Ce cuvânt caracterizează cel mai bine anul 2021?
Aș folosi ca termen general pentru 2021: Recuperare, cu sensul de relansare și de revenire, treptată. Făcând o comparație medicală, dacă tot suntem încă dominați de situația sanitară, anul 2021 a fost ca după o intervenție medicală pentru o situație acută, apoi pacientul își revine treptat, este sănătos dar încă își recuperează din abilități.
În context, aș mai pune faptul că încă din 2019, transformarile din piețe prevesteau o posibilă criză, una de tip economic care, însă, a fost înlocuită de criza sanitară. În multe domenii se simte un reviriment, dar se vede și prudența. Cred că încă se cartează efectele economice ale perioadei de pandemie și încă se derulează transformări care vor avea impact și pe care le anticipăm doar parțial. De aceea, probabil, acest sentiment de precauție.
Care au fost motivele dvs de îngrijorare pentru afacerea pe care o conduceți în anul 2021? (pandemia, criza economică, criza de materii prime, inflația, forța de muncă, criza guvernamentală, altele). Care sunt rezultatele activității companiei/ grupului, comparativ cu estimările de la începutul anului?
Pandemia a schimbat destul de mult piața muncii în domeniul nostru, sau mai exact a grăbit niște procese. Work from home s-a transformat rapid în work from anywhere ceea ce face ca oricine din România să poată lucra pentru o companie de oriunde din lume și invers. În segmentul de programatori, acest lucru a însemnat o deschidere și o competiție practic globală în privința atragerii de talente. Oferta externă este uneori mai atractivă și atunci devine mai dificil de completat echipe. Mai ales în cazul startup-urilor. Acestea rămân în continuare o opțiune pentru un anumit profil de îndrăzneți și deschizători de drumuri și sunt, și ele, în competiție globală cu startup-uri și companii de pe alte piețe. Pe ansamblu, a devenit mai dificil staff-ingul pentru proiecte de dezvoltare tech.
În privința rezultatelor, dacă ne uităm la cifre, vedem că în 2021 nivelul de finanțări angajate de membrii noștri, în primele 9 luni ale anului, au fost de 5,8 milioane Euro, aproape de investițiile din întreg anul 2020, respectiv 6 milioane Euro. Faptul că am continuat să ne implicăm în ecosistemul nostru tech și că, în calitate de TechAngels, ne-am instensificat, în 2020, susținerea stratup-urilor pregătite pentru pitchuri sau a celor care aveau finanțări și nevoi de dezvoltare, know-how și networking, a avut efecte în 2021. Revirimentul a fost posibil mai ușor.
În 2021 au fost vizibile adaptările la noile condiții de operare în segmente cum sunt turismul, hr-ul, retail ș.a. Pandemia din România a fost și un pic diferită de cea din alte țări. În Europa, piața s-a confruntat cu situații acute în anul trecut, pe care companiile le-au depașit și, în ciuda creșterii de acum a cazurilor de COVID, în 2021, a existat mai puțină presiune pe partea sanitară și, în general, în viața oamenilor. În România, din pacate, 2021 a adus din nou tensiuni în privința sănătății publice și măsuri restrictive, cu impact asupra desfășurării activității economice.
Care au fost motivele de satisfacție sau de optimism în 2021?
Faptul că a a existat stabilitate din punct de vedere al prevederilor economice-legislative, care au pastrat un anumit nivel de predictibilitate a fost un lucru bun. Punctez aici faptul că mediul de startup-uri este unul global, competiția pentru soluții de tehnologie care îmbunătățesc viața și munca oamenilor este din stadii timpurii una care depașește o singură piață, cu scopul eficienței și atingerii obiectivelor de creștere rapidă. Finanțarea urmărește și ea această linie, depășește granițele unei singure piețe. Alinierea la ritmul global este un lucru bun: mă refer la soluții scalabile global, la cooperare între actorii pieței, fără frontiere, la calitatea ideilor și a activității. Poate că astfel, startup-urile românesti, de îndată ce înregistrează o creștere semnificativă, nu vor mai fi nevoite de contextul de piață să migreze spre SUA sau Olanda, piețe în care activitatea economică e mai predictibilă, intensă și prietenoasă cu mediul antreprenorial.
Cum caracterizați mediul privat de afaceri din România în anul 2021 în privința rezilienței și dinamicii? Argumentați.
Am putea segmenta aici, în două mari categorii. Mediul privat, tip brick and mortar sau old style, care este tributar ideii intervenției autorităților: Guvernul, UE trebuie să intervină pentru a ajuta companiile. Companiile din acest segment au dificultăți în a se replia în condițiile economice actuale, reziliența e mai mică și la fel și dinamică. Mediul privat de tip nou, cu structuri dinamice, conectate, pentru care mai degrabă contează stabilitatea și condițiile necesare unui mediu antreprenorial a fost cel care s-a adaptat cel mai rapid. Este de remarcat că și companiile din primul segment sunt într-un proces de transformare, se reașează dar sunt mai puțin pregătite decât cele din al doilea segment să producă dezvoltare, adică dinamica este mai mică.
O mențiune specială pentru segmentul de startup-uri. Și aici a existat o diferență între cele care aveau investitori și cele în care fondatorii erau singuri. Cazurile de startup-uri care au fost nevoite să se oprească, să abandoneze sunt majoritatea din segmentul celor în care echipele s-au luptat singure cu provocările perioadei.
Care sunt deciziile bune pe care le-a făcut guvernul pentru încurajarea și susținerea mediului de afaceri din România în anul 2021? Care sunt lucrurile pe care trebuia să le facă, dar nu le-a făcut?
Deciziile bune au fost legate de legislația stabilă. Faptul că nu s-au modificat structurile de taxe sau reglementările, asta cred că a fost cel mai bine. Apoi măsurile care debirocratizează, cum este cea care spune că odată depus un document la o instituție nu mai e cazul să îl prezinți în copie și cu dosar cu șină și la altele. Sunt un pic ironic, înțeleg bine sensul procedurilor și al reglementărilor, știu că peste tot ele sunt necesare, dar nu e păcat să dublam, triplăm volumul de muncă, de procesare ș.a când prin simpla digitalizare ele pot fi eliminate ? Faptul că există șansa ca această zonă să înghită mai puțin timp și hârtie e iarăși un lucru bun.
Mi-ar plăcea să văd mai multă conștientizare la nivelul autorităților privind impactul măsurilor care se iau sau despre care se vorbește, astfel că acestea să nu strice ceea ce funcționează deja. A fost cu adevărat o eliberare să nu mai auzim la fiecare trei zile că se schimba ba o nouă taxă, ba conceptul însuși de taxare, ba procentele, ba datele de implementare. Toate acestea afectează fiecare companie, iau timp și dau peste cap planurile deja făcute, indiferent de industrie.
La capitolul despre ce ar fi fost bine să se întâmple aș pune programele pentru încurajarea antreprenoriatului și susținerea mediului de afaceri, care nu par să fi fost eficiente. Nu spun că nu au fost bune ca idee dar nu par să fi fost prea active sau cu rezultate concrete. De asemenea, astfel de măsuri pot influența piața și competiția specifică, din acest motiv nu cred că trebuie luate fără un studiu de impact asupra mecanismelor afectate. Și în acest caz cred că stabilirea măsurilor ar fi bine să se facă prin consultări reale și dialog cu reprezentanții companiilor.
Care considerați că vor fi cele mai mari provocări la nivel mondial în anul 2022?
Cred că este prudent să ne uitam la posibilitatea declasării unei crize economice și să fim pregătiți. Observăm economiile lumii într-o creștere, cu risc de supraîncălzire, inflația este mare, nu știm încotro vom ajunge cu stoparea pandemiei (în timp ce răspund la aceste întrebări apar noi informații despre noi lockdown-uri în țări din Europa). Nu avem încă o înțelegere de ansamblu a efectelor pandemiei în privința transformărilor din companii și a adoptării abrupte de noi formule de lucru, inclusiv digitalizare rapidă, forțată, oarecum. Și la nivelul publicului și a apetenței lui pentru a consuma produse și servicii au apărut modificări, generate de experiența lockdown-ului, cea a reducerii activității în anumite domenii, ș.a. Nu am văzut niște analize care să adune toți acești factori că să putem estima corect, dar sunt toți factori de incertitudine care pot genera dezechilibre.
În zona privată, cu vizibilitatea pe care o avem ca organizație în privința investițiilor în startup-uri știu că există capital și un apetit investițional, există și proiecte valoroase care se află în evoluție. Va crește competiția în privința finanțărilor, cred că mai multe fonduri externe vor dori să fie prezente și pe piața locală, la fel cum investitorii noștri sunt interesați de proiecte regionale.
