Ce cuvânt caracterizează cel mai bine anul 2021?
Din perspectiva noastră, cel mai potrivit cuvânt pentru a descrie 2021 ar fi “Revenire”. Ar merge foarte bine însoțit de “recalibrare” și “încredere”.
Care au fost motivele dvs de îngrijorare pentru afacerea pe care o conduceți în anul 2021? (pandemia, criza economică, criza de materii prime, inflația, forța de muncă, criza guvernamentală, altele). Care sunt rezultatele activității companiei/ grupului, comparativ cu estimările de la început anului?
Pentru businessul DentalMed principala îngrijorare privind anul 2021 a fost legată de instalarea unui nou lockdown. Acest aspect ar fi fost foarte dăunător pentru clinică, ținând cont că în anul 2020 toate cabinetele stomatologice au fost închise prin ordonanță militară de urgență timp de aproximativ 2 luni. Efectele lockdown-ului din 2020 au fost puternice asupra industriei stomatologice din România. Asupra clinicii DentalMed au existat repercusiuni ale pandemiei, atât financiar, în termeni de scădere a cifrei de afaceri, precum și emoțional, asupra pacienților și personalului.
În același timp însă, experiența anului trecut ne-a dat posibilitatea să ne dovedim calitatea de partener de încredere, atât pentru pacienți, precum și pentru angajați. Deși a fost asemenea unui exercițiu militar impus, obținerea de către DentalMed în timp record a autorizației speciale de funcționare de la Ministerul Sănătății în starea de urgență națională și lucrul special în pandemie, ne-au adus și confirmarea că suntem o organizație flexibilă, cu o mare putere de adaptare și de reinventare. Am dezvoltat un ghid complex de măsuri de siguranță, sub forma Protocolului Anti-Covid, care a devenit de referință în România, pentru medicina dentară. Funcționăm și acum ghidați de multe dintre regulile stricte ale acestui protocol de siguranță. Considerăm că am contribuit semnificativ prin măsurile adoptate în cadrul clinicilor DentalMed și prin popularizarea acestora, pentru a readuce în rândul pacienților români ideea că “este sigur să mergi la dentist, chiar și în timpul pandemiei de covid-19”. Pentru o populație care se confruntă și așa cu probleme mari de natură dentară, întârzierea prezentării la stomatolog și amânarea tratamentelor nu trebuie încurajată și pacienții trebuie să fie încrezători că medicina dentară românească este nu doar foarte performantă, dar oferă, prin reprezentanții ei, soluții de tratament în siguranță.
O altă problemă reală care s-a acutizat în această perioada este lipsa forței calificate de muncă. Devine din ce în ce mai dificil să angajezi personal specializat în România. Spre exemplu, în momentul de față există un decalaj mare între cererea de asistenți medicali și numărul celor specializați pe stomatologie. Strategia pe care am adopatat-o în cadrul clinicilor DentalMed este să începem procesul de recrutare cu mult mai devreme decât momentul la care avem nevoie, ca noua colegă să fie pregătită să se alăture efectiv echipei consacrate. În ultimii ani am “crescut” câteva generații de asistente, încă de pe băncile școlii de asistente. Le-am oferit posibilitatea să facă practică în cadrul clinicii și le-am ghidat parcursul prin training și perfecționare, prin lucrul alături de echipa de senioare, până la momentul la care au fost pregătite să preia deplin sarcinile unei asistente în cadrul clinicii DentalMed.
Atunci când vorbim despre personal medical mediu, din păcate, statul face o concurență neloială mediului medical privat. Cum evenimentele naționale din ultima perioadă au dus la o conștientizare brutală a nevoii de servicii de sănătate în România, statul că angajator vine cu un pachet salarial și de beneficii pe care mediul privat, având cu totul alte criterii de performanță, îl poate cu greu contra-oferta într-un termen scurt. Pentru a putea oferi condiții optime unei asistente medicale, costurile pe care le prespune un angajat pe acest post sunt mult mai mari decât salariul acestuia. Iar când vorbim despre o echipă de aproape 30 de asistente, se înțelege că nu este deloc ușor.
O problemă și mai stringentă este atunci când vorbim despre angajarea de personal administrativ. Pentru prima oară în istoria de aproape 15 ani a clinicii a fost nevoie să apelăm la una dintre cele mai prestigioase companii de recrutare din România, pentru a ne ajuta să angajăm și să formăm echipa de administrativ – cleaning pentru clinica nouă, DentalMed Primăverii. A fost unul dintre momentele de cumpănă, când am conștientizat că România poate rămâne în scurt timp fără personal din categoria profesioniști pentru curățenie, instalatori, electricieni etc., dacă nu vor apărea măsuri rapide de retentive la nivel national.
Dincolo de dificultățile inerente ale angajării de personal, mai ales atunci apare nevoia popularii unui întreg sediu, DentalMed are o poziție privilegiată, având avantajul că suntem prezenți în piața românească de stomatologie din anul 2007. În acest răstimp am reușit să ne construim o foarte bună reputație de angajator, care ne ajută foarte mult în procesul de recrutare.
