.” În opinia lui Peter de Boer, măsurile fiscale adoptate în cursul anului 2025 au avut un impact concret asupra dinamicii fluxurilor de numerar pentru companiile din agricultură, în principal, prin creșterea costurilor cu forța de muncă, ca urmare a eliminării unor facilități fiscale de care sectorul beneficia anterior. „În plus, lichiditatea – fluxul de numerar în primul trimestru al anului 2026 – este influențată de plata obligațiilor fiscale locale și de introducerea noului regim de TVA de 21%. Majorarea cotei de TVA crește necesarul de capital de lucru, sporind capitalul necesar pentru finanțarea lanțului de aprovizionare și a operațiunilor curente”, afirmă acesta, explicând că DN Agrar își va continua anul acesta investițiile asumate, precum continuarea dezvoltării fermei Straja, construcția fabricii de procesare pentru lapte degresat și smântână, dezvoltarea fermei verticale pentru iarba de grâu și lagunele pentru depozitarea digestatului.

Alexandra Bogatu-Pavel, fondator și CEO Euforia Retreat & Spa, fondator Rezident, vede în același mod actualul pachet de măsuri, și anume că el poate funcționa mai degrabă ca o plasă de siguranță într-un an economic dificil.

„Ca antreprenor, mai ales într-un sector precum ospitalitatea, unde investițiile sunt semnificative și se recuperează în timp, cred că mediul privat are nevoie și de măsuri mai clare și mai concrete de susținere din partea statului, precum și de un cadru legislativ predictibil. Impactul asupra cashflow-ului se resimte deja în primul trimestru din 2026. Creșterea TVA și a altor taxe a redus marjele de profit care au fost proiectate și bugetate anul trecut, obligând companiile să își recalibreze rapid planurile financiare.” Pentru Alexandra Bogatu-Pavel, cea mai relevantă măsură este schema de ajutor de stat pentru investiții, care permite finanțarea proiectelor turistice cu până la 30-60% din valoarea investiției. „Un astfel de instrument este esențial pentru modernizarea și dezvoltarea infrastructurii din sector”, menționează antreprenoarea.

De cealaltă parte, directorul general Vascar, unul dintre cei mai cunoscuți producători români din industria cărnii, consideră că acest pachet de măsuri fiscale nu poate schimba peste noapte economia, însă transmite un semnal important că statul încearcă să mute accentul dinspre simpla ajustare bugetară spre investiții, capitalizare și lichiditate.

„Pentru un producător din industria alimentară, asta înseamnă un cadru ceva mai bun pentru a continua investițiile și pentru a gestiona mai eficient numerarul. În cashflow, impactul real rămâne mixt și, pentru industria alimentară, pe alocuri tensionat. Măsurile fiscale din 2025 au crescut presiunea pe numerar prin TVA mai mare, prin costuri suplimentare de adaptare și printr-un mediu de finanțare încă scump. Mai mult, în zona alimentară, diferența dintre unele input-uri taxate la 21% și produsele finite taxate la 11% poate împinge companiile în poziții de TVA de recuperat, deci în nevoia de prefinanțare. Se vede și la raft: prețurile alimentare erau încă mai mari cu 7,86% în ianuarie 2026 față de ianuarie 2025. Pachetul din februarie 2026 ajută parțial – bonificația”, conchide Vlad Ciuburciu.

Fondată în anul 1984 la Vaslui, compania Vascar va continua investițiile, dar foarte selectiv, spune directorul general. „Pentru noi, investiția nu mai este despre volum cu orice preț, ci despre eficiență operațională, calitate și capacitatea de a răspunde mai rapid la schimbările din piață. Direcția era deja clară: în 2025 am investit un milion de euro într-o nouă linie de producție și ambalare pentru ready meals, iar pentru 2026 ne-am asumat public extindere, inovație, calitate, eficiență operațională și sustenabilitate.

The post România 2026: sub semnul relansării economice appeared first on Forbes Romania.

Jucător cunoscut în industria internațională a turismului, grupul TUI a intrat oficial pe piața din România în luna februarie a acestui an. Care este direcția strategică pentru piața locală, mai ales într-o perioadă destul de dificilă economic și geopolitic?

La nivel internațional, strategia grupului TUI se axează, fără doar și poate, pe un amplu plan de extindere. Iar, în ultima perioadă, această extindere este puternic vizibilă în zona Europei. Numai pe piața din România, produsele TUI includ peste 1.500 de pachete de vacanță, în peste 30 de destinații europene și exotice. Practic, oferta cu care grupul și-a făcut oficial lansarea pe piața locală cuprinde peste 1.000 de hoteluri și peste 460 de hoteluri din TUI Group, printre care branduri recunoscute ca TUI Magic Life, TUI Blue și RIU.

