Cautare




, Staff

Servicii financiare |
|

Lista băncilor sistemice, începând cu 1 ianuarie 2018: S-a redus numărul băncilor care pot zdruncina sistemul bancar românesc, în cazul unor probleme

Lista actualizată a băncilor sistemice pentru 2018 cuprinde nouă nume, cu două mai puțin decât anterior, potrivit Băncii Naționale a României, ale cărei date sunt listate pe site-ul Comitetului Național pentru Supraveghere Macroprodențială.
Raport-Inflatie-BNR-15-mai-2017DSC_2899x

Update, 29 ianuarie, ora 20

Referitor la faptul că, deși este una dintre băncile din Topul 10 al sistemului bancar românesc, nu se află printre băncile sistemice, reprezentanții ING România, a șaptea bancă din sistemul românesc, în funcție de active, au precizat că sucursala ING Bank Amsterdam din București îndeplinește toate criteriile Băncii Naționale a României și ale Băncii Centrale Europene (BCE) de banca sistemică local, dar este o sucursală a ING Bank Amsterdam, astfel că nu îndeplinește și criteriul local de capital.

ING România explică de ce nu este pe lista băncilor sistemice din țara noastră: Pentru că este o sucursală, deși îndeplinește toate criteriile BNR și ale BCE de bancă sistemică local

 

Articolul inițial

În categoria băncilor considerate sistemice din România, care sunt considerate mari comparativ cu activele sistemului financiar și cu economia, precum și în funcție de complexitatea și de interconectivitatea cu sistemul financiar și economia, se înscriu cele care obțin un scor peste pragul stabilit pentru desemnarea automată a entităților ca având caracter sistemic, repectiv peste 275 puncte de bază, deși metodologia europeană prevede 350 punte de bază.

Cele nouă sunt, în această ordine: Banca Comercială Română (BCR), UniCredit Bank, BRD – Societe Generale, Raiffeisen Bank, Banca Transilvania, Alpha Bank România, Bancpost, Garanti Bank și CEC Bank. Ordinea vizează scorul obținut în etapa calculării indicatorilor obligatorii, conform metodologiei armonizate cu Ghidul Autorității Bancare Europene (puncte de bază) și pe baza datelor aferente primului trimestru al anului 2017, potrivit Ordinului Băncii Naționale a României nr. 12/2017.

Băncile sistemice, în 2018. Sursa: CNSM
Băncile sistemice, în 2018. Sursa: CNSM

Cele nouă instituțiile sistemice trebuie să mențină amortizorului de capital pentru instituțiile sistemice (amortizorul O-SII) la 1% din valoarea totală a expunerii la risc, respectiv constituit din fonduri proprii de nivelul 1 de bază, suplimentar celorlalte cerințe de capital aplicabile.

Primele cinci trebuie să aplice amortizorul O-SII la nivel consolidat, iar următoarele cinci la nivel individual. Amortizorul O-SII se aplică la nivel individual în cazul instituțiilor de credit care nu fac parte dintr-un grup bancar și la nivel consolidat în cazul instituțiilor de credit care raportează situații consolidate, întocmite în scop prudențial, în conformitate cu Regulamentul BNR nr. 5/2013 privind cerințe prudențiale pentru instituțiile de credit.

Toate cele nouă bănci fac parte din Top 10-ul bancar, conform datelor de la finele anului 2016, cele mai recente date. Singura bancă din top care nu este de risc sistemic este ING Bank, a șaptea bancă din sistem, deși în cursul acelui an a făcut cel mai ridicat salt la nivelul cotei de piață, de la 6,3% la 7,08%.

Băncile sistemice, în 2017. Sursa: BNR
Băncile sistemice, în 2017. Sursa: BNR

Anterior acestor date, de la 30 iunie 2016, 11 bănci erau considerate de importanță sistemică. Pe lângă cele nouă, pe listă mai erau OTP Bank (nivel subconsolidat) și Piraeus Bank (nivel individual).

Această reducere a numărului nu echivalează cu o micșorare a posibilelor efecte, dacă vreunua dintre bănci are probleme, în condițiile unei consolidării a sistemului bancar românesc în cursul anului trecut.

Astfel, OTP Bank ar putea reintra pe această listă, în condițiile în care la mijlocul anului trecut, respectiv după ce au fost calculate scorurile actuale, a preluat Banca Românească. Banca de origine maghiară așteaptă, în prezent, acordurile din partea autorităților pentru finalizarea tranzacției.

De asemenea, la finalul anului trecut Piraeus Bank a făcut obiectul unei tranzacții, fiind preluată de fondul de investiții american J.C. Flowers.

În plus, importanța Băncii Transilvania pentru sistemul bancar va crește, ca urmare a preluării Bancpost, tranzacție semnată la finele lunii noiembrie 2017.

Top 10-ul sistemului bancar românesc, în funcție de active, la finele anului 2016, arată astfel:

  1. Banca Comercială Română-16,28% (active în valoare de 64,068 de miliarde de lei)
  2. Banca Transilvania- 13,15%(51,776 de miliarde de lei)
  3. BRD – Groupe Société Générale-12,87% (50,657 de miliarde de lei)
  4. Raiffeisen Bank-8,49% (33,419 miliarde de lei)
  5. UniCredit Bank -8,30% (32,687 de miliarde de lei)
  6. CEC Bank-7,16% (28,194 de miliarde de lei)
  7. ING Bank-7,08% (27,869 de miliarde de lei)
  8. Alpha Bank – 3,74% (14,73 miliarde de lei)
  9. Bancpost – 2,96% (11,656 miliarde de lei)
  10. Garanti Bank – 2,28% (8,959 miliarde de lei)

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii