Consiliul guvernatorilor anticipează menținerea ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE la nivelurile actuale pe o perioadă extinsă, care va depăși cu mult orizontul achizițiilor de active nete.
Cu privire la măsurile neconvenționale de politică monetară, Consiliul guvernatorilor confirmă că se intenționează efectuarea achizițiilor nete de active, în ritmul lunar actual, de 30 de miliarde de euro, până la sfârșitul lunii septembrie 2018 sau și ulterior, dacă va fi necesar. Aceste achiziții vor continua până când Consiliul guvernatorilor va observa o ajustare susținută a traiectoriei inflației, în concordanță cu obiectivul său privind inflația, care este de aproape 2%, pe termen mediu. În prezent, inflația în zona euro este de 1,3%.
„Eurosistemul va reinvesti principalul aferent titlurilor ajunse la scadență, achiziționate în cadrul programului de achiziționare de active, pe o perioadă extinsă după încheierea achizițiilor nete de active și, în orice caz, atât timp cât va fi necesar. Aceasta va contribui atât la asigurarea unor condiții de lichiditate favorabile, cât și la o orientare adecvată a politicii monetare”, au mai precizat reprezentanții BCE.
Decizia a fost motivată de continuarea creșterii economice în zona euro într-un ritm mai lent decât în precedentele trimestre.
Isărescu despre menținerea dobânzii de politică monetară la 2,25%: Dobânzile la depozitele pentru populație n-au fost majorate suficient, iar leul se putea aprecia prea mult. Inflația se va plafona la 5%, în următoarea perioadă
Ca urmare a acestor decizii, bursele europene au reacționat imediat, manifestând optimism, care nu s-a transmis însă și Bursei de Valori București, al cărui volum, pe piața principală, s-a redus ieri, de la media acestui an de 55 de milioane de lei la 41 de milioane de lei. Dar, spre deosebire de bursele europene, BVB a crescut puternic la începutul acestui an, continuând tendința din ultimii cinci ani.
BNR urmărește decizia BCE din septembrie și deciziile băncilor centrale din Europa Centrală și de Est pentru a lua viitoarele decizii de politică monetară
Banca Națională a României ține cont de deciziile BCE, atunci când ia decizii de politică monetară, precum creșterea dobânzii cheie. Banca centrală a României a majorat anul acesta de două ori dobânda cheie – o dată în ianuarie, de la 1,75% pe an, cât era din mai 2015, la 2% pe an, începând cu 9 inuarie, iar a doua oară în februarie, la 2,25% pe an.
Iar, la cea mai recentă ședință de politică monetară, cea din 4 aprilie, Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR, a spus că instituția a hotărât să mențină rata dobânzii de politică monetară la 2,25% pe an, pentru că efectele precedentelor două majorări, din ianuarie și din februarie, nu se văd încă în piață, BCE nu a luat deciziile preconizate, astfel că riscul este ca lupta „prea dură” cu inflația să aibă mai multe efecte nedorite în economia, dar această decizie nu a fost influențată decisiv de peisajul politic, deși n-au fost indiferenți la acesta.
Membrii CA al BNR au decis în unanimitate să mențină dobânda de politică monetară la 2,25% pe an, dar evoluția inflației indică acumularea de presiuni inflaționiste
De altfel, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,25%, a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,25% și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 3,25%, se scrie în minuta ședinței de politică monetară din 4 aprilie 2018.