Sebastian Ebel, CEO al TUI Group, ne-a precizat că direcția strategică a companiei pentru piața din România se focusează pe trei piloni: turismul outgoing și extinderea portofoliului de oferte pentru un segment aflat în creștere, și anume pentru destinațiile premium, inclusiv Maldive, Mauritius și Zanzibar. „Acest lucru ne va permite să dezvoltăm segmentul de vacanțe la pachet. Pentru ca, în timp, să adăugăm și alte produse TUI – croaziere fluviale, excursii, etc”.

Al doilea pilon face referire la promovarea României ca destinație turistică pentru călătorii europeni, iar în acest sens, spune oficialul grupului, s-au inițiat deja discuții despre cum ar putea jucătorul din industria de turism să contribuie la dezvoltarea pe teren lung a României ca destinație turistică preferată.

„Pe termen scurt, există câteva lucruri pe care le vom putea face – cum ar fi integrarea în platformele TUI a tururilor în Carpați sau Transilvania și oferirea de croaziere pe Dunăre. Pe termen mediu și lung, analizăm posibilitatea deschiderii de hoteluri. Și în acest context, partenerii locali vor juca un rol important – ca potențiali investitori, dar și ca furnizori”, explică CEO-ul TUI Group.

Cel de-al treilea pilon privește România ca pe o locație privilegiată din punct de vedere al tehnologiei. „TUI va deschide în România un hub IT ce va oferi produse digitale și de inteligență artificială pentru întreg grupul”, mărturisește Sebastian Ebel.

Mai mult, Sebastian Ebel subliniază faptul că lansarea TUI România face parte din strategia grupului de a construi o platformă scalabilă dedicată Europei de Est. Țările din această regiune reprezintă una dintre cele mai dinamice zone de creștere din industria turismului european, cu un potențial semnificativ de a atrage noi categorii de clienți. Clusterul regional include în prezent Polonia și Cehia, România fiind cea mai recentă piață adăugată.

La momentul lansării pe piața autohtonă, portofoliul TUI se concentra pe destinații de vacanțe consacrate, populare în rândul consumatorilor români, cu zboruri charter și pachete all-inclusive. Printre acestea se numără Turcia, Grecia, Spania, Cipru, Egipt și Tunisia. În plus, călătorii au opțiunea de a rezerva vacanțe în peste 20 de destinații exotice, precum Zanzibar, Jamaica, Mexic și Maldive. TUI România oferă vacanțe, pentru început, cu plecări din patru aeroporturi: București (OTP), Cluj-Napoca (CLJ), Timișoara (TSR) și Iași (IAS), compania având în plan să extindă opțiunile de plecare din mai multe zone ale țării.

Văzută ca o verigă importantă a pieței turismului european, în opinia lui Sebastian Ebel, România are propriile ei caracteristici: stabilitatea și consecvența evoluției cererii de vacanțe din ultimii ani au făcut din ea o piață cu mare potențial de dezvoltare pe termen lung. „Pentru turiștii români, vacanțele au devenit un stil de viață, acesta este și motivul pentru care ei cer o anume calitate și o fiabilitate mai mare a serviciilor în acest segment”, concluzionează Sebastian Ebel.

CEO-ul grupului TUI subliniază că, în cadrul companiei, se măsoară evoluția în ani, nicidecum pe cicluri sezoniere, iar prioritățile grupului din acest punct de vedere pentru piața din România vizează construirea unei prezențe operaționale locale stabile, în timp ce se dezvoltă portofoliul de produse. Așadar, TUI România va implementa un model de distribuție hibrid, ce îmbină consilierea personală prin intermediul partenerilor de încredere, cu accesibilitatea digitală. La momentul lansării jucătorului TUI pe piața din România, principalele canale de vânzare erau: rețeaua fizică de distribuție, cu un portofoliu inițial de 200 de agenții de turism partenere, precum și platformele online proprii.

Rețeaua de parteneri este estimată să ajungă la 500 de agenții până la finalul anului 2026. „Pentru a reflecta realitățile pieței locale, TUI va opera printr-un model hibrid ce combină magazinele de vânzare cu amănuntul cu canalele digitale”, completează Sebastian Ebel.

În paralel, compania intenționează să deschidă până la cinci agenții proprii anul acesta. „După Polonia și Republica Cehă, România este a treia țară din clusterul nostru din Europa de Est, pe care-l vom extinde. Până în 2030, vom fi prezenți în și mai multe țări din regiune.”

Grupul TUI are sediul central în Germania. Acțiunile TUI sunt cotate la indicele MDAX al Bursei de Valori din Frankfurt și pe piața reglementată a Bursei de Valori din Saxonia Inferioară din Hanovra.

În prezent, grupul mai deține stațiuni premium precum RIU, TUI Blue și Robinson și 18 nave de croazieră, de la navele de lux MS Europa și MS Europa 2 și navele de expediție din clasa HANSEATIC până la flota Mein Schiff a TUI Cruises și navele de croazieră ale Marella Cruises din Marea Britanie.

„Țările din această regiune reprezintă una dintre cele mai dinamice zone de creștere din industria turismului european, cu un potențial semnificativ de a atrage noi categorii de clienți.”

The post Orizonturi strategice appeared first on Forbes Romania.

Pentru Notino, unul dintre cei mai cunoscuți jucători din retailul de beauty și health din Europa, piața din România reprezintă una dintre cele mai dinamice și rapide piețe în creștere din Europa, cu un apetit puternic pentru experiențe moderne și convenabile în zona de beauty.

Oficialii Notino sunt de părere că principala caracteristică a pieței românești este maturitatea digitală, o maturitate ce se observă și în rezultatele brandului. Potrivit lui Kryštof Staněk, Chief Partnership Officer Notino Partner, consumatorii români sunt orientați către mobil și aplicații. „Ceea ce ne permite să conectăm fluid inspirația, descoperirea produselor, achiziția și programarea serviciilor într-un singur flux. Ei se așteaptă la rapiditate și transparență – disponibilitate în timp real, comparații clare, recenzii și programări realizate în câteva secunde.”

Veniturile retailerului au crescut cu 42% în 2024 și au accelerat la 52% în 2025. Numărul de clienți noi este la fel de semnificativ, cu aproape 800.000 de utilizatori noi în 2024 și aproape un milion în 2025. În același timp, ponderea comenzilor realizate prin aplicația mobilă continuă să crească.

„Principalele avantaje ale pieței românești sunt adoptarea rapidă a tehnologiei, deschiderea către inovație și reacția puternică la campanii. Principalele provocări rămân sensibilitatea la preț și competiția intensă, care necesită un focus constant pe valoare și experiența clientului”, explică Kryštof Staněk.

În ceea ce privește profilul consumatorului român, acesta este puternic orientat către parfumuri și foarte atent la tendințe. „Parfumurile reprezintă 47% din totalul achizițiilor, fiind de departe cea mai importantă categorie. În același timp, observăm creșteri anuale semnificative în mai multe categorii. Produsele pentru păr au crescut cu peste 18%, produsele de îngrijire corporală cu peste 25%, iar produsele pentru bărbați cu peste 21%.

Consumatorii urmăresc activ tendințele. De exemplu, produsele leave-in pentru păr au crescut cu 28%, parfumurile unisex cu 18%, iar brandurile de parfumuri arabe au înregistrat o creștere impresionantă de 44%”, subliniază oficialii companiei.

Pe lângă interesul pentru trenduri, există o cerere puternică pentru produse premium și luxury, branduri precum Armani, Lancôme și Kérastase. De asemenea, consumatorii români sunt pasionați de machiaj, iar L’Oréal Paris este unul dintre brandurile lor preferate.

În zona serviciilor, consumatorii români sunt planificatori, nu utilizatori de ultim moment. O mare parte din programări sunt realizate cu câteva zile sau chiar săptămâni în avans, cel mai frecvent cu 14-30 de zile înainte, ceea ce arată că serviciile de beauty fac parte din rutina lor. „Majoritatea programărilor sunt pentru servicii recurente, aproape 60% fiind în zona de cosmetică și manichiură, iar manichiura reprezentând singură 23%.

Utilizarea este recurentă, nu ocazională. În medie, un client face o programare prin Salons by Notino cel puțin o dată pe trimestru”, susține Kryštof Staněk.

Pentru Notino, 2025 a fost un an de rezultate solide și de expansiune strategică continuă la nivel european.

„În ciuda unui mediu de retail competitiv, am menținut un ritm constant de creștere și ne-am consolidat poziția pe piețele-cheie. România se remarcă drept una dintre cele mai importante și dinamice piețe pentru Notino. Totodată, aici se află unul dintre principalele noastre centre logistice, care deservește atât piața locală, cât și alte țări din Europa de Est. Sezoanele de vârf au confirmat cererea puternică. În România, de Black Friday 2025, am procesat aproximativ 350.000 de comenzi în perioada de vârf, cu o medie de 3,5 produse per tranzacție. Un nivel similar a fost atins și în perioada Crăciunului 2025, cu aproximativ 350.000 de comenzi”, subliniază Kryštof Staněk.

Dincolo de e-commerce, 2025 a fost și un an de referință pentru Salons by Notino, platforma companiei de servicii ce conectează clienții cu saloane profesionale de beauty. Proiectul a fost lansat inițial în Cehia și este disponibil în prezent în Slovacia, Ungaria, Bulgaria și România.

În România, Salons by Notino conectează clienții cu peste 2.000 de saloane partenere premium. În 2025, România a generat 24% din totalul programărilor, devenind a doua cea mai performantă piață de servicii după Cehia – un rezultat excelent, care confirmă potențialul ridicat al acestei piețe.

