La scurtă vreme după Revoluție, România părea tărâmul tuturor posibilităților, în special pentru micii întreprinzători străini care veneau de afară și care știau ce înseamnă businessul, un domeniu pe care românii abia începeau să îl descopere. O parte dintre acești străini au continuat să dezvolte afaceri în decursul a peste două decenii și conduc azi companii și branduri românești.
Printre ei se numără și Enrico Perini, italianul care a renunțat la țara natală în urmă cu 21 de ani pentru a face business în România. De atunci, Perini a construit afaceri de zeci de milioane de euro. A muncit câţiva ani într-o oţelărie din Italia, dar şi-a dat seama că statutul de angajat îl nemulţumeşte, aşa că s-a apucat de afaceri. A venit pentru prima dată în România când avea 25 de ani, într-o vacanţă. Nu este clar dacă s-a îndrăgostit iremediabil de ţara noastră sau pur și simplu a găsit aici oportunități de business pe care nu a putut să le rateze. Cert este că ideea de a intra pe piața românească s-a dovedit a fi una foarte bună. În 1992, și-a deschis o mică afacere prin care comercializa calorifere. De atunci, a preluat mai multe firme, o parte dintre ele reunite în grupul Romstal, din care deţine o participaţie de 51%. Principalele companii ale grupului sunt Romstal Imex, producător de țevi, Valrom și Valplast, producători de țevi PVC și materiale plastice, și dealerul Mercedes-Benz, Autoklass. Cum între timp a primit și cetățenia română, omul de afaceri este prezent în topul Forbes 500 Miliardari, iar în ediția de anul acesta ocupă locul 18 cu o avere estimată la 160 de milioane de euro.
Pe lista străinilor care au mizat pe România se numără şi Jean Valvis, antreprenorul născut la Atena, şcolit la Geneva şi care face afaceri la Bucureşti. A venit pentru prima dată la noi în ţară în 1992, în calitate de consultant al unei companii elveţiene, cu scopul de a realiza aici un studiu de fezabilitate. Rezultatul acelei vizite s-a remarcat doi ani mai târziu, când Valvis s-a reîntors în România cu planuri de business. A văzut potenţialul pe care îl oferea piaţa apelor îmbuteliate, unde concurenţa lipsea la vremea aceea. A pus bazele companiei producătoare de apă minerală Dorna Apemin SA în 1994, societate pe acțiuni cu capital româno-elvețian. Compania deţinea mărcile Dorna, Izvorul Alb şi Poiana Negri. În 2002, omul de afaceri vinde compania către Coca-Cola HBC pentru circa 40 de milioane de euro, potrivit datelor de la momentul respectiv. În 2008, urmează un alt exit important prin vânzarea companiei Dorna Lactate și a brandului LaDorna către Grupul Lactalis. Doi ani mai târziu, Valvis investeşte 12 milioane de euro într-o fabrică la Vatra Dornei şi lansează pe piaţă un nou brand în domeniul apelor minerale – Aqua Carpatica. În portofoliul său se află și brandul Domeniile Sâmbureşti, dar mai are investiţii în energia verde şi agricultura bio.
Libanezul Mohammad Murad a venit în România în 1982 ca să studieze medicina. A practicat profesia de medic doar doi ani, după care mirajul unei pieţe proaspăt intrate în sistemul capitalist l-a acaparat. În câţiva ani, a pus pe picoare importante businessuri în turism, imobiliare şi industria alimentară. Însă primele afaceri, lansate la începutul anilor ’90 nu au avut succesul dorit, în special din cauza neînţelegerilor cu partenerii de afaceri. Următorul pas a fost de a-i implica în businessurile sale doar pe membrii familiei. În prezent, afaceristul conduce împreună cu familia compania producătoare de preparate şi distribuitoare de produse din carne Mandy, care deţine brandurile Mandy Foods, Spring Sauce şi Hora.
Totodată, ei mai controlează și lanţul de restaurante Spring Time şi complexul de fabrici MGC Topoloveni. Antreprenorul libanez mai are afaceri în domeniul construcțiilor și în cel hotelier, controlează compania Triumf Construct şi mai multe lanţuri hoteliere, printre care Phoenicia și Majestic.
Fără limite
Granițele unei țări nu ar trebui să fie un impediment pentru cei cu spirit antreprenorial. Se pot construi branduri și companii de succes oriunde în lume, indiferent de țara de origine. Fapt demonstrat de străinii care fac afaceri și profituri în România.
Articol apărut în ediţia specială Forbes, Lecții după 20 de ani. Vedeţi aici ce alte articole mai conţine aceasta.
