FacebookTwitterLinkedIn

Acest trend, început în Statele Unite ale Americii, va veni tot mai mult și în Europa, remarcă Tudor Constantinescu, care din 2013 ocupă funcția de director comercial al operatorului aerian low-cost românesc Blue Air.

„În industria noastră, biletul în sine a devenit un «commodity» (…). Lupta se dă pentru servicii și experiențele pasagerilor. Până la urmă, clienții câștigă. Încet-încet, vom vedea și în Europa companii care pun extrem de mult preț pe calitate, pe tot ce înseamnă interacțiunea cu pasagerul“, afirmă acesta.

În opinia sa, piața europeană încă încearcă să găsească un model uniform de funcționare. „În Europa, încă suntem la stadiul de uniformizare a celor două mari modele, fostele companii tradiționale și companiile moderne. Cu siguranță în următorii ani vom vedea companii de tip hibrid. Practic, ceea ce se întâmplă astăzi este o uniformizare spre un model care lasă pasagerului o opțiune. Toți operatorii se duc într-acolo“, susține Constantinescu.

De altfel, el sesizează și o schimbare în comportamentul pasagerilor. „Încetul cu încetul, observ o maturizare a clienților. Dacă până acum trei-patru ani era tabu să rostești cuvântul defect tehnic, acum oamenii au început să înțeleagă că defect tehnic este și când se strică toaleta avionului, și când se arde un bec. Oamenii au început să prindă încredere. Cu cinci-șase ani în urmă, dacă un avion se întorcea în aeroport, nu mai puteam să-l folosim pe același, pasagerii nu voiau să mai călătorească.“

În 2017, Blue Air a depășit pragul de 5 milioane de pasageri transportați, cu 40% mai mult față de anul anterior, în timp ce bazele companiei din România (București, Iași, Cluj-Napoca, Bacău, Constanța) au fost tranzitate de aproape 4 milioane de pasageri. Creșterea se datorează extinderii companiei – creșterea numărului de rute interne și frecvența acestora, dar și a legăturilor directe între litoral cu o parte dintre orașele mari din România. Spre deosebire de Wizz Air, un alt operator aerian low-cost, a transportat, în 2017, din și spre România, 6,8 milioane de pasageri.

În prezent, Blue Air operează peste 100 de rute în Belgia, Cipru, Danemarca, Franța, Finlanda, Germania, Grecia, Irlanda, Israel, Italia, Norvegia, Marea Britanie, Portugalia, România, Suedia și Spania. Compania are nouă baze operaționale, în București, Bacău, Cluj-Napoca, Constanța, Iași, Larnaca, Liverpool, Torino și Alghero.

Începând cu luna ianuarie a anului trecut, Blue Air a devenit membru IATA (International Air Transport Association), asociație care reunește 260 de companii aeriene din peste 119 țări, având printre priorități reducerea costurilor în industria transportului aerian și standardizarea operațiunilor. Apartenența la IATA este un factor important care a contribuit la creșterea numărului de pasageri înregistrată în 2017.

Consolidare, cuvântul de ordine pentru 2018

Din punct de vedere strategic, anul acesta compania nu va mai miza pe o creștere semnificativă a numărului de pasageri transportați, ci pe consolidarea afacerilor și creșterea numărului de parteneriate cu alți operatori. „Cifrele vor fi mai domoale anul acesta; este un an de consolidare, în care încercăm să construim și să sedimentăm mai mult cooperarea cu alți operatori și raporturile pe care le avem cu alte companii aeriene. Este un an strategic, axat mai mult pe sedimentarea cooperării și consolidării. Vorbim de o creștere domoală a numărului pasagerilor transportați, de 10%“, adaugă Constantinescu.

De altfel, anul trecut, Blue Air a semnat un acord de codeshare cu compania Alitalia. „Ceea ce înseamnă că Alitalia are propriile numere de zbor pe toate rutele operate de Blue Air din Italia către România și către baza sa de la Liverpool. Toate zborurile Alitalia de pe aeroporturile Roma Fiumicino și Milano Linate vor fi comercializate de către Blue Air sub numere proprii de zbor, asigurând o deschidere spre noi piețe“, spun reprezentanții companiei. Un alt element strategic important este reînnoirea flotei de aeronave – introducerea a 12 aeronave Boeing 737 MAX 8, începând cu vara anului 2019. Modelul Boeing 737 MAX 8 va permite zborul pe distanțe mai mari și menținerea unor tarife scăzute pentru pasageri.

„Am început acest proces din 2015 și l-am încetinit din cauza prețului petrolului, a fost rentabil să operăm și avioanele pe care le aveam noi în flotă, practic am prelungit termenul de operare pentru uzul nostru al flotei de 737 Clasic. Dar acum, odată cu creșterea prețului petrolului, strategic ne ducem către avioane mai eficiente care să ne facă să fim mai puternici pe piață și să putem veni cu soluții mai bune pentru pasageri. Aici vorbim de 737 MAX 8. Dacă totul decurge normal, aeronavele vor fi livrate în trimestrul al doilea din 2019 (…). Pentru șase dintre acestea am făcut comandă directă către fabricant, iar alte șase vor veni printr-o firmă de leasing operațional“, susține Constantinescu. Compania își propune să ajungă la o flotă de cel puțin 50 de aeronave, în viitor.