Investițiile în Salons by Notino urmăresc transformarea acestuia într-un motor de creștere la scară europeană, cu obiectivul de a ajunge la un milion de programări pe lună până în 2028. Planul se bazează pe trei direcții: dezvoltarea produsului, extinderea pe noi piețe și consolidarea poziției în piețele existente.

„Anul 2026 este despre tranziția de la lansare la poziția de lider.

În România, vom extinde și densifica rețeaua de parteneri, vom consolida colaborările cu saloanele de top și vom crește notorietatea, astfel încât Salons by Notino să devină prima opțiune pentru programări. În același timp, vom continua să dezvoltăm produsul și personalizarea, pentru a stimula utilizarea recurentă. La nivel regional, vom scala elementele care funcționează deja: rețea verificată, activare puternică și o experiență integrată care fidelizează clienții”, a completat Kryštof Staněk, Chief Partnership Officer Notino Partner.

La jumătatea lunii ianuarie 2026, serviciul Salons by Notino depășise pragul de un milion de programări realizate numai prin platformă, la acel moment peste 7.000 de saloane partenere din cinci țări europene foloseau acest sistem, ce generează, în medie, 100.000 de programări lunar.

În următoarele șase luni, focusul Notino se regăsește pe extinderea în două piețe noi și consolidarea performanței în piețele existente. Pe termen lung, obiectivul este ca serviciul Salons by Notino să devină cea mai cunoscută și utilizată platformă de programări beauty din Europa.

În anul fiscal 2024 (mai 2024 – aprilie 2025), România a generat 8% din cifra de afaceri totală a Notino, devenind a patra cea mai mare piață a companiei.

The post Piața din România, accelerator al businessului Notino în Europa appeared first on Forbes Romania.

La 25 de ani de când s-a lansat pe piața hotelieră locală, unul dintre cele mai cunoscute branduri din industria ospitalității, JW Marriott Bucharest Grand Hotel, bifează cel mai bun an din istoria activității hotelului.

Un an al reînnoirii, al creșterii și al consolidării poziției pe piață – cam așa se vede  anul 2025 prin ochii top managementului JW Marriott Bucharest Grand Hotel. Anul acesta, exact la 25 de ani de când brandul hotelier a intrat pentru prima oară pe piața românească a ospitalității, oficialii celebrului hotel au anunțat finalizarea unor etape importante din procesul de modernizare care au îmbunătățit considerabil experiența oaspeților, dar care au și optimizat eficiența operațională.

„Cererea a fost puternică atât în segmentul corporate, cât și în zona de evenimente, cu numeroase zile în care hotelul a funcționat la capacitate maximă. Parteneriatele noi, vizibilitatea generată de anul aniversar și fluxul stabil de oaspeți internaționali au contribuit la un ritm constant de creștere. Observăm o intensificare a cererii și în zona leisure, ceea ce ne permite să intrăm în 2026 cu o bază solidă de rezervări și o perspectivă favorabilă pe toate segmentele – corporate, MICE și leisure internațional”, explică Ioan Mătieș, directorul general JW Marriott Bucharest Grand Hotel.

Potrivit acestuia, per ansamblu, 2025 este cel mai bun an din istoria hotelului, atât prin performanță, cât și prin evoluția experienței pe care o oferă hotelul oaspeților. Iar acest lucru se reflectă și în cifre. Primele 10 luni din 2025 au înregistrat o evoluție vizibil superioară față de aceeași perioadă din 2024. Gradul de ocupare a crescut cu 5%, într-un ritm constant, susținut de interesul pentru spațiile recent modernizate și de intensificarea fluxului de călătorii internaționale. „Tot mai mulți vizitatori aleg Bucureștiul ca destinație culturală și urbană, iar hotelul nostru rămâne, în mod firesc, una dintre opțiunile lor principale. Rezultatele confirmă că investițiile din ultimul an și direcția noastră strategică răspund așteptărilor pieței.”

Privind Bucureștiul, și Pankaj Birla, Area Vice President Eastern Europe Marriott International, a recunoscut că este foarte impresionat de modul în care s-a dezvoltat în ultimii ani. În opinia acestuia, „Micul Paris” s-a transformat destul de rapid într-un oraș vibrant care încântă orice turist, fie că se află el în interes de serviciu, fie că este în vacanță.

„Datorită dezvoltării comerciale, precum și a atracțiilor istorice și culturale, România atrage turiști din Europa, Orientul Mijlociu și Statele Unite. Mai ales că, în prezent, România este bine conectată prin zboruri directe cu Europa, Emiratele Arabe Unite și alte state. După pandemie, cererea pentru hoteluri dezvoltate de branduri de încredere și renumite, cum ar fi Marriott International, a crescut.” Pankaj Birla punctează că România reprezintă una dintre cele mai importante piețe pentru Marriott International în zona Europei de Est. Și, deși sunt prezenți aici de mai bine de două decenii, prioritatea principală rămâne hotelul de lux JW Marriott Bucharest Grand Hotel. Inaugurat în anul 2000, hotelul reprezintă încă un punct de atracție în Capitală.

