Într-o perioadă în care Europa încearcă să mute cât mai mult trafic de pe șosele pe calea ferată, din motive de climă, costuri și sustenabilitate, modul în care arată și funcționează gările devine o chestiune de politică publică, nu doar de estetică.
Pentru milioane de români, gara nu este doar un nod de transport, ci primul contact cu un oraș, un spațiu al despărțirilor grăbite, al întâlnirilor târzii și al călătoriilor începute la primele ore ale dimineții.
În România, proiectul-fanion al acestui efort este modernizarea Gării de Nord din București – cea mai mare și mai aglomerată stație feroviară a țării, prin care trec aproximativ 85% dintre călătorii feroviari ai Capitalei.
În 2023, am avut privilegiul rar de a călători cu Orient Express pe ruta Paris–Istanbul, un traseu care nu este doar o experiență feroviară, ci o lecție de civilizație europeană în mișcare.
Gările din marile orașe ale Occidentului, dar și din Europa Centrală funcționează ca adevărate catedrale ale mobilității moderne, sunt curate, cu respect față de patrimoniu și, totodată, adaptate prezentului.
Cu atât mai dureros a fost contrastul resimțit la sosirea acasă. Gara de Nord, principala poartă feroviară a României, părea desprinsă dintr-o altă epocă, dar nu una romantică, ci una a degradării tolerate prea mult timp.
Singura consolare a venit de la oprirea la Sinaia, în gara regală, unde arhitectura și grija pentru detaliu oferă încă imaginea a ceea ce ar putea însemna respectul pentru călător și pentru istorie.
O gară-monument
Amplasată în zona centrală a orașului și inclusă pe Lista Monumentelor Istorice, Gara de Nord este un ansamblu complex format din mai multe corpuri de clădire (A, B, C și G), galerii metalice și spații comerciale și administrative, care însumează peste 33.000 de metri pătrați.
În Faza I a proiectului de modernizare, investiția alocată este de aproape 500 de milioane de lei (cu TVA). Intervențiile sunt ample și vizează restaurarea fațadelor istorice, consolidarea structurală, modernizarea instalațiilor electrice, termice și sanitare, adaptarea spațiilor pentru persoane cu dizabilități și creșterea nivelului de confort pentru pasageri. „Execuția nu poate începe înainte de finalizarea proiectării, obținerea avizelor și emiterea autorizației de construire”, explică reprezentanții CFR SA, într-un interviu acordat pentru acest articol. Contractul a fost semnat în februarie 2024 și prevede nouă luni pentru proiectare și 46 de luni pentru execuție.
Potrivit companiei, etapa de proiectare este deja finalizată, toate avizele au fost obținute, iar autorizația de construire a fost emisă în septembrie 2025. La finalul anului trecut au fost achitate și taxele către Inspectoratul de Stat în Construcții, urmând ca ordinul oficial de începere a lucrărilor să fie emis în perioada următoare. „Este unul dintre cele mai complexe proiecte de modernizare a unei gări din România, atât prin dimensiune, cât și prin statutul de monument istoric și prin faptul că stația trebuie să rămână funcțională pe durata lucrărilor”, arată reprezentanții CFR pentru Forbes România.
Cine lucrează la modernizarea Gării de Nord
Unul dintre subiectele sensibile a fost capacitatea tehnică a liderului de asociere, compania GDO Mov Impex SRL, firmă din Maramureș, cu afaceri de doar 50 de milioane de lei în 2024 și aproximativ 46 de angajați. Reprezentanții CFR precizează că aceasta lucrează împreună cu alți parteneri precum Omega Cert Sistem și subcontractanți specializați, inclusiv compania Progal Exim, care a realizat documentațiile de restaurare și consolidare pentru elementele istorice și care a pus la dispoziție experți atestați de Ministerul Culturii.
