După un ciclu de ajustări, presiuni bugetare și investiții amânate, pachetul adoptat de Guvernul României pe data de 24 februarie 2026 promite stimulente fiscale, sprijin pentru capitalizare și accelerarea investițiilor. Pentru antreprenori, miza este clară: cashflow, acces la finanțare și stabilitate legislativă.
Cum sunt privite aceste noi măsuri de către mediul de afaceri din industria alimentară și turism vom expune în rândurile de mai jos.
Grigore Horoi, președintele Grupului de firme Agricola, susține că aceste stimulente fiscale reprezintă un impuls de creștere, însă cu o condiție: ca acestea să se și materializeze.
„La această dată, referitor la modificările fiscale cu aplicare în practică la începutul anului, cu impact în cashflow aș aminti, în primul rând, IMCA – impozitul minim pe cifra de afaceri –, care a scăzut de la 1 la 0,5%. Pe de altă parte, în cazul calculului taxelor locale pentru auto, s-a modificat modul de calcul: capacitate cilindrică/grile de impunere, însă, la acest moment, nu avem informații privind noua valoare – așteptăm decizia de impunere. Cert este că Agricola a plătit în anul 2025 impozite locale în valoare de 2.187.201 de lei și estimăm pentru 2026 o creștere de aproximativ 40% la acest capitol.”
Grigore Horoi explică faptul că, datorită măsurilor puse la dispoziție de Guvernul României prin Planul Național Strategic 2023-2027, s-au demarat și se vor continua investițiile în Modernizarea Abatorului de păsări Prăjești prin măsura DR22 – investiție de 14 milioane de euro, cu un grant de trei milioane de euro, precum și în construcția unei ferme de creștere păsări, prin măsura DR20 – investiție de 6,5 milioane de euro, cu un grant de două milioane de euro.
„Nu o spun prima dată: noi ne dezvoltăm în ritmul nostru. Agricola se apropie de 300% creștere înregistrată în ultimii 20 de ani. Prin urmare, dacă se dorește o dezvoltare mai accelerată, obligatoriu trebuie implementate măsuri de creștere/stimulare a investițiilor”, subliniază președintele grupului.
Pentru fondatorii brandului românesc D’Olive, acest nou pachet de măsuri este văzut mai degrabă ca o plasă de siguranță și nu ca un impuls real de creștere. Mediul de business a intrat deja într-o perioadă de presiune fiscală crescută, ca urmare a mai multor schimbări importante: creșterea impozitului pe dividende la 16%, modificările la regimul microîntreprinderilor care mută multe firme către impozitul pe profit, dar și creșterile de TVA și digitalizarea fiscală accelerată. „În acest context, antreprenorii devin mai prudenți, iar pachetul actual pare mai mult o măsură de stabilizare decât una care să accelereze creșterea economică.
La D’Olive vom continua să investim, dar într-un mod calculat. Investim în comunitate, în educația consumatorilor despre uleiul de măsline extravirgin și în brand. Pentru noi, creșterea vine din încrederea oamenilor și din construirea unei culturi a alimentației sănătoase”, precizează Cosmin Filipas, CEO-ul D’Olive. Întrebat care ar fi măsura concretă care l-ar ajuta cel mai mult în aceste momente economice dificile, Cosmin Filipas afirmă: „Dacă ar fi să aleg o măsură cu impact real, aceasta ar fi orice instrument care îmbunătățește cashflow-ul firmelor. Pentru un IMM, lichiditatea este oxigenul businessului. Atunci când ai un flux de numerar sănătos, poți investi, poți crește și poți lua decizii pe termen lung.
Ceea ce lipsește cu adevărat este predictibilitatea fiscală pe termen lung și sprijinul real pentru brandurile românești. Antreprenorii nu au nevoie doar de subvenții, ci de un mediu stabil în care să poată planifica și investi cu încredere”.
Peter de Boer, CEO-ul uneia dintre principalele companii agroalimentare integrate din România, DN Agrar Group, susține, la rândul său, că pachetul actual îi ajută să economisească la nivel de taxare „prin cei 3% bonificație pentru impozitul pe profit, dar nu ne oferă suportul necesar pentru expansiune, deoarece nu se adresează nevoilor specifice de capital ale segmentului de business mijlociu”.