„Observăm în mod clar ritmul dinamic al dezvoltării României. Prin urmare, potențialul și oportunitățile de creștere pe această piață prezintă un mare interes în regiune și avem câteva hoteluri noi în planul nostru de dezvoltare”, menționează Pankaj Birla.

În ultimii doi ani, evoluția hotelului JW Marriott Bucharest s-a construit pe o creștere a segmentului de business și celui de leisure. „Bucureștiul continuă să se afirme ca un centru economic regional, ceea ce menține un flux constant de conferințe, delegații și întâlniri de afaceri. În paralel, orașul atrage tot mai mulți vizitatori în căutarea unei experiențe urbane autentice – de la gastronomie și cultură la evenimente și city-breakuri, însă segmentul de business rămâne preponderent. Cea mai relevantă schimbare este însă ascensiunea segmentului leisure, în care călătoriile profesionale se împletesc firesc cu timpul personal. Astăzi, businessul rămâne fundamental, iar leisure-ul crește constant, dar adevărata forță vine din această zonă hibridă”, este de părere și Ioan Mătieș, directorul general JW Marriott Bucharest Grand Hotel.

Ioan Mătieș susține că oaspeții care aleg astăzi JW Marriott Bucharest Grand Hotel sunt călători familiarizați cu standarde înalte și cu un stil de ospitalitate în care eleganța este discretă, iar confortul este autentic. Aceștia caută mai mult decât cazare – caută o experiență completă: servicii intuitive, spații primitoare și un nivel de atenție care să le anticipeze nevoile fără să le perturbe ritmul.

„Mulți dintre ei ne aleg pentru reputația construită în timp, pentru locația noastră privilegiată și pentru modul firesc în care îmbinăm componenta de business cu cea de relaxare. Sunt călători care apreciază personalizarea, tehnologia care îi susține fără să îi invadeze și sentimentul de familiaritate într-un mediu sofisticat”, completează Ioan Mătieș.

În ultimele șase luni, atenția oficialilor hotelului s-a concentrat pe finalizarea celui mai nou program de modernizare, realizat cu ocazia aniversării a 25 de ani. Între iunie și septembrie 2025, s-a implementat un proiect de peste patru milioane de euro, prin care s-au reconfigurat peste 4.600 m² de spații esențiale: centrul de conferințe, galeriile The Grand Avenue și noul Vienna Lounge.

„Actualizarea zonei de conferințe a inclus tehnologie de ultimă generație, soluții îmbunătățite de acustică și iluminat, precum și o flexibilitate mai mare pentru întâlniri hibride și evenimente de anvergură. Vienna Lounge reprezintă elementul-emblemă al acestui proces – un spațiu redefinit în jurul ideii de tranziție naturală între ritualurile dimineții și atmosfera elegantă a serii. Întregul program reflectă dorința de a alinia produsul hotelier la așteptările oaspeților de astăzi, oferind un nivel superior de confort, fluiditate operațională și un design contemporan, în linie cu standardele JW Marriott”, subliniază directorul general al hotelului.

Privind către ultimii doi ani, aceștia au marcat una dintre cele mai consistente etape de dezvoltare pentru JW Marriott Bucharest Grand Hotel, cu investiții totale ce depășesc 5,5 milioane de euro. În 2024, s-a inaugurat Olea, restaurantul și terasa „Middleterranean”, rezultat al unei investiții de peste 1,4 milioane de euro. „Pe lângă transformările vizibile, am alocat resurse semnificative pentru tehnologie, sisteme energetice eficiente și în infrastructura operațională, în acord cu standardele Marriott International”, explică Ioan Mătieș.

Următorii doi ani vor continua în aceeași direcție, promite oficialul.  „Mai presus de orice, rămâne prioritar angajamentul nostru pentru service excellence. Credem cu tărie că un oaspete mulțumit este cea mai solidă strategie de business. Satisfacția oaspeților se află în centrul a tot ceea ce facem, iar această abordare s-a dovedit eficientă pentru JW Marriott Bucharest Grand Hotel în ultimii ani.”

Brandul internațional este prezent pe piața din România cu șase proprietăți: JW Marriott Bucharest Grand Hotel, Sheraton Hotels & Resorts, Courtyard by Marriott, hotelurile Moxy și hotelul Marmorosch.

Ca planuri de viitor ale grupului pe piața locală, potrivit lui Pankaj Birla, Area Vice President Eastern Europe Marriott International, în următorii trei ani, grupul și-a propus să adauge proprietăți sub umbrela brandului și dincolo de București. Ca locații, sunt luate în considerare Sinaia și Sibiu. De asemenea, recent, oficialii grupului au semnat un contract cu Courtyard by Marriott în Călimănești.