Anul trecut, transportatorul aerian a operat 104 rute și a inaugurat 33 de noi curse, de la Iași spre Torino, Valencia, München, Milano Bergamo, Florența și Glasgow, de la Cluj-Napoca spre Londra, Larnaca, Nisa și Tel Aviv și de la București spre Tel Aviv, Copenhaga, Bordeaux, Oslo și Helsinki. Operatorul aerian a crescut și numărul de rute externe și a inaugurat o bază nouă, în Italia, la Alghero, fiind cea de-a noua din portofoliul companiei.

Anul acesta, Blue Air va inaugura alte trei noi rute: Torino – Paris, Torino – Stockholm și Liverpool – Palma de Mallorca. Afacerile Blue Air Management Solutions SRL au depășit, în 2016, 1,3 miliarde de lei, în creștere cu aproape 45% față de anul 2015. Blue Air a marcat, totodată, în 2016, și pierderi de aproape 122 de milioane de lei, arată cele mai recente date ale Ministerului de Finanțe. Compania are 1.500 de angajați, 900 dintre aceștia fiind personalul navigant.

Tudor Constantinescu susține că pierderile sunt cauzate de investițiile efectuate în noile rute inaugurate, precum și de anumite probleme de finanțare legate de achiziția aeronavelor care urmează să intre în flota companiei.

Bazele companiei au fost puse de omul de afaceri Nelu Iordache, în 2004. În decembrie 2012, acesta a fost pus sub acuzare pentru deturnare de fonduri europene, iar Romstrade, acționarul majoritar al companiei aeriene, deținut de antreprenor, a intrat în insolvență. Ulterior, Blue Air a fost scoasă la vânzare, iar din 2013 a intrat sub un nou acționariat: Teodor Cristian Rada și Marius Mihail Puiu, care dețin fiecare câte 33% din companie și Tudor Constantinescu și Luciana Păunescu, cu 17% fiecare. Directorul general al companiei este Gheorghe Răcaru, cel care construise, practic, compania din momentul fondării ei.

Românii, dornici de călătorit

Creșterea economică a României se reflectă și în apetitul românilor pentru călătorii, subliniază Tudor Constantinescu. „Este o legătură strânsă între numărul de călătorii și creșterea PIB-ului, se simte masiv dezvoltarea economică a ultimilor ani. Vedem inclusiv pe partea de vacanțe, unde anual crește numărul charterelor, crește portofoliul destinațiilor deservite. Deja oamenii încep să caute locuri speciale, vedem mulți pasageri care călătoresc în scop turistic în Sardinia, care până acum câțiva ani era o destinație foarte puțin frecventată, sau în Israel, Scoția sau țările nordice. Dacă înainte un călător zbura o dată sau de două ori pe an, acum vedem trei-patru-cinci călătorii pe an. Cu fiecare două-trei zile libere legate, vedem masiv o creștere a cererii.“

De asemenea, din ce în ce mai mulți turiști aleg avionul în detrimentul mașinii sau trenului atunci când sunt nevoiți să călătorească în țară. „Pentru noi, rutele interne sunt o investiție strategică și o obligație morală. Suntem 100% o companie românească și trebuie să oferim și serviciul de zboruri interne. Bucureștiul este legat cu orașele mari, dar în același timp am făcut și legături directe între orașele țării. Toate zborurile se bucură de un real succes.“ În funcție de numărul biletelor de avion vândute în 2017, în România, primele șase locuri au fost ocupate de compania de linie Tarom, care a avut o cotă de piață de 24,6%, fiind urmată de Wizz Air, cu 23,1%, Blue Air (15,9%), Lufthansa (10,5%), Air France-KLM Group (4%) și Ryanair (3,9%), arată datele furnizate de Euromonitor.

Și mai multe oportunități

În 2017, traficul aerian pe aeroporturile din București a depășit un nou record, de 12,8 milioane de pasageri, cu 16,8% mai mult decât în 2016. În opinia directorului comercial al Blue Air, aeroportul Henri Coandă a devenit supraaglomerat și necesită investiții pentru a face față numărului mare de pasageri.

Când vine vorba de provocări cu care se confruntă transportatorul low-cost, Constantinescu menționează lipsa predictibilității mediului de afaceri local, o problemă tot mai prezentă, în ultimul timp, pe buzele oamenilor de afaceri și managerilor din România. „Ne-am dori cu toții, la unison, stabilitatea sistemului fiscal, să știm că taxele rămân la fel și peste șapte ani, să știm că avem corectitudine în modul de abordare“, subliniază acesta.

De altfel, Constantinescu consideră că ar trebui ca afacerile cu capital românesc să primească mai mult sprijin din partea autorităților, care ar trebui să depună mai mult efort pentru promovarea țării din punct de vedere turistic. „Știm foarte bine să ne vindem biletele de avion, dar, până la urmă, nu suntem noi cei care trebuie să creăm nevoia de transport, noi suntem un facilitator. Pasagerii noștri vin în România pentru că îi atrage ceva aici. Acel ceva trebuie să fie promovat de țară, sunt costuri uriașe, dar este nevoie de profesioniști care să nască interesul de a călători. De acolo suferim, indirect, pentru că nu este făcută promovare.“

Tudor Constantinescu se declară optimist, totuși, cu privire la situația în care se află România acum și consideră că există oportunități de creștere pentru toți jucătorii. „Văd partea plină a paharului, suntem o țară de invidiat. Dar cu siguranță trebuie să păstrăm și ochiul critic și să arătăm lucrurile care au nevoie de mai multă atenție, aici mă refer la partea de infrastructură. (…) Dacă ne uităm astăzi față de acum 10 ani, suntem la ani-lumină diferență, este important să vedem progresul.“