Ceea ce ar accelera cu adevărat creșterea agriculturii din România, explică CEO-ul, ar fi un accent mai puternic pe reforme structurale și pe stimulente pentru investiții. România continuă să exporte volume mari de materii prime agricole, în timp ce importă numeroase produse alimentare cu valoare adăugată mai mare. „Încurajarea investițiilor în procesarea alimentară, dezvoltarea sectorului zootehnic și în lanțuri valorice agricole integrate ar crește semnificativ competitivitatea sectorului.” În opinia lui Peter de Boer, măsurile fiscale adoptate în cursul anului 2025 au avut un impact concret asupra dinamicii fluxurilor de numerar pentru companiile din agricultură, în principal, prin creșterea costurilor cu forța de muncă, ca urmare a eliminării unor facilități fiscale de care sectorul beneficia anterior. „În plus, lichiditatea – fluxul de numerar în primul trimestru al anului 2026 – este influențată de plata obligațiilor fiscale locale și de introducerea noului regim de TVA de 21%. Majorarea cotei de TVA crește necesarul de capital de lucru, sporind capitalul necesar pentru finanțarea lanțului de aprovizionare și a operațiunilor curente”, afirmă acesta, explicând că DN Agrar își va continua anul acesta investițiile asumate, precum continuarea dezvoltării fermei Straja, construcția fabricii de procesare pentru lapte degresat și smântână, dezvoltarea fermei verticale pentru iarba de grâu și lagunele pentru depozitarea digestatului.
Alexandra Bogatu-Pavel, fondator și CEO Euforia Retreat & Spa, fondator Rezident, vede în același mod actualul pachet de măsuri, și anume că el poate funcționa mai degrabă ca o plasă de siguranță într-un an economic dificil.
„Ca antreprenor, mai ales într-un sector precum ospitalitatea, unde investițiile sunt semnificative și se recuperează în timp, cred că mediul privat are nevoie și de măsuri mai clare și mai concrete de susținere din partea statului, precum și de un cadru legislativ predictibil. Impactul asupra cashflow-ului se resimte deja în primul trimestru din 2026. Creșterea TVA și a altor taxe a redus marjele de profit care au fost proiectate și bugetate anul trecut, obligând companiile să își recalibreze rapid planurile financiare.” Pentru Alexandra Bogatu-Pavel, cea mai relevantă măsură este schema de ajutor de stat pentru investiții, care permite finanțarea proiectelor turistice cu până la 30-60% din valoarea investiției. „Un astfel de instrument este esențial pentru modernizarea și dezvoltarea infrastructurii din sector”, menționează antreprenoarea.
De cealaltă parte, directorul general Vascar, unul dintre cei mai cunoscuți producători români din industria cărnii, consideră că acest pachet de măsuri fiscale nu poate schimba peste noapte economia, însă transmite un semnal important că statul încearcă să mute accentul dinspre simpla ajustare bugetară spre investiții, capitalizare și lichiditate.
„Pentru un producător din industria alimentară, asta înseamnă un cadru ceva mai bun pentru a continua investițiile și pentru a gestiona mai eficient numerarul. În cashflow, impactul real rămâne mixt și, pentru industria alimentară, pe alocuri tensionat. Măsurile fiscale din 2025 au crescut presiunea pe numerar prin TVA mai mare, prin costuri suplimentare de adaptare și printr-un mediu de finanțare încă scump. Mai mult, în zona alimentară, diferența dintre unele input-uri taxate la 21% și produsele finite taxate la 11% poate împinge companiile în poziții de TVA de recuperat, deci în nevoia de prefinanțare. Se vede și la raft: prețurile alimentare erau încă mai mari cu 7,86% în ianuarie 2026 față de ianuarie 2025. Pachetul din februarie 2026 ajută parțial – bonificația”, conchide Vlad Ciuburciu.
Fondată în anul 1984 la Vaslui, compania Vascar va continua investițiile, dar foarte selectiv, spune directorul general. „Pentru noi, investiția nu mai este despre volum cu orice preț, ci despre eficiență operațională, calitate și capacitatea de a răspunde mai rapid la schimbările din piață. Direcția era deja clară: în 2025 am investit un milion de euro într-o nouă linie de producție și ambalare pentru ready meals, iar pentru 2026 ne-am asumat public extindere, inovație, calitate, eficiență operațională și sustenabilitate.