„Subcontractantul a realizat studii și cercetări, documentații de restaurare pentru componente artistice din lemn, piatră și metal, studii de arhitectură în mai multe variante, precum și proiectul tehnic pentru arhitectură și consolidarea structurilor istorice. De asemenea, a pus la dispoziție experți-cheie atestați de Ministerul Culturii în domeniile arhitecturii, structurilor istorice, instalațiilor și restaurării materialelor, asigurând, totodată, asistență tehnică pe durata execuției. Evaluarea capacității tehnice și profesionale s-a realizat conform legislației, pe baza experienței similare, a resurselor umane și tehnice și a modului de organizare a execuției”, afirmă reprezentanții companiei.
Contractul permite subcontractarea lucrărilor către firme specializate, iar monitorizarea se va face prin dirigenție de șantier și supervizare tehnică autorizată, cu obligații stricte privind calitatea, termenele și bugetul.
România: 47 de gări în modernizare
Gara de Nord nu este un caz izolat, dar mai e drum lung până când gările din țară se vor ridica la nivel european. România derulează în prezent un program de modernizare a 47 de stații, dintre care 22 sunt prioritare până în 2027, finanțate prin Programul Transport și PNRR. Însă, în prezent, dintre acestea, la doar două au început efectiv lucrările de execuție: Ciulnița și Costinești Tabără, în timp ce pentru gara din Neptun s-a semnat contractul, iar lucrările vor începe în sezonul estival. Restul sunt fie în etapă de proiectare, fie în procedură de achiziție publică. „În ultimii ani, mai multe gări din România au fost modernizate sau reabilitate prin programe naționale și europene, având ca obiectiv îmbunătățirea condițiilor pentru pasageri, creșterea siguranței și alinierea infrastructurii feroviare la standarde actuale. Aceste proiecte au avut grade diferite de complexitate, însă Gara de Nord București se distinge prin rolul său central în rețeaua feroviară și prin valoarea sa istorică și simbolică”, afirmă conducerea CFR.
Printre proiectele aflate în execuție sau proiectare se numără gări precum Ciulnița, Costinești Tabără, Pașcani, Băile Herculane, Sinaia, Bușteni, Ploiești Vest, Orșova, Dej Călători sau Adjud, cu investiții ce variază între câteva milioane și peste 80 de milioane de lei per stație. Și gara Ploiești Vest are un contract în derulare cu ordin de începere a lucrărilor emis. Valoarea renovării ajunge la 21,42 milioane de lei.
În paralel, modernizările majore de infrastructură feroviară – precum tronsoanele Curtici–Simeria, Caransebeș–Timișoara–Arad sau Cluj-Napoca–Oradea – includ și reabilitarea completă a clădirilor de stații, în proiecte de miliarde de lei.
Polonia – programe de renovare pentru 200 de gări
Diferența de scară devine evidentă când privim spre Polonia. Acolo, statul derulează un program național de investiții de aproximativ trei miliarde de zloți (circa 675 de milioane de euro) pentru modernizarea a aproape 200 de gări. Un exemplu este gara istorică din Gdansk, renovată în 2023, sau Warszawa Zachodnia – Gara de Vest din Varșovia –, redeschisă anul trecut după o reconstrucție de cinci ani și o investiție de aproximativ 600 de milioane de euro.
Noua stație are nouă peroane, tuneluri subterane, pasaje supraterane, lifturi, rampe pentru biciclete și un acoperiș de 2,5 hectare, acoperit pe jumătate cu panouri solare, care asigură până la 30% din consumul de energie. Zilnic, deservește până la 60.000 de pasageri și aproape 1.000 de trenuri. Polonia tratează gările nu doar ca infrastructură de transport, ci ca piese centrale ale tranziției către mobilitate cu emisii reduse.
Ungaria se modernizează din fonduri proprii
Și Ungaria a accelerat investițiile, chiar în lipsa fondurilor europene. Compania feroviară MÁV a lansat în 2025 un program de 15 miliarde de forinți (circa 39 de milioane de euro) pentru renovarea a peste 30 de stații în 14 zone. În paralel, gara emblematică Budapest Keleti a intrat într-un amplu proces de reconstrucție, finanțat integral din bugetul companiei, cu o valoare de aproximativ 12 milioane de euro, lucrări ce implică sute de specialiști și suspendarea temporară a traficului.
