Într-adevăr, în lockdown (martie – aprilie 2020), audiențele TV au crescut (consumul liniar, pe telecomandă), apoi, după ce restricțiile s-au relaxat, românii au părăsit micile ecrane și audiențele au intrat pe făgașul unui an obișnuit.
Indicii de audiență TV nu pot concura, ca interes general, cu numărul vaccinaților sau al celor internați la secțiile ATI. Aceste numere nu vor face niciodată un breaking news și nici nu vor fi subiecte la vreun talk-show. Ratingurile justifică existența televiziunii, oriunde în lume: fac rating, deci exist. Dacă nu fac rating, televiziunile românești rămân, totuși, drept umplutură, în sondajele de audiență.
Din cele 97 de televiziuni monitorizate de compania Kantar Media pentru CNA, în cursul anului 2020, 17 stații au avut audiențe sub 1.000 de telespectatori pe minut. De exemplu, televiziunea Link Press a avut o medie 175 de telespectatori pe minut în fiecare zi a anului 2020, iar IDA TV a atins o medie de 83 de persoane pe minut. Să notăm și alte televiziuni cu audiențe mai mici decât o străduță din Făurei: Kapital TV (374 de persoane pe minut), NCN (451), Canal 33 (388), Inedit TV (558) și Medika TV (738).
Astfel de televiziuni nu deranjează pe nimeni, sunt în marja de eroare a măsurătorilor, dar sunt „mostre” ale libertății de exprimare. Patronii acestora s-au dus la CNA cu dosarele de licență și, pentru că au avut proiecte convingătoare, au primit licențe de transmisie prin cablu TV. Nu-i trage cineva de mânecă: doar 400 de telespectatori, atât de puțin de când ai lansat televiziunea? CNA nu are o bază legală ca să le ridice licențele pentru un rating minuscul.
Dacă s-ar introduce o prevedere în legea audiovizualului privind retragerea licenței unei televiziuni fără telespectatori, presa și societatea civilă ar sări ca arse: atentat la libertatea presei! Piața e liberă, rechinii (Pro TV, Antena 1, Kanal D) trăiesc laolaltă cu „plevușca” neînsemnată și nevăzută.
Totuși, se merită să iei de la stat o licență de cablu TV pentru a-ți satisface un orgoliu, un interes de partid sau unul obscur? Doar pentru 400-500 de telespectatori? N-ar fi mai sănătos să faci o foaie volantă, o gazetă de perete sau un site? Dar asta e democrația, nu se poate restricționa piața după numărul de persoane care se uită la o televiziune! Să-i lăsăm să trăiască și pe cei mici, până când își vor da sufletul.
Metropola TV, televiziunea Consiliului Local Voluntari (familia Pandele – Firea), lansată local în august 2020, a obținut în ianuarie anul acesta aprobarea CNA pentru extinderea licenței la nivel național și a intrat în lista must-carry, adică este preluată obligatori de operatorii de cablu TV. În ultimele două luni ale anului 2020, când avea acoperire locală, a avut o audiență de doar 100 (o sută) telespectatori pe minut, măsurată la nivel național. Până va ajunge Metropola TV să atingă un rating de 1.000 de telespectatori, multă apă va curge prin spărturile la rețeaua termică a Bucureștiului.
Alte 24 de televiziuni au avut, în 2020, audiențe între 1.000 și 5.000 de persoane pe minut, la nivel național. Printre acestea se numără și Aleph News, televiziune cu un concept de „social television”, lansată în septembrie 2020 de Adrian Sârbu.
În patru luni de emisie, Aleph News a obținut un rating de 3.463 de telespectatori pe minut, conform Kantar Media, fiind pe locul 63 în topul audienței naționale. Până va atinge Aleph News o audiență semnificativă, Adrian Sârbu mai are de plătit multe salarii, cu taxele achitate la zi la bugetul de stat. Concurența pe piața TV este feroce și cinică, nu ține cont că ai fost cândva un mogul media. Telespectatorul este regele care ține în mână un sceptru: telecomanda. Chiar dacă audiențele au început să scadă în ultimii ani, în favoarea consumului de internet, în România, telecomanda rămâne la putere.
Percepția că ratingurile TV au crescut în anul pandemic 2020 este parțial adevărată. Cele trei mari televiziuni comerciale și-au păstrat primele trei poziții în top cu următoarele ratinguri generale la nivel național:
Pro TV – 677.729 telespectatori pe minut (scădere cu 5.631 de telespectatori față de 2019);
Antena 1 – 529.849 telespectatori pe minut (creștere cu 71.952 de persoane față de 2019);
Kanal D – 426.604 telespectatori pe minut (creștere cu 32.703 de persoane față de 2019).
Pe nișa știrilor, România TV (283.730 de telespectatori pe minut) și Antena 3 (197.776) au făcut jocurile, deși Digi 24 (84.863) a înregistrat cea mai mare creștere față de 2019: 28.000 de persoane. Digi24 a fost a șaptea televiziune la nivel național, în fața postului public TVR 1 (82.620 de persoane pe minut). Audiența TVR 1 este mai mică de 8,2 ori față de cea a Pro TV și de 3,4 ori față de cel mai vizionat canal de știri, România TV. Nu sunt cifre cu care să se mândrească TVR 1, televiziunea cu cele mai mari resurse (bugetare) și logistice din piața TV.
În lockdown, bisericile au fost închise, dar audiențele televiziunii Trinitas TV n-au crescut. În anul 2020, Trinitas TV, televiziune deținută de Patriarhia Română, a avut o medie de 19.912 de telespectatori pe minut (locul 29 în topul național), cu 1.263 de telespectatori mai puțin decât în 2019. (Să fi murit aceștia de COVID-19? Iartă-ne, Doamne, pentru acest gând!) Trinitas TV a avut mai mulți telespectatori decât televiziunile Paramount (filme), History (documentare), Bollywood (filme indiene) și Eurosport 1.
Alte televiziuni confesionale au avut următorii indici de audiență:
Speranța TV – 3.400 de telespectatori (televiziune deținută de Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea)
Alfa Omega TV – 1.140 de telespectatori (cu orientare interconfesională creștină și mozaică).
Credo TV – 1.032 de telespectatori (televiziune deținută de Biserica Penticostală)
Scăderi importante de audiență a înregistrat nișa televiziunilor de sport. Aceasta a fost cea mai afectată de criza medicală. Canalul DigiSport a rămas liderul nișei, cu 46.097 de telespectatorii pe minut, consolându-și pierderile față de 2019 (-17.000 de persoane) cu faptul că a fost mai urmărit decât ETNO TV (muzică) sau DIVA (filme).
În ciuda numărului mare de stații (97), consumul TV pe telecomandă (televiziunea liniară) s-a concentrat pe cinci televiziuni: Pro TV, Antena 1, Kanal D, România TV și Antena 3. Cota de piață (de vizionare) la nivel național a acestor televiziuni fost de 41,5%, adică aproape 41,5% dintre românii care s-au uitat la televizor în anul 2020 au urmărit una dintre cele cinci televiziuni (dintr-un total de 97).
Piața TV din România n-a fost zdruncinată de criza COVID, precum alte sectoare de activitate (HoReCa sau artele spectacolului). Audiențele au rămas aceleași, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat pe pământ.
