Forbes: Care a fost impactul acestei crize asupra rețelei Librăriile Cărturești?
Cărturești: Criza a lovit, ca să împrumutăm titlul unui roman faimos, „extrem de tare & incredibil de aproape”. Librăriile noastre fizice, care reprezentau 90% din vânzările Cărturești, au resimțit din plin primul val de efecte: scăderea dramatică a traficului în martie și apoi închiderile decretate prin ordonanță militară. A fost un șoc greu de absorbit nu doar pentru noi și pentru librăriile din România, ci pentru librăriile din lumea întreagă, care au fost puse într-o situație absolut dramatică.
Vânzările noastre au scăzut peste noapte cu 80% față de luna anterioară, iar până la 15 mai, când am început redeschiderea treptată a librăriilor, singura sursă de venituri a fost carturesti.ro, librăria noastră online. Ne-am bucurat de sprijinul publicului în perioada de izolare, care a ales să ne susțină prin comenzi online, crescând astfel încasările pe carturesti.ro, însă această creștere n-a putut să acopere decât 20-30% din vânzările noastre obișnuite.
Am decis încă din primele zile ale crizei să fim transparenți cu partenerii noștri și să îi anunțăm despre ce se întâmplă, pentru a-și lua rapid măsuri de protecție și pentru a-și ajusta cât mai din timp activitățile. Este teribil să fii în postura de a da astfel de vești, știind că ești parte dintr-un ecosistem de peste 300 de edituri și peste 1000 de alți furnizori (de muzică, film, jocuri și jucării, produse gastro, vinuri românești și obiecte create de designeri români) pentru care Cărturești devenise unul din principalele canale de vânzare, dacă nu chiar cel mai important.
Deși am fost obligați să anunțăm sistarea temporară a plăților (programate anterior) în momentul dramatic al închiderii librăriilor, am reluat plățile cât de rapid am putut, făcând transferuri pe măsura vânzărilor de pe carturesti.ro către toți furnizorii, indiferent de mărime și încercând să menținem acest cashflow cu orice preț. Am făcut din asta o prioritate, alegând să stopăm plata chiriilor către marile centre comerciale, pentru că, din păcate, un business aflat la 20% din vânzări, în miezul stării de urgență, într-un domeniu cu marje foarte mici, în care e aproape imposibil să pui bani deoparte, nu mai poate susține costurile obișnuite.
În tot acest timp, aproape tot personalul neesențial în operațiunile site-ului a intrat în șomaj tehnic, iar eforturile noastre s-au concentrat spre deschiderea de noi ferestre pentru Cărturești și pentru furnizorii noștri: o colaborare cu Mega Image pentru amplasarea de rafturi speciale selectate de Cărturești în magazinele lor tip concept store, dar și o colaborare online, cu Vivre, prin listarea de produse din Cărturești pe platforma vivre.ro, în cadrul proiectului #Împreună, lansat de brandul de home-deco în ajutorul retailului românesc.
Am fost impresionați de solidaritatea arătată de actori din diferite industrii în această perioadă atât de complicată și de deschiderea de care au dat dovadă. Suntem acum în discuții avansate și cu alți parteneri prin care sperăm să creștem expunerea cărții și piața de carte din România, aflată în contracție din cauza închiderii librăriilor.
Forbes: Care au fost categoriile de cărți care au înregistrat cele mai mari comenzi online, în perioada martie – aprilie 2020, la Librăriile Cărturești?
Cărturești: Ficțiunea și dezvoltarea personală au dominat comenzile online în martie-aprilie, arătând o orientare a publicului spre lectură ca evadare, dar și spre lectură ca instrument de îmbunătățire personală continuă.
Trebuie menționat aici că site-ul carturesti.ro are o particularitate în fața altor jucători din online, care mizează de obicei pe categoria de bestselleruri în detrimentul “cozii lungi” (lista lungă și variată de titluri care se vând în număr redus de exemplare, dar acoperă interese diverse în rândurile publicului).
Carturesti.ro, la fel ca librăriile noastre stradale, mizează în primul rând pe o ofertă cât mai bogată, care permite cititorului descoperirea, pe lângă bestselleruri, a unor titluri care vin de la edituri mai mici sau edituri care nu și-au permis o promovare masivă.
Tocmai în sprijinul acestei călătorii de explorare a cititorilor, în perioada crizei am continuat proiectele noastre de dinainte: am creat în continuare rafturi tematice și de noutăți pe site și pe blogul Cărturești, iar pe conturile de social media am lansat campania Întreabă un librar!, îndemnând cititorii să ne ceară online recomandări de lectură personalizate.
Forbes: Impactul acestei crize va schimba interesul și comportamentul cumpărătorilor de carte de România în următorul an?
Cărturești: Criza a schimbat deja comportamentul de cumpărare al cititorilor. De la lucruri simple, precum plata cu cardul în detrimentul numerarului pentru achiziții online și offline, până la o atenție sporită acordată bugetului pentru cărți și alte cumpărături “non-esențiale”. Judecând după valul de susținere prin comenzi online resimțit de noi la închiderea librăriilor, credem că putem vorbi și de o orientare a publicului către brandurile pe care le cunoaște deja și în care are încredere. Librăriile care au crescut în jurul lor o comunitate, care au creat legături afective cu cititorii beneficiază acum de sprijinul lor.
Peste 5-10 ani, probabil că vom vedea această criză ca pe un accelerator al deciziei de a cumpăra în online pentru acele categorii de public care până acum nu erau deschise acestei variante. Brusc, opțiunea de a cumpăra online a apărut pe radarul unor consumatori mai conservatori în direcția asta.
Dar vom vedea și o orientare tot mai clară și mai puternică în direcția opusă: cititorii tânjesc după experiența nemediată, din librărie, cu cartea, după discuțiile și recomandările librarilor, după tot procesul de explorare și descoperire care nu poate fi transferat în online așa cum experiența unei întâlniri față în față nu poate fi replicată complet în cazul unei întâlniri pe Zoom.
Librăria rămâne tărâmul sacru al cărților, locul în care se întâmplă, de fapt, întâlnirea cu cartea și spațiul cu cea mai mare rată de discoverability pentru cititori, conform studiilor. Este și locul care ajută cel mai mult diversitatea editorială, prin expunerea vizibilă a editurilor mai mici, a colecțiilor din afara mainstreamului.
Am făcut întotdeauna eforturi să avem în librării cea mai variată ofertă de carte de pe piață, rafturi speciale dedicate autorilor români, poeziei, artei contemporane și altor domenii cu un istoric slab de reprezentare în online. Iar acest efort a fost răsplătit de public și s-a simțit și în vânzări. Prin această politică și prin deschiderile de librării în provincie, foarte așteptate de cititori, am pus umărul la creșterea pieței de carte, care credem că are în România un potențial pe jumătate neacoperit.
Credem, de asemenea, că un rol important în deciziile de cumpărare îl vor juca diferențiatorii fiecărui brand în materie de servicii, iar aici Cărturești a investit și înainte de criză, dar și în această perioadă: integrarea serviciilor într-un sistem omnichannel, livrări rapide (pentru București avem opțiunea de livrare în aceeași zi) în țară și în străinătate, împachetare gratuită a cadourilor în hârtie ilustrată de artiști români, cutii de livrare branduite în stil ludic și foarte apreciate de clienți.
Chiar dacă va rămâne definitivă creșterea din online, în continuare România are librării prea puține, prea mici și comunități întregi lipsite de acest important punct de referință cultural.
Forbes: Enumerați câteva măsuri urgente pe care instituțiile statului (guvern, parlament, președinție) ar trebui să le adopte pentru a asigura supraviețuirea culturii scrise în România.
Cărturești: În primul rând, am vrea să menționăm că suntem conștienți că statul român nu poate oferi acum un panaceu la toate problemele pieței de carte. Este o situație dramatică pentru întregul sector cultural și pentru multe alte domenii din piață, de la HORECA la retailul fizic.
Pentru că suntem deja implicați în discuțiile autorităților de elaborare a unui planuri de măsuri în economie, știm că este foarte important și ce putem face noi, cei din industrie, în aceste momente. Și că măsurile urgente necesare acum trebuie însoțite de un plan serios de relansare a pieței de carte, un fel de „plan Marshall” pentru această industrie: o lege a cărții pe modelul Europei de Vest, centre logistice specializate care să servească și editurile și librăriile medii și mici, independente, sisteme de creditare dezvoltate pentru edituri și librării, care sunt greu de creditat în România.
Este vorba de un întreg ecosistem care trebuie susținut și ajutat să se profesionalizeze și să colaboreze mai eficient. Iar cel mai bun ajutor ar fi unul care să producă beneficii în perpetuitate, să aducă sustenabilitate sectorului. Cărturești a susținut de-a lungul anilor toate inițiativele legislative venite dinspre editori și a sprijinit o serie de mici librării locale prin comenzi și livrări centralizate, dar credem că este mereu loc de mai bine și pentru asta e nevoie de o mobilizare colectivă.
Acum este, de fapt, momentul să ne gândim la viitor, la ce facem pentru ceilalți, pentru generațiile care vin după noi și găsesc o industrie care nu are mecanisme de ajutor pentru micii actori, esențiali pentru o piață sănătoasă și diversă: traducători, edituri și librării mici, autori mai puțin cunoscuți, freelanceri. Se mai poate vorbi de reduceri de taxe pentru proprietățile care găzduiesc librării (proporțional), de tichete culturale, de programele de achiziții pentru biblioteci.
Încheiem adăugând că printre lucrurile urgente de pe listă ar trebui să se numere clarificarea și completarea măsurilor de până acum (privind amânările de taxe, programul IMM Invest, care nu ajută, de fapt, decât 10% din firmele din România), o schemă de ajutoare de stat care să aibă în vedere particularitățile pieței de carte, dar și un program de consultanță profesională pentru această industrie, care să determine care sunt necesitățile ei și potențialul pieței.
(11 iunie 2020)
Cele mai vândute cărți ale anului 2019