Pentru zona EMEA, grupul va investi în continuare în branduri noi și în preluarea brandurilor existente pe piețe noi. Așadar, până la finalul lui 2027, grupul și-a planificat să adauge 50 de noi proprietăți și peste 9.000 de camere la portofoliul său din Africa. Acest lucru include intrarea brandului pe piețe precum Coasta de Fildeș, Congo, Madagascar și Mauritania.

The post JW Marriott Bucharest Grand Hotel… după 25 de ani appeared first on Forbes Romania.

Pentru retailerul internațional de fashion Primark, România reprezintă una dintre cele mai dinamice piețe în cadrul strategiei de dezvoltare pentru regiunea Europa Centrală și de Est. Și, în ciuda vremurilor dificile, retailerul explorează în continuare noi oportunități de extindere.

România reprezintă o piață strategică în cadrul planului de dezvoltare pentru regiunea Europa Centrală și de Est al Primark. Cu o populație atentă la schimbările din modă și cu o preferință aparte pentru brandurile internaționale, românii au reacționat pozitiv la intrarea pe piață a retailerului internațional. Tocmai această reacție care s-a menținut a făcut din România una dintre cele mai dinamice piețe din regiunea Europa Centrală și de Est pentru Primark.

Însă, la fel ca în alte piețe europene, și în România, încrederea consumatorilor este influențată de presiunile economice. Iar ultimii ani au fost dificili tocmai pentru că se resimt efectele inflației. „Raportul calitate-preț a devenit mai important ca oricând. Clienții noștri din România își doresc să arate și să se simtă bine, dar vor să facă acest lucru inteligent – în limitele bugetului. Aici, noi considerăm că rezonăm foarte bine cu ei, pentru că mai mult de jumătate dintre produsele noastre sunt esențiale, precum jeanși, tricouri, hanorace și lenjerie – articole de bază pentru garderoba de zi cu zi”, precizează Maciej Podwojski, Head of Sales, Europa Centrală și de Est Primark.

Maciej Podwojski susține că un avantaj important al pieței de retail românești în comparație cu alte piețe europene este forța culturii mallurilor, deoarece datorită acesteia cumpărătorii cheltuie mai mult la fiecare vizită. „În România, în malluri exista un trafic constant. De la inaugurarea primului nostru magazin în ParkLake București, în 2022, am fost încurajați de numărul mare de clienți și de reacțiile pozitive constante din partea celor care ne vizitează. Acest fapt demonstrează interesul tot mai mare al consumatorilor din România pentru oferta Primark de produse de modă, frumusețe și pentru casă.” 

Pentru Primark, fiecare dintre magazinele inaugurate în România a reprezentat o investiție de aproximativ 10 milioane de euro. Astfel, de la intrarea retailerului internațional pe piața locală (în urmă cu trei ani), oficialii grupului au investit peste 40 de milioane de euro doar în magazine.

Potrivit lui Maciej Podwojski, consumatorii români au gusturi foarte asemănătoare cu cele existente la nivel european. „Denimul rămâne mereu un favorit, alături de pijamale și hainele de zi cu zi, articole care au devenit elemente de bază în oferta noastră. Accesoriile, precum gențile și piesele sezoniere – de exemplu, ochelarii de soare vara și eșarfele în sezonul rece – au, de asemenea, performanțe foarte bune. Colecțiile sezoniere, cum sunt gama pentru vacanță, articolele esențiale pentru începutul școlii sau tricotajele sunt foarte căutate și reprezintă o parte importantă a portofoliului nostru”, explică Maciej Podwojski.

Mai mult, în prezent, două treimi din îmbrăcămintea pe care o comercializează retailerul este realizată din materiale reciclate sau provenite din surse mai sustenabile, iar obiectivul companiei este ca, până în anul 2030, această proporție să ajungă la 100%.

Urmează perioada sărbătorilor de iarnă, o perioadă esențială pentru industria de retail, iar oficialii Primark se așteaptă la o cerere constantă pentru articole potrivite ca și cadouri, tricotaje, pijamale și produse pentru casă. În opinia acestora, astfel de produse se bucură mereu de popularitate în această perioadă a anului. „Ne așteptăm la o cerere constantă pentru acest tip de articole. Desigur, avem în vedere contextul economic general, însă credem că accesibilitatea și diversitatea produselor noastre ne poziționează favorabil pentru sezonul de iarnă”, subliniază Maciej Podwojski, Head of Sales, Europa Centrală și de Est Primark.

Ce planuri de expansiune are retailerul internațional în viitorul apropiat? Potrivit lui Maciej Podwojski, până la sfârșitul anului 2026, obiectivul Primark este să ajungă la 20 de magazine în cele șase piețe din Europa Centrală și de Est, pentru a face brandul Primark accesibil unui număr cât mai mare de clienți din regiune. De asemenea, pe piața locală, retailerul a confirmat pentru 2026 deschiderea a două noi magazine, în Electroputere Mall Craiova și Palas Iași.