Instabilitatea guvernării este un factor indirect care ne influențează, iar efectele acestei situații se vor vedea în 2022. Lipsa de seriozitate a statului atunci când este vorba despre măsurile de susținere a companiilor în timpul pandemiei este iarăși un factor de îngrijorare. Deși a fost inițiată o serie întreagă de măsuri de sprijin și programe de finanțare, am trăit alături de alte câteva mii de companii deziluzia nefinalizării unor programe care ar fi fost extrem de utile. Este și cazul Programului operațional Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei provocate de COVID-19, pentru beneficiarii a căror activitate a fost afectată de răspândirea virusului SARS-CoV-2 sau a căror activitate a fost interzisă prin ordonanțe militare pe perioada stării de urgență sau îngrădite pe perioada stării de alertă. Din păcate, după luni de lucru împreună cu consultanții pentru acest proiect, alături de decizia de a investi din fonduri proprii o sumă considerabilă, finalul a fost unul cât se poate de dezamăgitor. Un program care ar fi rulat în economia românească sume considerabile, respectiv colectări semnificative de taxe la bugetul de stat, ar fi reprezentat un semnal foarte bun pentru mediul economic în această perioadă. Era util și necesar, a rămas însă doar o altă amintire neplăcută din pandemie pentru companiile românești participante.
Încheiem anul 2021 cu optimism, depășind pragul de 5 milioane de euro cifra de afaceri cumulată pentru cele două clinici DentalMed. După o investiție de peste 2 milioane de euro în noul sediu DentalMed Primăverii, în trimestrul patru al acestui an am inaugurat a două clinică din rețea. Clinică DentalMed PRIMĂVERII se desfășoară pe 2 niveluri (parter și demisol), cumulând o suprafață de 450 mp, precum și o curte proprie de 260 mp și 14 locuri de parcare. Locația clinicii este una excepțională, în rondul din piața Charles de Gaulle, între Bulevardul Primăverii și Calea Dorobanți. Prima clinică DentalMed a fost deschisă în 2007, cu 3 cabinete și circa 20 de angajați. Astăzi, cele 20 de cabinete din sediile din Primăverii și Marriott sunt deservite de aproape 140 de angajați și colaboratori.
Care au fost motivele de satisfacție sau de optimism în 2021?
În 2021 am avut satisfacția revenirii businessului, la un nivel peste cel înregistrat în anul 2019, an ce a fost unul foarte bun pentru noi, de referință. Am reușit să creștem cifra de afaceri cu aproximativ 15% peste cea înregistrată în 2019. Totodată, cea mai mare împlinire a echipei noastre a fost reușita inaugurării unei noi clinici, în zona de nord a Bucureștiului, în Piață Charles de Gaulle 4-6. Prin inaugurarea DentalMed Primăverii considerăm că prezența noastră în cel mai exclusivist loc din România vine ca o completare și totodată o consolidare a conceptul Luxury Clinics, pe care noi l-am inițiat și dezvoltat în premieră în România încă din anul 2007. Designul avant-gardist și surprinzător, care preia elementele clinicii de lângă hotelul Marriott, ne face să afirmăm cu mândrie că am realizat probabil una din cele mai spectaculoase clinici dentare din Europa.
Cum caracterizați mediul privat de afaceri din România în anul 2021 în privința rezilienței și dinamicii? Argumentați.
Companii din multe domenii ale economiei au dovedit o reziliență ridicată, în special datorită unui grad de digitalizare deja ridicat pre-pandemie.
Inclusiv în cadrul administrației de stat, pandemia a forțat progrese care păreau de neimaginat înainte, dar sperăm să vedem că aceste efecte și beneficii să devină perene și să nu vedem reapariția vechilor obiceiuri de a fragmenta și frână procesele birocratice din teama de răspundere și de fraudă.
Anumite domenii au ieșit câștigătoare și chiar au crescut, alte domenii au suferit și suferă în continuare.
Pandemia a scos în evidență și mai pregnant o teribilă criză de personal în domenii în care lucrătorii români preferă să lucreze în străinătate. Noi am fost direct afectați în găsirea de personal pentru posturile de asitente medicale, recepțiie & call center, curățenie, mentenanță tehnică.
Care sunt deciziile bune pe care le-a făcut guvernul pentru încurajarea și susținerea mediului de afaceri din România în anul 2021? Care sunt lucrurile pe care trebuia să le facă, dar nu le-a făcut?
Programul IMM Invest, lansat de Guvernul României în anul 2020, a fost de mare ajutor și trebuie apreciat, întrucât i-a ajutat pe cei ce puteau fi profitabili, prin credite avantajoase și obținute mult mai ușor. Multe companii mici și mijlocii s-au putut finanța pentru menținerea și dezvoltarea afacerii într-un context dificil economic, caracterizat de o lipsă acută de cash. Și pentru DentalMed programul IMM Invest accesat prin partenerul bancar Banca Transilvania a fost foarte util, venind ca o mânușă în faza finală a proiectului deschiderii noii clinici, DentalMed Primăverii. Prin intermediul acestuia s-a finanțat o parte importantă a necesarului de echipamente și aparatură din noul sediu.