Dar, dincolo de cifre și șantiere, miza renovării gărilor este mai largă. Transportul feroviar rămâne una dintre cele mai eficiente forme de deplasare din punct de vedere al emisiilor de carbon. Dar oamenii aleg trenul nu doar pentru că este „verde”, ci și pentru că este confortabil, predictibil și sigur. O gară degradată transmite abandon. O gară modernă transmite normalitate.
Dacă proiectul Gării de Nord va fi dus la capăt conform planurilor, Bucureștiul ar putea avea, pentru prima dată după decenii, o poartă feroviară comparabilă cu cele din marile orașe europene – un spațiu care să încurajeze călătoria cu trenul nu ca ultimă opțiune, ci ca alegere firească într-o economie care încearcă, încet, să devină mai curată și mai conectată.
Stațiile de cale ferată prioritizate pentru perioada 2021-2027
Ciulnița – 27,39 milioane de lei, fără TVA – contract în derulare, fază de execuție.
Costinești Tabără – 14,06 milioane de lei – contract semnat, lucrări de execuție în curs.
Neptun h.c. – 16,57 milioane de lei – contract semnat, execuție programată pentru sezonul estival.
Pașcani – 37,04 milioane de lei – contract în derulare, etapă de proiectare.
Orșova – 7,95 milioane de lei – contract în derulare, etapă de proiectare.
Băile Herculane – 17,01 milioane de lei – contract în derulare, etapă de proiectare.
Beclean pe Someș – 37,24 milioane de lei – contract în derulare, etapă de proiectare.
Dej Călători – 31,06 milioane de lei – contract în derulare, etapă de proiectare.
Sinaia – 13,17 milioane de lei – contract în derulare, etapă de proiectare; proiect de restaurare și modernizare.
Bușteni – 12,23 milioane de lei – contract în derulare, ordin de începere a lucrărilor emis.
Videle – 8,75 milioane de lei – contract în derulare, ordin de începere a lucrărilor emis.
Ploiești Vest – 21,42 milioane de lei – contract în derulare, ordin de începere a lucrărilor emis.
Roșiori Nord – 17,9 milioane de lei – contract semnat în noiembrie 2025, etapă de proiectare.
Filiași – 21,08 milioane de lei – contract semnat în noiembrie 2025, etapă de proiectare.
Caracal – 6,41 milioane de lei – contract semnat în noiembrie 2025, etapă de proiectare.
Aiud – 8,90 milioane de lei – contract în derulare, etapă de proiectare.
Teiuș – 16,40 milioane de lei – contract în derulare, etapă de proiectare.
Războieni – 12,91 milioane de lei – contract în derulare, etapă de proiectare.
Adjud – 12,8 milioane de lei – contract în derulare, etapă de proiectare.
Făurei – 80,23 milioane de lei – contract în procedură de achiziție publică.
Mărășești – 22,56 milioane de lei – contract în procedură de achiziție publică.
Râmnicu Sărat – 25,08 milioane de lei – contract în procedură de achiziție publică.
În cadrul proiectelor majore de reabilitare și modernizare a liniilor de cale ferată sunt incluse și clădirile de stații:
Tronsonul Curtici – Simeria (reabilitare): Stații precum Arad, Deva și Simeria sunt finalizate sau în etape finale de recepție (2024-2025). Valoarea totală a tronsonului Gurasada–Simeria este de 3,44 miliarde de lei.
Tronsonul Caransebeș – Timișoara – Arad (modernizare): Toate gările de pe traseu (ex. Lugoj, Timișoara Est), iar valoarea totală a proiectului este de peste 8,7 miliarde de lei.
Tronsonul Cluj-Napoca – Oradea – Episcopia Bihor (electrificare și reabilitare): Toate gările de pe traseu (ex. Huedin, Poieni, Aleșd), iar valoarea totală a proiectului este de peste 9,47 miliarde de lei.