Cel mai recent magazin Primark deschis este cel din regiunea de nord-vest a țării, care se află în incinta VIVO! Cluj-Napoca. Acesta se întinde pe o suprafață de vânzare de 3.700 mp, desfășurată pe două niveluri, iar investiția în inaugurarea acestuia se ridică la 11 milioane de euro. Acesta este cel de-al patrulea magazin Primark din România, alăturându-se locațiilor deja existente din București, AFI Cotroceni și ParkLake, și Timișoara, Iulius Town.

Odată cu această deschidere, Primark VIVO! Cluj-Napoca devine cel de-al 471-lea magazin al retailerului, la nivel global. Primark este un retailer internațional de fashion, cu peste 80.000 de angajați în 17 țări din Europa și SUA. Retailerul a fost fondat în Irlanda, în anul 1969.

The post Focus-plan: Extindere pe o piață strategică appeared first on Forbes Romania.

Astăzi, segmentul turismului de lux din România se află într-o etapă de tranziție clară, dinspre opulență și servicii etichetate standard către o formă de lux rafinată, conștientă și personalizată.

Dacă, în trecut, „luxul” în industria turismului era asociat aproape exclusiv cu nume de branduri internaționale, hoteluri de 5 stele sau restaurante cu stele Michelin, în prezent, asistăm la o schimbare: din ce în ce mai mulți români caută sens, autenticitate și conexiune, când vine vorba despre „turismul de lux”.

Ioana Rucăreanu, fondatoarea aLIVE Experiences, companie cu birouri în Monaco și București, explică faptul că această schimbare vine din partea unei categorii de clienți care au călătorit mult, știu ce înseamnă „luxul clasic”, iar acum își doresc mai mult. „Apetitul pentru experiential luxury este în creștere: oamenii caută experiențe care spun o poveste, care reflectă pasiunile lor și care le oferă trăiri greu de replicat”, subliniază antreprenoarea.

Pe această nișă (n.red. – a turismului de lux), un semnal interesant vine din zona comunităților care se formează organic în jurul pasiunilor comune: fie că vorbim despre cluburi de colecționari auto, despre grupuri dedicate gastronomiei sau de cei pasionați de obiecte rare, artizanat sau design, toate indică o nevoie de conținut și de conexiune, nu doar de noi destinații.

Exact aici se deschide drumul pentru un turism de lux sofisticat în România: experiențe croite în jurul intereselor reale ale clienților, nu doar vacanțe standardizate.

„Se mai poate observa și o schimbare subtilă de motivație. Dacă în trecut călătoria avea uneori un rol de validare socială – bifai locuri «must see», erai prezent în destinații de referință, precum St.-Tropez, Courchevel sau Maldive –, astăzi, mulți își aleg vacanțele pentru a trăi ceva autentic. Desigur, segmentul de visibility-driven travel va continua să existe, dar începe să fie completat de o nouă generație de călători, care caută profunzime, liniște și sens”, precizează Ioana Rucăreanu.

Pe acest segment apar tot mai multe inițiative locale – de la proprietăți restaurate cu gust la micro-retreaturi cu servicii impecabile – care ne arată că piața se mișcă în direcția bună. Poate încă nu la nivel de volum, dar cu siguranță ca profunzime și dorință de a construi un lux real, durabil și cu adevărat personalizat.

Compania aLIVE Experiences a fost fondată în Monaco, în anul 2020, și a intrat pe piața locală spre finalul lunii martie 2025. De atunci operează la nivel global și colaborează cu lideri din industrii diverse – de la aviație privată și iahting la explorare științifică, haute couture și conservare.

Dorința de a pune pe picioare un astfel de business a apărut în urmă cu aproape 10 ani, pe vremea când fondatoarea aLIVE Experiences lucra într-o agenție de travel de lux din Monaco, cu un portofoliu impresionant de clienți ultra-high-net worth (UHNW): familii și personalități cu acces la tot ce înseamnă lux clasic. „A fost primul moment în care am observat clar o schimbare, acești oameni aveau tot: timp, bani, acces, dar își doreau mai mult – sens, emoție, autenticitate.”

Lucrând în paralel în industrii precum real estate, design, evenimente și hospitality, Ioana Rucăreanu a avut ocazia să înțeleagă nu doar cum funcționează luxul, ci și când începe să își piardă relevanța. „Am înțeles că luxul real nu stă în opulență, ci în felul în care ne petrecem timpul.”  Așa s-a conturat viziunea aLIVE: un concept care să transforme timpul în experiențe imposibil de replicat, personale, unice. „Am simțit că piața avea nevoie de o abordare diferită. Nu de un alt furnizor de vacanțe, ci de un regizor de momente semnificative.”

„Am fondat aLIVE Experiences pentru a crea contexte în care oamenii să fie complet prezenți, să trăiască cu intensitate, să se reconecteze la ce contează: familie, descoperire, emoție, libertate, impact”, menționează antreprenoarea.