Pe de altă parte, programul de finanțare Măsura 3, OUG 130 – Granturi pentru investiții acordate IMM-urilor a pornit ca o inițiativă foarte lăudabilă, însă, așa cum am menționat, la finalul procesului, după ce companiile au aplicat și s-a făcut clasamentul firmelor calificate, a fost dinamitat de guvern într-un mod lipsit de transparență, venit parcă din negura anilor 1990.
Cea mai mare problemă pe care noi o vedem este impozitarea excesivă a muncii, această situație se perpetuează de ani de zile și inexplicabil nimeni nu ia nicio măsură în această direcție. Acest demers ar duce la creșterea reală a salariilor și implicit la revitalizarea economiei țării… și în final chiar la creșterea nivelului de colectare a taxelor, mult mai mult în raport cu colectarea taxelor pe salarii. Un alt aspect este legat de lipsa predictibilității fiscale și legislative. Statul român ar trebui să trateze mediul privat ca pe un partener din care ambele părți să câștige. Sperăm însă că lucrurile se vor ameliora odată cu îmbunătățirea stabilității politice.
Guvernul trebuie să facă eforturi majore în digitalizarea administrației și a relației cu economia, prin două leviere: pe de-o parte să adapteze legislația, pentru că cetățenii și companiile să poată sigur și ușor să interacționeze digital pentru orice demers cu administrația, dar și între companii; și pe de cealaltă parte să își digitalizeze procesele interne din cadrul administrației locale și centrale.
Extrem de important ar fi ca “piața” de specialități universitare să fie adaptată la piață muncii, să mărim numărul de tineri specializați pe domeniile unde avam mare deficit.
De asemenea, este nevoie de reînființarea rapidă a școlilor de meserii, însoțită de încurajarea și garantarea angajării tinerilor formați. Avem nevoie de oameni cu abilități practice de înalt nivel. Câți sudori sau strungari de înalt nivel mai formăm azi?
Care considerați că vor fi cele mai mari provocări la nivel mondial în anul 2022?
Lanțul de aprovizionare a pus în mare dificultate afacerile care se bazau pe produse ce vin de departe (China), sunt întârzieri mari și costuri deja enorme pentru fiecare container transportat. Sper că acest lucru să se remedieze în țară și în Europa prin relocalizarea unor capacități de producție care au fost delocalizate din motive de low-cost. Acest lucru ar putea să readucă în țară și joburi dar și oameni calificați.
Sperăm, de asemenea, ca să fie încurajat businessul intra UE, mai ales între țările din Europa de Est, care au fost mult prea mult concentrate spre afaceri cu Europa de Vest. Și trebuie să privim mai mult și la nivel regional la creșterea afacerilor cu estul European non-UE, de exemplu chiar cu Ucraina, și să nu uităm oportunitățile din Orientul Mijlociu și Nordul Africii.
Creșterea prețului energiei – gaz și electricitate pune presiune pe prețurile întregului lanț. România trebuie, pe de o parte, să urgenteze cu viteză maximă exploatarea gazelor din Marea Neagră, să lanseze rapid programe de investiții în noi capacități de producere și stocare a energiei (pași concreți în realizarea centralei de pompare de la Tarniţa-Lăpuşteşti care ar permite ca energia solară și eoliană în exces să poată fi înmagazinată prin pomparea apei la înălțime pentru a fi utilizată, atunci când nu e soare și vânt). De asemenea, este necesar să negocieze rapid cu Federația Rusă contracte mai avantajoase pentru gaz și concomitent să ne adaptăm aprovizionarea ca să putem să importăm gaz lichefiat în cantități semnificative. În același timp, e nevoie de încurajarea distribuției de gaze, piața internă e prea mică și nu contăm ca dimensiune a pieței în obținerea unui preț competitiv.
România are realizate unitățile 3 și 4 de la Cernavodă doar în proporție de 15% din 2003, până acum nu a fost voința politică pentru finalizarea acestor unități care acum ne-ar fi salvat. E momentul să le finalizăm!
Programul anunțat recent pentru instalarea unor reactoare nucleare de mici dimensiuni e promițător, dar nu rezolvă problema imediată care poate fi rezolvată doar prin construcția rapidă a unor centrale electrice pe gaz, moderne și economice, care să producă și energie termică pentru marile orașe (termoficare) împreună cu producția de electricitate.
O altă provocare este dată de adaptarea mediului economic la modul de lucru hibrid, online și fizic. Astfel, afacerile care nu se adaptează acestei conjuncturi vor dispărea sau vor fi compromise, însă se va crea un context potrivit apariției unora noi, stimulate de acest context.