Aceasta explică și ce anume diferențiază aLIVE Experiences de alte companii din domeniu, adică nivelul de ultrapersonalizare pe care-l poate oferi.

„Fie că vorbim despre o expediție în Antarctica, o cină privată într-un sit arheologic închis publicului, o călătorie spirituală în Himalaya sau o revedere de familie pe o insulă izolată, totul este regizat în jurul clientului, pasiunilor, viselor, momentelor lui importante. Fiecare proiect este construit de la zero, fără produse standardizate, iar abordarea noastră este cross-industry: colaborăm cu lideri din modă, gastronomie, iahting, conservare, aviație, film, artă și multe altele. Aducem împreună lumi diferite pentru a crea experiențe profunde, rafinate și complet unice.”

Deși prezența aLIVE Experiences este încă la început în România, fondatoarea companiei are un obiectiv clar: acela de a educa publicul, de a poziționa corect conceptul de turism transformațional și de a atrage clienți români deja familiarizați cu standardele internaționale de lux, dar care își doresc ceva diferit.

Cu toate acestea, aLIVE rămâne un business boutique, adică fondatoarea recunoaște că este extrem de selectivă cu proiectele pe care le preia. „Este un business profund personal, în care fiecare călătorie este gândită ca o extensie a unei viziuni comune între client și echipă”, subliniază Ioana Rucăreanu. În opinia ei, România are un potențial extraordinar pentru dezvoltarea unui turism de lux autentic, bazat pe natură, cultură, discreție și experiențe cu adevărat personale.

„România deține 11 situri UNESCO, iar cultura noastră rurală este încă neatinsă de turismul de masă, oferind un cadru ideal pentru explorări autentice. Dincolo de patrimoniul existent, vedem un val nou de proprietăți și inițiative care propun servicii la standarde internaționale, echivalente cu cele ale lodge-urilor de top din Africa, Asia sau America Latină. Sunt proiecte care propun rafinament și confort, fără a pierde contactul cu autenticitatea locală.”

În același timp, zonele în care infrastructura lipsește complet devin pentru noi oportunități creative. „Dacă o regiune nu dispune de drumuri accesibile sau de conexiuni directe, propunem heli-journeys spectaculoase care transformă deplasarea în parte din experiență. Dacă nu există unități de cazare care să atingă nivelul de servicii dorit, ridicăm tabere mobile de lux, construind totul de la zero: design, servicii, atmosferă”, completează antreprenoarea.

Astfel, pentru piața din România, compania fondată de Ioana Rucăreanu se concentrează pe dezvoltarea unor concepte care pun în valoare unicitatea și autenticitatea țării, transformând-o într-o destinație de lux cu un caracter profund experiențial. Ioana lucrează deja la itinerare cu un puternic caracter cinematic, care combină zboruri cu elicopterul deasupra Munților Carpați și a regiunilor istorice, transferuri cu jeturi private, off-roading în peisaje dramatice, plimbări cu balonul cu aer cald deasupra satelor din Transilvania, heli-biking și chiar heli-skiing în sezonul rece.

„Am început deja o colaborare cu un arhitect vizionar pentru a dezvolta tabere mobile de lux și structuri temporare în natură – spații efemere, dar absolut rafinate, care permit organizarea de cine private, lounge-uri sau momente de respiro în mijlocul sălbăticiei, fără a compromite confortul.”

Toate aceste inițiative se construiesc în jurul unui mesaj clar: întoarcerea la esență, la un mod de viață mai lent, mai conștient – dar fără a renunța la eleganță și atenția la detaliu.

„România este binecuvântată cu tradiții vii, comunități rurale autentice și zone încă neatinse de turismul de masă. Și, fiind în inima Europei, este ușor accesibilă pentru oaspeți din întreaga lume”, conchide Ioana Rucăreanu, fondatoarea aLIVE Experiences.

Un raport „The State of Tourism and Hospitality 2024”, realizat de McKinsey & Company, relevă faptul că segmentul turismului de lux crește mai rapid decât orice alt sector al industriei turistice. Se estimează că acesta va atinge o valoare de 2,3 trilioane de dolari până în anul 2030. În prezent, 72% dintre turiștii de lux își doresc să descopere locuri noi, iar 80% dintre aceștia au sub 60 de ani, cu o creștere accentuată a segmentului tânăr. Consumatorii de turism de lux pun accent pe calitatea timpului petrecut și pe activități ce combină aventura, cultura și exclusivitatea.

„Am fondat aLIVE Experiences pentru a crea contexte în care oamenii să fie complet prezenți, să trăiască cu intensitate, să se reconecteze la ce contează: familie, descoperire, emoție, libertate, impact.”

„Apetitul pentru experiential luxury este în creștere: oamenii caută experiențe care spun o poveste, care reflectă pasiunile lor și care le oferă trăiri greu de replicat.”

The post Industria turismului de lux din România: de la opulență la rafinament appeared first on Forbes Romania.